182 matches
-
dovedi, indirect, existența câmpului Higgs. În căutarea bosonului Higgs În 20 noiembrie 2009 CERN a intrat în cursa căutării bosonului Higgs, cu ajutorul acceleratorului de particule “Large Hadron Collider”. La CERN, oamenii de știință doresc să confirme sau să infirme existența bosonului Higgs prin metode experimentale. Și experimentele de la Fermilab continuă încercările de a detecta bosonul, cu ajutorul acceleratorului Tevatron. Particulele Higgs, dacă apar, o fac doar pentru intervale foarte mici de timp. Pentru a detecta un boson Higgs trebuie concentrată suficientă energie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
a intrat în cursa căutării bosonului Higgs, cu ajutorul acceleratorului de particule “Large Hadron Collider”. La CERN, oamenii de știință doresc să confirme sau să infirme existența bosonului Higgs prin metode experimentale. Și experimentele de la Fermilab continuă încercările de a detecta bosonul, cu ajutorul acceleratorului Tevatron. Particulele Higgs, dacă apar, o fac doar pentru intervale foarte mici de timp. Pentru a detecta un boson Higgs trebuie concentrată suficientă energie într-un punct din spațiu, energie care va perturba câmpul Higgs continuu și va
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
confirme sau să infirme existența bosonului Higgs prin metode experimentale. Și experimentele de la Fermilab continuă încercările de a detecta bosonul, cu ajutorul acceleratorului Tevatron. Particulele Higgs, dacă apar, o fac doar pentru intervale foarte mici de timp. Pentru a detecta un boson Higgs trebuie concentrată suficientă energie într-un punct din spațiu, energie care va perturba câmpul Higgs continuu și va genera unde. Aceste unde pot fi detectate și astfel existența bosonului Higgs va fi confirmată. Aceste unde sunt asociate cu particula
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
pentru intervale foarte mici de timp. Pentru a detecta un boson Higgs trebuie concentrată suficientă energie într-un punct din spațiu, energie care va perturba câmpul Higgs continuu și va genera unde. Aceste unde pot fi detectate și astfel existența bosonului Higgs va fi confirmată. Aceste unde sunt asociate cu particula Higgs și din moment ce aceasta va interacționa și ea la rândul ei cu câmpul Higgs, va primi masă. Pentru a produce bosoni Higgs, energia care trebuie concentrată trebuie să fie cel
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
unde. Aceste unde pot fi detectate și astfel existența bosonului Higgs va fi confirmată. Aceste unde sunt asociate cu particula Higgs și din moment ce aceasta va interacționa și ea la rândul ei cu câmpul Higgs, va primi masă. Pentru a produce bosoni Higgs, energia care trebuie concentrată trebuie să fie cel puțin egală cu masa bosonului, motiv pentru care nu am văzut până în prezent un boson Higgs. Accelerarea particulelor se face cu ajutorul undelor electrice ce propulsează particulele prin tunelul circular. LHC-ul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
Aceste unde sunt asociate cu particula Higgs și din moment ce aceasta va interacționa și ea la rândul ei cu câmpul Higgs, va primi masă. Pentru a produce bosoni Higgs, energia care trebuie concentrată trebuie să fie cel puțin egală cu masa bosonului, motiv pentru care nu am văzut până în prezent un boson Higgs. Accelerarea particulelor se face cu ajutorul undelor electrice ce propulsează particulele prin tunelul circular. LHC-ul are peste 1600-1700 de magneți cântărind peste 30 de tone fiecare, fiind folosiți pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
va interacționa și ea la rândul ei cu câmpul Higgs, va primi masă. Pentru a produce bosoni Higgs, energia care trebuie concentrată trebuie să fie cel puțin egală cu masa bosonului, motiv pentru care nu am văzut până în prezent un boson Higgs. Accelerarea particulelor se face cu ajutorul undelor electrice ce propulsează particulele prin tunelul circular. LHC-ul are peste 1600-1700 de magneți cântărind peste 30 de tone fiecare, fiind folosiți pentru a direcționa fluxurile de particule pentru a se curba prin
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
de 27 km. Particulele sunt accelerate până aproape de viteza luminii, pentru că atunci când intră în coliziune, energia lor să se transforme în masă rezultând o pulbere de resturi. La LHC se vor realiza experimențe capabile sa înregistreze aceste rămășițe ale unui boson Higgs dezintegrat. Coliderul va produce, cel puțin teoretic, bosoni Higgs, ultima particulă încă neobservată dintre cele prevăzute teoretic de Modelul Standard. Dacă Modelul Standard este corect, atunci la fiecare câteva ore, la LHC va fi produs câte un boson Higgs
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
luminii, pentru că atunci când intră în coliziune, energia lor să se transforme în masă rezultând o pulbere de resturi. La LHC se vor realiza experimențe capabile sa înregistreze aceste rămășițe ale unui boson Higgs dezintegrat. Coliderul va produce, cel puțin teoretic, bosoni Higgs, ultima particulă încă neobservată dintre cele prevăzute teoretic de Modelul Standard. Dacă Modelul Standard este corect, atunci la fiecare câteva ore, la LHC va fi produs câte un boson Higgs. În aproximativ trei ani se vor strânge suficiente statistici
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
unui boson Higgs dezintegrat. Coliderul va produce, cel puțin teoretic, bosoni Higgs, ultima particulă încă neobservată dintre cele prevăzute teoretic de Modelul Standard. Dacă Modelul Standard este corect, atunci la fiecare câteva ore, la LHC va fi produs câte un boson Higgs. În aproximativ trei ani se vor strânge suficiente statistici pentru a dovedi cu certitudine existența sau inexistența bosonului Higgs, iar mai apoi, încă un an pentru a aduna rezultatele și pentru a trage concluzii în privința acestora. Primul flux de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
teoretic de Modelul Standard. Dacă Modelul Standard este corect, atunci la fiecare câteva ore, la LHC va fi produs câte un boson Higgs. În aproximativ trei ani se vor strânge suficiente statistici pentru a dovedi cu certitudine existența sau inexistența bosonului Higgs, iar mai apoi, încă un an pentru a aduna rezultatele și pentru a trage concluzii în privința acestora. Primul flux de protoni a circulat prin colider în dimineața zilei de 10 septembrie 2008, CERN reușind să trimită protoni prin tunel
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
în sensuri opuse acumulând energie la fiecare rotație. Prin ciocnirea frontală a celor două fascicule la energii foarte înalte, se vor reproduce condițiile care au existat imediat după Big Bang. Rezultatele experimentelor vor arăta dacă mecanismul Higgs este corect, câți bosoni Higgs există și care este masa lor. Există dimensiuni superioare? De ce există o violare a simetriei între materie și antimaterie? Se realizează în natură Supersimetria? Acestea sunt doar câteva întrebări la care fizicienii ar putea găsi răspunsuri în urma experimențelor de la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
care umple tot spațiul. Acest câmp este cunoscut sub denumirea de câmp Higgs după numele celui care a identificat teoretic cuanta câmpului Higgs. (Așa cum, de exemplu, fotonul este cuanta câmpului electromagnetic) Cuanta câmpului Higgs a primit denumirea de bozonul Higgs. Bosonul Higgs nu este altceva decât „particula fundamentală” care conferă masă particulelor elementare. Bozonul Higgs care dă masă materiei a fost pus în evidență experimental cu ajutorul acceleratorului de particule Large Hadron Collider (LHC), pe data de 4 iulie 2012. Unii au
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ulterior adaugă și contribuțiile sale, la revista "Zeitschrift für Physik". Toate acestea conduc la descrierea fenomenului ce apare la temperaturi scăzute, denumit condensatul Bose-Einstein și obținut în laborator abia în 1995. Statistica Bose-Einstein mai este utilizată și pentru explicare comportamentului bosonilor. Einstein propune fizicianului Erwin Schrödinger o aplicație a teoriei lui Max Planck prin a considera nivelul energetic al unui gaz privit ca un întreg, fără a lua în considerare fiecare moleculă componentă. Utilizând distribuția Boltzmann, Schrödinger descrie proprietățile "gazului ideal
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
cum ar fi de exemplu câmpurile de forțe. Fizica de particule cuantifică acest aspect împărțind particulele elementare în două categorii: cele care alcătuiesc materia „de zi cu zi”, care constă în mare parte din atomi, numite "fermioni", și așa numiții "bosoni", particule elementare responsabile pentru acțiunea forțelor. După această definiție, numai materia "fermionică" este considerată materie. Antimateria este la rândul ei o formă a materiei. În domeniul cosmologiei și astrofizicii se constată o discrepanță între comportamentul observat al unor structuri masive
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
fizica particulelor elementare este cunoscută și ca fizica energiilor înalte. Rezultatele experimentale obținute și modelele teoretice elaborate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea au fost sintetizate în modelul standard, conform căruia particule elementare sunt quarkurile și leptonii, împreună cu bosonii de calibrare (care mediază interacțiunile electromagnetică, slabă și tare). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (postulat pentru a explica masele diferite de zero ale particulelor elementare și confirmat experimental în anul 2013). Gravitonul, postulat ca mediator al interacțiunii gravitaționale, a
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
modelele teoretice elaborate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea au fost sintetizate în modelul standard, conform căruia particule elementare sunt quarkurile și leptonii, împreună cu bosonii de calibrare (care mediază interacțiunile electromagnetică, slabă și tare). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (postulat pentru a explica masele diferite de zero ale particulelor elementare și confirmat experimental în anul 2013). Gravitonul, postulat ca mediator al interacțiunii gravitaționale, a rămas deocamdată ipotetic și nu este inclus în modelul standard. Denumirile particulelor subatomice sunt
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
care viteza luminii în vid și constanta Planck redusă au valoarea 1. Atunci, conform relației E = mc, masele particulelor sunt măsurate în unități de energie echivalente. Exemple: masa electronului m = 0,510999 MeV, masa protonului m = 938,272 MeV, masa bosonului Higgs m = 125,09 ± 0,21 GeV. Unitatea de sarcină electrică este sarcina elementară. Exemplu: sarcina electronului este -1. Electronul și protonul sunt particule stabile, componente ale atomilor care, la rândul lor, sunt componenții materiei la scară macroscopică. O placă
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
cu derivă și detectoare cu semiconductori (germaniu sau siliciu), care trimit datele colectate într-un computer unde ele sunt procesate. Istoricul fizicii particulelor elementare a început odată cu descoperirea electronului (1897); în anul 2013, când a fost stabilită fără echivoc existența bosonului Higgs, el nu se încheiase. Evoluția cunoașterii în acest domeniu al fizicii moderne a avut loc prin întrepătrunderea și stimularea reciprocă a realizărilor experimentale și ideilor teoretice. Unele particule identificate inițial ca elementare (cum sunt protonul și pionul) s-au
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
fost identificați cu quarkurile matematice. Fusese creată baza experimentală pentru teoria "interacțiunii tari", cromodinamica cuantică. A urmat identificarea quarkurilor din „a treia generație”: "bottom" ("b") (1977) și "top" ("t") (1995). În cromodinamica cuantică, interacțiunea tare dintre quarkuri este mediată de bosoni de masă zero numiți "gluoni"; simetria SU(3) a interacțiunii tari e reflectată în existența a 8 tipuri (sau "culori") de gluoni. Ca și quarkurile, gluonii sunt încarcerați în hadroni, însă pot exista în stare liberă combinații incolore de gluoni
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
treia generație. Modelul standard conține astfel șase quarkuri și șase leptoni. În anii 1960, Sheldon Glashow, Abdus Salam și Steven Weinberg au elaborat o descriere unificată a interacțiunilor electromagnetică și slabă: "teoria cuantică a interacțiunii electroslabe". Teoria presupune existența unor bosoni vectoriali (de spin 1) intermediari, care să acționeze ca mediatori ai interacțiunii slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24), au fost detectați de grupul Carlo Rubbia la
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
Abdus Salam și Steven Weinberg au elaborat o descriere unificată a interacțiunilor electromagnetică și slabă: "teoria cuantică a interacțiunii electroslabe". Teoria presupune existența unor bosoni vectoriali (de spin 1) intermediari, care să acționeze ca mediatori ai interacțiunii slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24), au fost detectați de grupul Carlo Rubbia la CERN în 1983, cu mase foarte apropiate de cele prezise teoretic. Pentru ca bosonii formula 25 și formula 24
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24), au fost detectați de grupul Carlo Rubbia la CERN în 1983, cu mase foarte apropiate de cele prezise teoretic. Pentru ca bosonii formula 25 și formula 24 să aibă mase diferite de zero, este necesară intervenția mecanismului de "rupere spontană a simetriei" ("spontaneous symmetry breaking"), relevat de Peter Higgs, François Englert și alți cercetători, mecanism care implică existența unui boson scalar (de spin 0
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
cele prezise teoretic. Pentru ca bosonii formula 25 și formula 24 să aibă mase diferite de zero, este necesară intervenția mecanismului de "rupere spontană a simetriei" ("spontaneous symmetry breaking"), relevat de Peter Higgs, François Englert și alți cercetători, mecanism care implică existența unui boson scalar (de spin 0) foarte masiv. La 4 iulie 2012, la CERN s-a anunțat descoperirea unei particule cu masă de aproximativ 126 GeV, compatibilă cu acest „boson Higgs”; identificarea a fost confirmată la 14 martie 2013, completând baza experimentală
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
Peter Higgs, François Englert și alți cercetători, mecanism care implică existența unui boson scalar (de spin 0) foarte masiv. La 4 iulie 2012, la CERN s-a anunțat descoperirea unei particule cu masă de aproximativ 126 GeV, compatibilă cu acest „boson Higgs”; identificarea a fost confirmată la 14 martie 2013, completând baza experimentală a modelului standard. Proprietățile materiei pot fi înțelese pe baza a patru forțe fundamentale: interacțiunile tare, electromagnetică, slabă și gravitațională. Intensitățile acestora sunt caracterizate prin constante de cuplaj
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]