400 matches
-
Grecescu, pictorul N. Grigorescu și balneologul I. Bernath, un grup nedespărțit în peregrinările din mijlocul naturii, sesizează necesitatea păstrării unor peisaje de mare valoare științifică și estetică din natură, neinfluențate de activitatea umană. Inițiativa celor trei a fost susținută de botanistul D. Brândză, directorul grădinii botanice din București. Glasuri la fel de lucide se aud tot mai insistent, începând din primii ani ai secolului al XX-lea, în frunte fiind S. Mehedinți, care militează pentru ocrotirea peisajelor carpatice. În anul 1903, ornitologul I.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fenotipul este rezultatul tuturor aleleor. Gametul (sau prima celulă, fertilizată, din care se formează individul), conține o copie a alelelor masculine și alta a alelelor femenine, una din cele două fiind dominantă. Acest adevăr este confirmat în anul 1876 de botanistul Oscar Hertwig 73 și, în 1883, de zoologul Edouard van Beneden 74 prin fenomenul de mioză. Iată cum a explicat Mendel existența alelei dominante și a celei recesive prin hibridizarea a două flori, una roșie și una albă. Fenotipurile (dominant
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
botanică citind cu asiduitate și începe de timpuriu să scrie cărți despre: Praeludia Sponsaliorum Plantarum, Genera Plantarum și Critica Botanica. Ține conferințe publice și obține finanțări cu care întreprinde expediții. Studiază planta Campanula serpyllifolia, denumită ulterior, ca un omagiu adus botanistului, Linnaea borealis. În Flora Lapponica descrie 534 de specii de plante pe care le clasifică, de astă dată, după propria sa taxonomie, cea a "nomenclaturii binominale"; cartea este considerată una din capodoperele botanicii. Este înnobilat în 1758. În Systema Naturae
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
olandeze din Japonia și a colecta specimene de plante, pleacă la Cape Town pentru trei ani, învață olandeza pentru a putea fi angajat, ca olandez, în Japonia. În timpul celor trei ani petrecuți în Cape Town realizează un studiu care-l desemnează ca botanistul Africii, din promoția linnéistă. 96 Conrad Gesner (1516-1565), naturalist, medic și lingvist elvețian, celebru datorită cărții sale Historiae animalium ("Istoria animalelor"), considerată "Inventarul" sau "Renașterea zoologiei" în cinci volume (4500 de pagini). L-a influențat pe Cuvier în elaborarea concepțiilor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
geografică, substratul geologic, tipurile de sol, condițiile climatice ale regiunii (temperatură, precipitații, etc)., rețeaua hidrografică a regiunii, speciile lemnoase întâlnite în pădure etc. Pregătirea elevilor a constat în anunțarea cu 6 zile înainte a obiectivelor excursiei, organizarea lor pe colective: botaniști, zoologi, și ecologi. Planul provizoriu al excursiei se multiplică și se înmânează fiecărui elev, astfel încât elevii să-și pregătească echipamentul corespunzător și să se informeze bibliografic în legătură cu excursia. Astfel am indicat elevilor bibliografia corespunzătoare, echipamentul de care vor avea nevoie
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
dop de plută, cutii de carton cu orificii de aerisire , plicuri pentru fluturi, cutie insectar, ace entomologice, sită, alcool. pentru fotodocumentare - aparat de fotografiat. pentru documentare: determinatoare, atlas botanic și zoologic. Forme de organizare pe grupe de elevi: 1.grupa botaniștilor,2. grupa zoologilor, 3.grupa ecologilor Desfășurarea excursiei La școală la ora 8, în laboratorul de biologie se va face prezența, se va controla echipamentul de excursie, se vor repartiza ustensilele și materialele pe grupe de activitate. Se vor prelucra
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de elevi astfel încât să nu se producă stânjenirea reciprocă. Fiecare grupă va realiza aplicația conform fișei de lucru. Ecologii, vor determina poziția geografică cu ajutorul busolei, expoziția, înclinarea pantei, altitudinea, temperatura aerului și a solului (cu ajutorul termometrelor), tipul de sol, etc . Botaniștii vor nota plantele întâlnite, vor presa plantele necunoscute, trag concluzia că plantele care au florile viu colorate sunt polenizate de insecte, care sunt atrase de acest caracter, notează plantele pe care le-au observat, pe când plantele care nu au flori
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
florei lista faunistică și caracterizarea faunei adaptările întâlnite la plante și animale, cu exemple caracterizarea biotopului Grupele de elevi vor realiza aplicațiile pe rând pentru a nu exista dezordine, deoarece trebuie respectată liniștea relativă din pădure, absolut necesară observării animalelor. Botaniștii notează speciile întâlnite în stratul ierbos, stratul arbuștilor și cel al arborilor, vor colecta plantele necunoscute ierborizându-le. Vor observa speciile amentifere Carpinus betulus (carpenul), Fagus silvatica (fagul), Querqus robur (stejarul), la care florile mascule se numesc amenți și produc o
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în vederea păstrării sale în laborator și folosirii ca material intuitiv în lecțiile de biologie. S-au făcut o serie de referate ca: Fauna ce populează pădurea Bârnova, Păsări din pădure, etc. Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi I Botaniștii (5 elevi ) Obiectiv: determinarea și recoltarea plantelor, observarea adaptărilor pentru polenizarea de către vânt și de către insecte. Sarcini : 1. Determinarea pe loc a plantelor cunoscute folosind la nevoie și determinatoare. 2. Recoltarea plantelor necunoscute în pungi de plastic cu etichete, în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Systhane MZ-0,2 % (4 kg/ha t.p.21 z.); Gr.M: Kasumin 2 WP-0,15 %; Kasumin L-0,15 %. 9.1.12. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor și rapănul merilorVenturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât cantitative cât și calitative, pătarea cafenie și rapănul merilor este considerată ca una dintre cele mai periculoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noștri imediat spuneau denumirea latină și rezolvau problema. La un moment dat, un botanist neamț le tot prezenta studenților noștri unele specii de plante mai rare, mai puțin cunoscute. Totuși, ai noștri recunoșteau speciile și le nominalizau. Atunci, oarecum supărat, botanistul le-a zis „dar lăsați-mă și pe mine să vă pun în încurcătură”! Am insistat asupra acestor aspecte pentru a nuanța ce înseamnă etica științifică în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură trebuie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lumii științifice sute și mii de noi specii, iară pe de altă parte caută soluțiile pentru conservarea acestora și păstrarea lor în patrimoniul naturii. Așa cum vom vedea, pe bună dreptate J. W. Goethe își arată nemulțumirea determinată de faptul că botaniști se întrec a descoperi noi și noi specii de plante, însă nu se orientează și către structurile lor interne, către procesele fiziologice care le sunt atât de caracteristice. Unii botaniști de excepție din universitățile și institutele de cercetare ale lumii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
J. W. Goethe își arată nemulțumirea determinată de faptul că botaniști se întrec a descoperi noi și noi specii de plante, însă nu se orientează și către structurile lor interne, către procesele fiziologice care le sunt atât de caracteristice. Unii botaniști de excepție din universitățile și institutele de cercetare ale lumii te pot uimi prin vastele cunoștințe de sistematică a plantelor, folosind nomenclatura binară în nominalizarea speciilor. Ne-am putea întreba, fără să fim răutăcioși: și altceva ce mai știu? Oamenii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fructele și semințele. Formarea semințelor reprezintă funcția esențială a unei plante, deoarece ele asigură perpetuarea speciei în generație, reproducerea fiind caracteristica principală a vieții. Apărută în 1790, cartea lui Goethe „Die Metamorphose der Pflanzen”, a rămas oarecum necunoscută în lumea botaniștilor. Mai corect ar fi să spunem că a rămas fără ecou; lipsa ecoului, deci lipsa înțelegerii gândirii sale profunde și novatoare l-a durut, așa cum vom vedea, mult pe genialul autor. Până la urmă a fost recunoscut meritul său de lansare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 699 p.; celelalte două volume masive aflându-se sub tipar). Această "adevărată enciclopedie populară" care interesează deopotrivă pe etnografi, lingviști, istorici, filologi, etimologi, dialectologi, medici, farmaciști, botaniști, naturaliști, filosofi, preoți etc. se dovedește a fi o monografie imensă, fără egal, prin semnificația ei bogată, în cultura universală. Preocupările bădiei Eugen Dimitriu, basarabeanul pentru cercetarea și valorificarea și a altor arhive sucevene s-au concretizat și în 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dacă acoperișul este și plat, se transformă instantaneu În grădină sau În loc de joacă pentru copii. Proprietarii multor case au pus mână de la mână și au Înlocuit smoala și betonul cu o sumedenie de plante. Însă nu oricum, ci supravegheați de botaniști. Așadar, australienii care Își doresc un acoperiș verde ar trebui să consulte o listă de plante recomandate. Și se pare că din ce În ce mai mulți oameni fac asta multumiți că dintr-o dată este mai răcoare În casă, iar factura la electricitate scade
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu ALBU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93121]
-
modești, inclusiv un George Gregorian, un Ioachim Botez, un Mihail Celarianu, un Ion Iovescu, un Camil Baltazar, un Mircea Popovici, un Alexandru Lungu ș.a. Sensul acestei generoase cuprinderi critice nu mai trebuie argumentat: criticul și istoricul literar procedează cu scrupulozitatea botanistului care nu exclude din colecțiile sale cutare buruiană pe motiv că e otrăvitoare. Analogia a fost făcută de G. Călinescu, ale cărui spectaculoase reevaluări vizavi de autorii minori sunt binecunoscute. Vladimir Streinu este un „botanist” riguros și pertinent și ar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
construiesc ingenioase construcții de câțiva metri Înălțime. Două specii de păianjeni sunt deosebit de periculoși: redback spider / păianjenul cu spatele roșu și funnel-web spinder / păianjenul cu pânza În formă de pâlnie din 72 Enciclopedie de istorie a lumii, p. 28. 73 Botanistul Joseph Banks a navigat Împreună cu Cook pe „Endeavour” și a fost fascinat de natura Întâlnită În zona viitorului Sydney. Căpitanul Cook a redenumit Golful Botany (inițial Golful portului Stingray) după numeroasele descoperiri pe care le-a făcut aici Banks. 74
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
completare a studiilor de matematică. Participă la lucrările de cartografie executate În zona fluviului St.Lawrence, apoi a golfului Placentia, la est de insula Terra Nova. 55 „Endeavour”, ridică ancora, fiind Însoțit alături de echipaj, de doi dintre cei mai mari botaniști ai timpului Daniel Carl Solander și Joseph Banks, principalul obiectiv fiind elucidarea problemei continentului sudic. Din Tahiti, Cook a navigat prin Oceanul Pacific, descoperind noi insule (Raiatăa, Tahaa), trece pe lângă Bora-Bora (cunoscută din expediția lui Roggeveen), apoi la 7 octombrie atinge
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Insula de Sud109. Pe 31 martie 1770 expediția pleacă de la Capul Farewell, Începându-și călătoria de reîntoarcere, prilej de a elucida și misterul continentului australian. Pe 28 aprilie 1770, „Endeavour” a ancorat În Botany Bay o săptămână, unde cei doi botaniști au adunat multe specimene de plante, păsări și animale. Navigând spre nord, Cook a botezat portul Jackson, care va deveni cel mare port din Sydney. Navighează cu multă dificultate printre valurile Înspumate ale coastei Queenslandului, apoi În zona Marii Bariere
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
93, p. 124 și urm. 285 În 1772, Cook preia comanda navei „Resolution” cu 112 oameni la bord, ofițeri și marinari care participase la prima circumnavigație a căpitanului, Însoțit de naturalistul Johann Reinhold Forster și fiul său George Forster și botanistul Francis Masson, astronomii William Walesi și William Bayly (Al.Retinschi, op.cit., p. 148). 286 H.Matei, op. cit., p. 81. 287 În 1802, nava franceză, „GĂographe”, sub conducerea lui Nicolas Baudin, a rămas o lună În Tasmania, membrii expediției organizate de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
egrete, bâtlani albi, crocodili pe malurile lagunelor, nu lipsește șopârla pestriță uriașă, cu gheare enorme, șarpele taipan a cărui mușcătură este de 300 de ori mai toxică decât a cobrei, pitoni de câțiva metri lungime, celebra anaconda, paianjeni uriași. Și botaniștii pot fi entuziasmați de plante precum Vița Gympie În formă de inimă, cu spini, Lawyer Canetrestia avocat, un palmier cățărător, subțire și viguros, având numeroase cârlige care pătrund prin haine ș.a. Tăierea masivă din ultimele secole, a redus pădurea tropicală
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de un verde deschis și cu simetricele lui coroane de frunziș verde plin de sevă, este unul dintre cei mai frumoși copaci ai deșertului. Cum acești copaci sunt relativ rari, crescând numai În ținuturile aride, departe de apă, doar puțini botaniști au avut norocul să-l vadă. Acești copaci cresc laolaltă sau, de cele mai multe ori, sunt Înconjurați de un cerc de mallee pitice. Există o specie care sau trăiește ca parazită sau formează una dintre acele ciudate simbioze care se observă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
al Insulei de Nord a Noii Zeelande a fost scena câtorva mari erupții explozive din ultimii 10.000 de ani. Mult timp europenilor le-a fost interzis să escaladeze zona, deoarece În grotele sacre sale munților sunt Îngropate căpeteniile maori. Botanistul englez J.C.Bidwill a atins vârful Ngaruhoe În 1839, când a erupt și vulcanul 450. În 1887, căpetenia maori Te Heuheu Tukino al IV lea a cedat guvernului vulcanii Ngauruhoe, Tongariro și Ruapehu. Valea Waimangu pare un deșert sumbru, misterios
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
intenții dușmănoase, deși nu slăbeau din ochi navele din pirogile lor. Cook a Întocmit notații interesante la relief, floră și faună, băștinași ș.a.464. Pe harta Noii Zeelande executată de Cook au fost fixate contururile reale ale acestei mari insule. Botanistul expediției lui Cook, Banks a descoperit 20 de specii noi, o mulțime de papagali și alte păsări, cât și peste 400 de plante, multe necunoscute. Descrierea aborigenilor făcută de James Cook este mult mai apropiată de realitate, manifestând un real
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]