174 matches
-
să așez margarete, iar pe buze un surâs ce poate cuceri orice muritor de pe pământ. Pe umeri o mantie ce are cusută luna și stelele cerului. Sunt convinsă că într-o astfel de ținută ai să cutreieri lumea încălțată cu botine de argint, iar parfumul tău curat a flori de liliac alb va umple acest pământ. Te rog să privești în sufletele oamenilor și daca vrei să le oferi câte o petală din florile pe care le ai în brațe.Să
SCRISOARE CǍTRE PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372146_a_373475]
-
cu brațele. Pe umeri, stelele își vărsau praful de lumina. Am visat că picioarele îmi erau înfipte în pământ, Iar gândurile îmi erau asemenea păsărilor cu penaj de diamant. Am visat că pot colinda lumea într-o secundă, Încălțată cu botine de argint. Că în fiecare colț al lumii, Dăruiesc un zâmbet si o bucată de cer. Am visat că pot zbura pe aripile vântului, Prin nopțile sfârtecate de lumină. Am visat că inima îmi bătea atât de tare, Încât putea
VIS ÎNDRĂZNEŢ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372145_a_373474]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IARNĂ SENSIBILĂ (!) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Iarna asta-i minunată! Toată țara-i ninsă bine, Populația-i bogată Și-ncălțată cu botine. Viscolul din prima dată S-a oprit sus pe coline, Căci tot omu-i cu lopată Și la plug trag cabaline. Nu-i vreo cale înfundată Nici pe-asfalt și nici pe șine, Dar nici casă-amenințată De nămeții din rovine! Zăpada
IARNĂ SENSIBILĂ (!) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371695_a_373024]
-
își dorise să facă o ieșire undeva, să poată discuta cu Laura în liniște, și să caute soluții. Laura se echipă si ea cu pantaloni mulați pe corp, un pulover mai gros alb și pe gât, si o pereche de botine, călduroase. Îți împletise părul într-o coadă de cal, arăta ca o elevă de liceu. După ce puseră bicicleta în portbagaj, plecară fără țintă, căutând un loc liniștit, unde să poată discuta în voie, iar Ionuț să exerseze cu pedalarea. Laura
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
pace Pe treptele către palat La stane lângă dobitoace A fluturat pe paratrăsnet În vârf de parlament, aiurea Și la întoarcerea în sat Stăpâne cu pădurea ... Acum ce văd șanț cam puține Aceste urme de opinca Dar am lăsat niște botine Să poarte lumea asta mică!... Referință Bibliografica: Profil biografic-Ion Dorel Enache Andreiași / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
datinele și apucăturile lor, ambițiile indivizilor ce-și dispută puterea sânt irezistibil de comice pentru publicul mare și pentru omul dezinteresat. Mai grav este însă lucrul când statul e constituit din nou, instituțiile proaspete, legile încurcate și importate, deodată cu botinele, de peste graniță, principiile controversate și supuse sofisticei advocățești. Atunci comedia jucată de Gianii și Flevii respectivi determină însuși soarta statului și, fiindcă principiile ce le invocă asemenea mari personaje sânt în genere pretexte pentru a parveni, iar nicidecum credințe înrădăcinate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul (cestiunea izraelită), altă dată libertatea popoarelor (cestiunea orientală), o a treia oară răspândirea civilizației, pentru care fiece popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca, deodată cu cultura, să răspândească și botinele respective. Vestitul La-o-tse, filozoful chinez, în cartea sa intitulată Tao-te-king (Cărarea spre virtute), era un aprig protecționist. El nu voia nici import, nici export și, dac-ar fi putut aranja poporul - cel chinezesc, se-nțelege - dupe statul său ideal, nicicând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era un aprig protecționist. El nu voia nici import, nici export și, dac-ar fi putut aranja poporul - cel chinezesc, se-nțelege - dupe statul său ideal, nicicând un fir de grâu chinezesc n-ar fi ieșit din împărăția Mijlocului, nicicând botină engleză n-ar fi pătruns în regiunile Fiului Soarelui. Nu știm daca cineva mai împărtășește ideile vechiului filozof chinez, dar regula lui economică nu e lipsită de rațiune. În realitate un popor care n-ar esporta nimic ar trăi totdeuna
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și le-a creat cei trei directori ai drumului de fier, câteșitrei necompetenți în materie și căutând să măsure cu paragrafii codului Boerescu chilometrii drumului, de se potrivesc sau nu. E asemenea de rumoare publică cum calfe de la prăvălii de botine și mănuși, precum și o calfă de redacție cu patru clase primare, au ajuns directori de Banca Națională. Noi stabilim principiul, îndealtmintrelea în genere cunoscut, că, pentru un om care are conștiința datoriei, o singură însărcinare publică, bine sau rău plătită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
explodează Într-o arteziană de sinonime: „elegant”, „spilcuit”, „aranjat”, „cochet”, „dichisit”, „fercheș”, „ferchezuit”. Toate extrem de potrivite unui dandy de pe malurile Senei, ce poartă „venghercă de postav negru cu brandenburguri și cu chiostecuri, pantaloni nohutii largi de se vedea numai vârful botinei de lac; jiletca de catifea vișinie, cu găitan de fir de jur Împrejur și mai multe lanțuri de aur la ceasornic”. Cu un glosar alături, aflăm că pantalonii sunt de culoarea năutului, adică gălbui, că vengherca e o haină scurtă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aerul lui de bătrân reînrolat, cu părul rar, roșcat și o mică mustață ofițerească răsucită ridicol, miop, cu lornion, purtând smokingul ca un crupier, vorbind peltic, Stravinski, foarte dandy, cu pantalonul său muștar, veston negru, cămașă albă cu guler albastru, botine galbene, bine ras, cu părul blond, lins, cu dinții stricați, miop, cu buzele groase”: așa Îi observă, plin de cruzime, Paul Morand. Să fii Alma Mahler și să te copleșească farmecul de netăgăduit al lui Ravel: „Era un Narcis. Tot
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
excentricii care țin neapărat să fie altfel din creștet până În tălpi, comandându-și Încălțările În mod obligatoriu (dacă sunt londonezi) la Hermann Gay, iar dacă sunt parizieni, la Ashley sau Sakovski. Câte nu s-ar putea scrie despre pantofii, ghetele, botinele sau cizmele marilor dandy! Ba chiar despre papucii lor exotici! Începând cu pantofii de lac lustruiți ca oglinda ai lui Baudelaire, Înlocuiți vara de nu mai puțin celebrele ghete albe, și sfârșind cu Încălțările lui Mateiu Caragiale, care au smuls
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și depozitara rafinamentelor inventate, rând pe rând, și de către mauri, și În Italia. Dar până la domnia lui Ludovic al XV-lea, deosebirea dintre un curtean și un nobil nu era trădată decât de vesta mai scumpă sau mai ieftină, de botinele mai mult sau mai puțin evazate, un guler plisat, o coafură mai mult sau mai puțin pomădată, ca și de cuvinte mai mult sau mai puțin noi. Acest lux, Întru totul personal, nu era niciodată completat de alte manifestări ale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la muncă reală, ar putea să vindece relele de cari suferim. În loc de principii politice ar trebui să pătrunză în societatea noastră știința exactă, putința de-a aplica principii mecanice. Gradul de civilizație al unui popor nu se măsură după numărul botinelor lustruite, a frazelor franțuzești și a gazetelor, ci după aptitudinea lui de a supune puterile oarbe ale naturii scopurilor omului. Cu cât omul e stăpân pe vânt, pe apă, pe abur, și-și face din ele slugi muncitoare, cu atât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-ți poftele“ și, conform lui, o să am fată, oftez, frustrată. Nu vreau decît să știu. Suze pare perplexă, apoi Întinde mîna după o căciuliță. — Uite, cumpără asta. E unisex. Cumpăr căciulița și o pereche din cele mai fabulos de kitsch botine cu talpă lată și un hălățel În miniatură Groove Baby. La următorul stand, cumpăr un prosop de plajă pentru copii cu umbreluță și o mașinuță teleghidată Winnie the Pooh. Sinceră să fiu, deja s-a adunat ceva greutate, dar Suze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
știam că o să se Întîmple. Dar habar n-am avut că toată lumea o să se agite În halul ăsta! De fiecare dată cînd mă uit În jur, remarc altceva, cum ar fi că pe masă scrie, cu confetti argintiu, „bebe“, sau botinele minuscule atîrnate de toate fotografiile Înrămate... — Și-ncă n-ai văzut nimic, spune Danny, luînd o gură mare de șampanie. Ok, toată lumea, alinierea, la trei vă desfaceți jachetele... Mă uit amuzată la ei cum se agită să-și ia locul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o cuvertură din petice, la care au contribuit toți minunații mei prieteni din Scully. Cadoul lui Janice e un pulover tricotat de mînă, pe pieptul căruia scrie „Primul Crăciun al lui bebe“. Acesta e completat de al mamei, căciulă și botine de Moș Crăciun. De la Danny am primit cel mai cool și dement costumaș de designer pentru bebe din lume. Acum al meu, spune Jess, punîndu-mi În față pachetul cel mai impozant. E Împachetat În hîrtie uzată de ambalaj, și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
privilegiile comerciale există puține informații în legătură cu materialele din care se produceau încălțările. O breaslă a ciubotarilor există însă și membrii ei erau înstăriți, semn că meșteșugul lor era eficient. Izvoarele ne vorbesc, la fel, despre calapodari, specializați în confecționarea unor botine cu toc înalt. Dacă slujnicele însărcinate cu pieptănătura Doamnelor aveau mai puțin de lucru (coafura femeilor s-a arătat mult mai atașată de aranjamentele tradiționale, fără a obstrucționa pătrunderea noutăților complicate), „cosmeticienele” care trebăluiau în iatacul de lângă camera Doamnei erau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
observat din prima că Luce nu era un doctor cu Înfățișare normală. În loc de halat, purta o vestă de velur cu franjuri. Părul argintiu Îi atârna până la gulerul helăncii bej. Pantalonii Îi erau evazați și În picioare purta o pereche de botine până la gleznă, cu fermoar pe o parte. Purta și ochelari cu rame subțiri, argintii, și avea o mustață căruntă. ― Bine ați venit În New York, a spus el. Eu sunt doctorul Luce. Îi strânse mâna tatălui meu, apoi mamei, și, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a vorbit domol. ― Vreau să te asigur că toate astea rămân Între noi, Callie. Nu o să le spun părinților tăi nimic din ce-mi spui tu aici. Eram sfâșiată. Luce, În scaunul lui de piele, cu părul lung și cu botinele până la gleznă, era genul de adult căruia i s-ar fi destăinuit un copil. Era de aceeași vârstă cu tatăl meu, dar parcă ținea de generația tânără. Ardeam de poftă să-i povestesc despre Obiect. Simțeam nevoia să povestesc cuiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
zăpăcește? În mijlocul altarului se află o statuetă din bronz care întruchipează un băietan, încoronat cu flori. Drept veșmânt are o tunică largă și scurtă, strânsă pe talie cu o centură. El trebuie să fie larul. Picioarele îi sunt încălțate cu botine lejere. Parcă ar dansa. De ce ține mâna dreaptă ridicată? Aha! Are un rython în formă de câine. Captivat, se apropie cu un pas și o înghesuie fără să vrea pe Antonia de perete. Lăbuțele din față ale patrupedului îl înveselesc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nevoi serioase ale lui. Odată însă a fost admirabil. Eram în clasa a VI-a. Se alesese un deputat socialist. Ne-am dus la Iordache Leu să facem banchet. Savin era îmbrăcat caraghios: împrumutase niște ciubote oribile, căci își dăduse botinele la dres (era iarna). Pe când toastam teribil pentru socialism, băiatul de dugheană vine și-i spune lui Savin că tatăl său e alăturea, în altă odaie. Ce mutră a făcut Savin, care s-a dus la tatăl său - și, ca
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mare. El n-a avut niciodată foc iarna, în odaia lui de la un dascăl. Noi, se cheamă că aveam foc, dar în casă era așa încît ne înghețau urechile. Dar ce ne păsa! Nu ne păsa nici când ne erau botinele rupte și umblam cu omăt în ele. Raicu, în asemenea caz, punea o bu-cată de șindrilă unde talpa era spartă, și numea "prezervative" aceste bucăți de șindrilă. Această sărăcie, sărăcie care începuse mai demult și a continuat și mai apoi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să le știu pe nume. Uneori, când "avea treabă", îmi încredința câte una s-o "păzesc'', ba chiar s-o hrănesc cu biberonul. Seara, mă ducea în toate odăile pe unde avea "copii" culcați prin paturi liliputane, prin cutii de botine ori de tutun, iar cei mai oropsiți de soartă, prin locuri mai puțin confortabile. Firește, unii copii plângeau, alții nu voiau să adoarmă, fiindcă erau obraznici, alții erau bolnavi - și ea îi admonesta, le făcea morală, îi consola... pe fiecare
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu zâmbetul provocat de insistența mea și de tranzacția noastră, dar mai pe urmă fața ei deveni gravă de atenție și concentrare. Cu toate acestea, își trăgea mereu rochia în jos, fără nici o nevoie, căci abia i se zărea vârful botinelor. Mișcarea asta, foarte obișnuită ei, i-a devenit irezistibilă, ca un tic nervos, căci e vădit că o face fără să vrea și poate fără să știe. (Gestul acesta, observat și la alte femei, e semnul unei pudori excesive, datorită
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]