157 matches
-
unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bihor, Cluj și Sălaj. Aria naturală se întinde în partea estică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale comunelor: Aușeu, Borod, Bratca, Brusturi, Derna, Lugașu de Jos, Popești, Suplacu de Barcău și Șinteu și pe cel al orașului Aleșd), în cea nord-vestică a județului Cluj (pe teritoriul comunei Negreni) și în cea nord-vestică a județului Sălaj (pe teritoriile administrative ale comunelor
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
comunei Bratca, este situat în partea de Est a județului Bihor, lângă granița cu județele Sălaj și Cluj. Aflat la aproximativ 60 de km distanță de orașul Oradea, accesul spre Beznea se face fie pe drumul european E60 (DN1), dinspre Borod, fie pe calea ferată, folosind gară din Bratca. Beznea este așezat pe podișul cu același nume și este străbătut de la Nord la Sud de Răul Beznea (lungime 9 km), afluent al Crișului Repede. Satul Beznea își trage numele din limba
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
al Aștileului a fost transformat în canal de fugă al Hidrocentralei. În acest canal pătrund și apele Peșterii “Igrita”, aflat în vestul comunei Aștileu. În aval de Vadu Crișului, râul primește pe cel mai mare afluent al său de dreapta, Borodul (17 km). Între Aleșd și Oradea primește o serie de afluenți mai mici, cum sunt : Gropanda, Nedeșul, Tășadul, iar în aval de Oradea la Sântandrei, râul Peța. Între anii 1896-1904 a fost construit Canalul Colector, lung de 61 km, cu
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Bordesholm | Boren | Börfink | Borgdorf-Seedorf | Borgentreich| Börger | Börgerende-Rethwisch | Borgholzhausen | Borgstedt | Borgsum | Borgwedel | Borken (Hessen) | Borken | Borkheide | Borkow | Borkum | Borkwalde | Borler | Börm | Born | Born a. Darß | Borna | Borne | Bornhagen | Bornheim | Bornheim | Bornheim | Bornholt | Bornhöved | Bornich | Börnichen/Erzgeb. | Bornsen | Börnsen | Bornstedt | Bornstedt | Bornum | Borod | Borrentin | Börrstadt | Börsborn | Borsdorf | Borsfleth | Börslingen | Börßum | Borstel | Borstel | Borstel-Hohenraden | Borstendorf | Borstorf | Börtlingen | Borxleben | Börzow | Bosau | Bosbüll | Bösdorf | Bösdorf | Bösel | Bosenbach | Bösenbrunn | Bösingen | Bösleben-Wüllersleben | Boßdorf | Bötersen | Bothel | Bothenheilingen | Bothkamp | Bottenbach | Böttingen | Bottmersdorf | Bottrop | Bötzingen | Bovenau | Bovenden | Boxberg | Boxberg | Boxberg/O.
Lista localităților din Germania - B () [Corola-website/Science/309298_a_310627]
-
1850, pe cheltuiala credincioșilor. Predecesoarea ei a fost incendiată în timpul Revoluției de la 1848 de trupele revoluționare maghiare conduse de generalul Bem. Aceștia au luat și un Penticostar tipărit în 1808. Cartea a fost răscumpărată de Palade Nicolae, preotul din parohia Borod, care a trimis-o înapoi în Tranișu în 1851, prin intermediul cântărețului Surdu Ioan. Acoperișul bisericii a fost reparat în anii 1888, 1930, 1960. Satul fiind unul sărac, depopulat și cu gospodăriile răspândite pe o mare suprafață, fondurile pentru întreținerea bisericii
Biserica de lemn din Tranișu () [Corola-website/Science/323848_a_325177]
-
Borod (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Așezarea Borod este cunoscută ca fiind voivodatul districtului Borod, și a aparținut de domeniul cetății Șinteu, până la 1660. Satul Borod a apărut prima oară în
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Borod (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Așezarea Borod este cunoscută ca fiind voivodatul districtului Borod, și a aparținut de domeniul cetății Șinteu, până la 1660. Satul Borod a apărut prima oară în "Registrul pentru zeciuieli" al Episcopiei Catolice din Oradea în anii 1291-1294, pe timpul Regelui Andrei al III-lea
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Borod (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Așezarea Borod este cunoscută ca fiind voivodatul districtului Borod, și a aparținut de domeniul cetății Șinteu, până la 1660. Satul Borod a apărut prima oară în "Registrul pentru zeciuieli" al Episcopiei Catolice din Oradea în anii 1291-1294, pe timpul Regelui Andrei al III-lea (1290-1301). Borod apare în documente (în registrul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Borod (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Așezarea Borod este cunoscută ca fiind voivodatul districtului Borod, și a aparținut de domeniul cetății Șinteu, până la 1660. Satul Borod a apărut prima oară în "Registrul pentru zeciuieli" al Episcopiei Catolice din Oradea în anii 1291-1294, pe timpul Regelui Andrei al III-lea (1290-1301). Borod apare în documente (în registrul de zeciuieli al Regelui Andrei al III lea) sub numele de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
cunoscută ca fiind voivodatul districtului Borod, și a aparținut de domeniul cetății Șinteu, până la 1660. Satul Borod a apărut prima oară în "Registrul pentru zeciuieli" al Episcopiei Catolice din Oradea în anii 1291-1294, pe timpul Regelui Andrei al III-lea (1290-1301). Borod apare în documente (în registrul de zeciuieli al Regelui Andrei al III lea) sub numele de "Magiarbarod". În 1393 apare sub numele de "Magyarbarod", în 1525 ca "Nagybarod", iar în 1692 ca "Nagy Barod". Mai târziu apare ca "Borodul Mare
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
1290-1301). Borod apare în documente (în registrul de zeciuieli al Regelui Andrei al III lea) sub numele de "Magiarbarod". În 1393 apare sub numele de "Magyarbarod", în 1525 ca "Nagybarod", iar în 1692 ca "Nagy Barod". Mai târziu apare ca "Borodul Mare", aparținând de raionul Aleșd, regiunea Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
al Regelui Andrei al III lea) sub numele de "Magiarbarod". În 1393 apare sub numele de "Magyarbarod", în 1525 ca "Nagybarod", iar în 1692 ca "Nagy Barod". Mai târziu apare ca "Borodul Mare", aparținând de raionul Aleșd, regiunea Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a covorului vegetal. La această diversitate și mozaicare a covorului vegetal se adaugă și factorul antropic. Un
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a covorului vegetal. La această diversitate și mozaicare a covorului vegetal se adaugă și factorul antropic. Un rol însemnat în etajarea și zonarea vegetației din
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a covorului vegetal. La această diversitate și mozaicare a covorului vegetal se adaugă și factorul antropic. Un rol însemnat în etajarea și zonarea vegetației din bazinul văii Borod îl reprezintă altitudinea. În funcție de aceasta și pe baza cenozelor vegetale naturale putem separa trei etaje de vegetație: ¬ zona de câmpie, situată la confluența cu Crișul Repede ce se întinde până la atitudinea de 250 m. Acestui etaj îi sunt caracteristice atât
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații azonale corespund luncilor.Vegetația de luncă este reprezentată de specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod și a principalilor afluenți este prezentă de la partea inferioara a etajului montan până în zona de câmpie, sporind în
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații azonale corespund luncilor.Vegetația de luncă este reprezentată de specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod și a principalilor afluenți este prezentă de la partea inferioara a etajului montan până în zona de câmpie, sporind în diversitate odată cu reducerea altitudinii. Vegetația de luncă cuprinde două tipuri principale de asociații: zăvoaiele sau pădurile de luncă și pajiștile de luncă
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante sunt: Calamagrostis epigeios(trestia de câmp), Agrostis stolonifera(iarba de câmp), Poa nemoralis(iarba deasă), Galium aparine(sânzâiene), Dactylis glomerata(golomăț). etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul văii Borod, de-a lungul malurilor(mai ales în cursul inferior) se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
de 35°C ,iar minima în23 februarie 1983 de -22,3°C. Viteza medie multianuală a vântului este de 4,1 m/sec. Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca 650-700mm(mai abundente primăvara și toamna).( după stația meteo Borod și monografia județului Bihor) Primele atestări documentare privind învățământul din satul Borod, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când pe lângă Biserica Greco-catolică și cu ajutorul material al nobililor vremii, școlarizarea se făcea cu ajutorul “grămăticilor”. Din 1919 se dezvoltă învățământul de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Viteza medie multianuală a vântului este de 4,1 m/sec. Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca 650-700mm(mai abundente primăvara și toamna).( după stația meteo Borod și monografia județului Bihor) Primele atestări documentare privind învățământul din satul Borod, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când pe lângă Biserica Greco-catolică și cu ajutorul material al nobililor vremii, școlarizarea se făcea cu ajutorul “grămăticilor”. Din 1919 se dezvoltă învățământul de patru și șapte clase în limba română și se întemeiază prima bibliotecă
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
secolului al XVIII-lea, când pe lângă Biserica Greco-catolică și cu ajutorul material al nobililor vremii, școlarizarea se făcea cu ajutorul “grămăticilor”. Din 1919 se dezvoltă învățământul de patru și șapte clase în limba română și se întemeiază prima bibliotecă românească din sat Borod. În anul 1961 se dă în folosință actualul local al școlii din sat, care în anii următori este continuu dotat și modernizat și se trece la învățământul de opt clase. În anul 1999 se pune în folosință clădirea unde funcționează
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
specialist în bibliologie. 6. Marin Bucur - Emil Turdeanu (11 noiembrie 1911, Șibot - Hunedoara) în Istoriografie literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 434- 437. (Istoria literară veche la apogeu). 7. Victoria Ana Tăușan (n. 1937, Borod), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Autoarea câtorva cărți de referință. 8. Aprecierea se referă la Revista de Istorie și Teorie Literară, 39, nr. 3-4, 1991, care s-a constituit într-un număr omagial. Marin Bucur publică articolul - Contribuția lui Emil
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
Sălaj, la contactul Munților Plopiș cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Se învecinează la vest cu Valcăul de Jos, la nord cu Bănișor și Crasna, la est cu Cizer, iar în partea de sud cu Ciucea, județul Cluj, și Borod, județul Bihor. Clima este una tipic continental-temperată, cu temperaturi mai joase pe timp de iarnă și veri mai răcoroase decât în restul județului. Satele care compun comuna sunt: Fizeș, Mal, Sâg, Sârbi și Tusa. După cum se poate observa pe harta
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
râu spre cei doi versanți. Râul este adâncit cu 2-5 m în formațiunile de luncă, dar malurile albiei minore sunt inegale. Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a Crișului Repede cu afluentul său de dreapta, valea Borodului. Structura tuturor teraselor este de tip aluvionar, peste roca de bază se dispune un orizont de pietrișuri și nisipuri cu grosime variabile. Cea mai mare parte din suprafața a localității se desfășoara în spațiul montan al Munților Pădurea Craiului. Alcătuit
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]