152 matches
-
frâu de mătase Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat Ca s-aleagă un loc curat De arat, de semănat. S-a apucat într-o joi Cu plug cu doisprezece boi. Boi boureni În frunte țintăței, Mânați flăcăi! Hăi, hăi! Și au arat joi vaile, Vineri coastele, Sâmbata apele. Și s-o oprit plugul Într-un os de râmă S-a făcut fărâmă. Și nu s-a găsit nimeni Să-l dreagă Decât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sociale și culturale în viața femeilor din România, în speță din Transilvania, expresie a unui simț civic manifestat și înainte de Unire. Poezie semnează Livia Hulea-Rebreanu (sora lui Liviu Rebreanu), Ada Umbră, Ecaterina Pitiș, dar și Lucian Blaga, Emanoil Bucuța, Eugen Boureanul, Emil A. Chiffa. Proză publică Ion Agârbiceanu. Cu articole diverse colaborează Constanța Hodoș, George Oprescu, Constantin Stanca, Simion Mehedinți, Al. Ciura, Lelița Sanda (pseudonim al directoarei publicației), Ioan Lupaș, Dariu Pop. Se traduce în foileton romanul Lazarine de Paul Bourget
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287897_a_289226]
-
, Radu (9.III.1906, București - 5.IX.1997, București), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. Este descendentul unei vechi familii moldovenești; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918, era autor de tratate de tactică și pedagogie, poet amator eminescizant, tatăl - Eugen Boureanul, avocat și scriitor, mama - Jeanne Boureanul (n. Michel, de origine franceză), profesoară. Face liceul în București („Mihai Viteazul” și „Matei Basarab
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
III.1906, București - 5.IX.1997, București), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. Este descendentul unei vechi familii moldovenești; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918, era autor de tratate de tactică și pedagogie, poet amator eminescizant, tatăl - Eugen Boureanul, avocat și scriitor, mama - Jeanne Boureanul (n. Michel, de origine franceză), profesoară. Face liceul în București („Mihai Viteazul” și „Matei Basarab”) și Bazargic, apoi urmează cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică, la clasa Luciei Sturdza Bulandra, absolvite în 1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
București), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. Este descendentul unei vechi familii moldovenești; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918, era autor de tratate de tactică și pedagogie, poet amator eminescizant, tatăl - Eugen Boureanul, avocat și scriitor, mama - Jeanne Boureanul (n. Michel, de origine franceză), profesoară. Face liceul în București („Mihai Viteazul” și „Matei Basarab”) și Bazargic, apoi urmează cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică, la clasa Luciei Sturdza Bulandra, absolvite în 1931. Între 1929 și 1947 este, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
de la numărul 1/1926 devine „Revista literară, artistică, științifică”. Semnează versuri Horia Furtună (Fragment), Const. Rîuleț, I. C. Aslan, Cezar Gr. Cristea, Traian G. Stoenescu, Ștefan Sfetescu, cu proza figurează Const. P. Niculescu (Luminișuri. Destăinuirea, fragmente din românul Religia iubirii), Eugen Boureanul, Coriolan Bărbat, Petru Bănescu, iar Const. Rîuleț publică piesă Urechea mahalalei. Apar recenzii la cărți de Henriette Yvonne Stahl (Voica), Panait Istrati (Chira Chiralina), Ion Minulescu (Roșu, galben și albastru), Ștefan Petica (Poeme), Lucia Mantu (Cucoana Olimpia). Ion Foți traduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 1 februarie până la 21 iulie 1916. Redactor: Radu Dragnea. Între colaboratori se află Ștefan Berechet, I. U. Soricu, Jul. Giurgea (sub semnătura Iuliu Giurgea-Bradu), Eugen Boureanul, Zaharia Bârsan ș.a. În articolul-program, intitulat O vorbă la început, S. își anunță intenția de a da expresie „gândurilor celor mai bune pe care ni le sugerează evenimentele de azi”, de a pune literatura „în contact cu psihologia de azi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
noastră sociologică) sau a lui P. P. Stănescu (Henri Bergson și Alfred Croiset despre război). Versurile aparțin lui Nichifor Crainic (Romanță, Unei fecioare, Serenadă) Al. A. Naum, Mihail Pricopie, A. Mândru, Teodor A. Naum, Ion Sân-Giorgiu ș.a. Proză semnează Eugen Boureanul (Taina lacului), Mihail Sorbul (Într-o noapte de vară), Jul. Giurgea ș.a. Majoritatea narațiunilor sunt scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare (Ștefan Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
Dauș, Al. Iacobescu, V. Demetrius, A. Dominic, Marcel Romanescu, Mihai Săulescu, Camil Petrescu, V. Voiculescu, N. Davidescu. Proza, mai slab reprezentată, aparține lui Corneliu Moldovanu (Neguțătorul de arome), Ion Dragoslav (Niță Ropotă, Un meșter nebănuit), Al. Cazaban, I. Chiru-Nanov, Eugen Boureanul. Începând cu numărul 14 cronicarul literar al revistei este Liviu Rebreanu, care girează rubrica „Însemnări literare”. La aceeași rubrică este judecat cu asprime impresionismul criticii lui E. Lovinescu, care, se spune, „viciază analiza valorică a fenomenului literar prin imposibilitatea formulării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
vizităm! la plecare am dat mîna, tu l-ai îmbrățișat, v-ați sărutat pe obraji, Liliana și cealaltă fată s-au executat și ele, a participat și la jocul de fazan, la plante, dumbravnic, mai știa și altele, nora de la Boureni, ar fi 9 kilometri pe jos, dar ocazie, dacă găsesc, spre Pașcani, la ei nu, era vorba să viu cu o căruță de lemne la ei, patru frați, trei gard în gard, eu o sută de metri mai încolo, femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al rodnicei activități culturale pe care a desfășurat-o acolo, În epocă. 512 Liderul Partidului Liberal din Județul Baia. 513 Dumitru Turculeț, institutor stabilit În Fălticeni. Fost elev al lui Virgil Tempeanu la școala Normală. A profesat ca Învățător la Boureni, fiind mereu În preajma conacului Sturdza, unde se Întâlnea cu Valeria Sturdza, fiică a Veronicăi Micle, pentru a-i cere ajutoare de care avea acută nevoie școala. 908 s pomeniți. Ca să nu se repete greșelile de mai sus, am trimis d-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
despre Nicolae Grigorescu, B.P. Hașdeu, Iosif Vulcan, despre Românii din Ardeal după un călător italian (Șeștini), despre badea Cârțan etc. Cu versuri colaborează George Ranetti, Elenă Farago, I.U. Soricu, N. Vulovici, George Orleanu, C. Sp. Hasnaș, Ecaterina Pitiș, Eugen Boureanul. Proza semnează C. Sandu-Aldea, iar George Orleanu publică un fragment din piesă de teatru Voichița Radului (1908). Calendarul mai conține diferite articole pe teme sociale, istorice și religioase, o conferință a lui N. Iorga, fragmente din Povățuitorul lui Gh. Lazăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286024_a_287353]
-
născut-o pe micuța Valeria la mănăstirea Văratec. Mormântul cu rămășițele pământești ale urmașei lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cunoscut. A studiat la Conservatorul din București și a cântat la Paris, în compania Elenei Teodorini (nume de afiș: Valeria Nilda). După sinuciderea Veronicăi Micle, s-a căsătorit cu Mihai Sturdza (din spița foștilor domnitori ai Moldovei). Conacul era la Boureni. Valeria a publicat câteva volumașe de poezie (minoră). Asta-i tot. O recentă emisiune a prea puțin simpaticului Turcescu i-a pus alături pe Adrian Păunescu și Costi (?) Rogozanu (?). Nu-s un fan al lui Păunescu și consider că înregistrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
analizează comedia tragică Patimă roșie de Mihail Sorbul. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se lansează o polemică, pe marginea poeziei simboliste, cu revista „Versuri și proza”. Alți colaboratori: I. Ghibănescu, M.N. Romanescu, P. Papadopol-Galați, N.I. Apostolescu, Mia Frollo, Eugen Boureanul, Tudor Vianu, D. Iov, Andrei Braniște. Î.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287900_a_289229]
-
Butnaru, Mihail Iorgulescu, Ioan I. Ciorănescu, Al. Iacobescu, N. Vulovici, Teodor Murășanu, H. Frollo, Volbură Poiană-Năsturaș, Ecaterina Pitiș, Radu Boureanu, Alice Soare. Semnează, în special nuvele și romane în foileton, Romulus Cioflec, N. Pora, V. Cârlogea, I. E. Torouțiu, Eugen Boureanul, C. D. Dumitrescu, G. M. Vlădescu, N. Batzaria. Se mai publică Din corespondența lui Bariț, studiul critic Viața lui Al. Russo de Radu S. Dragnea ș.a., cât și traduceri din literatura universală, antică și modernă: Odiseea de Homer (1910), Alcesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
volume din colecția Hurmuzachi și lucrarea începuturile tipografiei în Țara Românească (1903). A inițiat apariția publicațiilor periodice Creșterea colecțiilor Bibliotecii Academiei (1905) și a avansat ideea sistematizării bibliotecilor Biblioteci publice libere. O propunere. Subdirector la Biblioteca Centrală din Iași, Eugen Boureanul (1885-1971) este autorul unui îndrumar în organizarea și administrarea bibliotecilor (1913). Emanoil Bucuța (1887-1946) a fost prim redactor al revistei de bibliografie Buletinul cărții, autor al nenumărate studii de bibliologie, inițiator al statutului Asociațiunii bibliotecarilor. Cu studii efectuate la Sorbona
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
prozatori cu afinități sămănătoriste sunt Emil Gârleanu (Călătorie, O lacrimă pe o geană), I. Al. Brătescu- Voinești (Părtașul), Cezar Petrescu (Învierea căpitanului Lazăr, Omul din vis), Caton Theodorian (De închiriat, În paraclisul iubirii), Al. Lascarov-Moldovanu (O vizită), Ion Ciocârlan, Eugen Boureanul, Petre Partenie, Tiberiu Crudu, Ion Dragu. Dramaturgia este ilustrată de Victor Eftimiu (Rapsozii), N. Iorga (Tudor Vladimirescu, Sarmală, amicul poporului), G.M. Vlădescu (Omul care nu mai vine), Lucian Blaga (un fragment din Zamolxe) ș.a. Cu literatură de călătorie colaborează N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
Guy de Maupassant și Edgar A. Poe. Liviu Rebreanu semnează schița Picnic, Mihail Sadoveanu, Întâmplarea ciudată a domnului Anastasie Rițu. Se publică proză de N. Pora, Ion Gorun, C. Râuleț, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu, Lia Hârsu, Horia Furtună, Eugen Boureanul, iar versurile sunt ilustrate de Victor Eftimiu, Mihail Cruceanu, Horia Furtună. Gazeta cuprinde și cronici medicale, sportive, curiozități, știri diverse. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, Emil D. Fagure, Al. T. Stamatiad, Lucreția Karnabatt. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
cu dânsa în deșert: Asta-i osteneala lor. I Iarmarocul sfântului Ilie altă dată 2 acum 3 Pașcanii altă dată 4 acum 5 Istoria lui Vasile cel Mare 6 Mănăstirea Slatina Lefter 7 Soci și Ciohorăni, iarna (nuntă) 8 Schitul Boureni și Brătești 11 9 Bătrânul care vra să se facă călugăr, "să-și lese casa pentru găzduirea drumeților", care stăpânește două poduri ș-o fântână. de la 31 Ianuarie 3 Fevruarie = 9 bucăți. [ÎN DOBROGEA 1907] Lângă Babadag, este un sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sprijinit domnia lui Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil, Oană Iulici, Costea Orăș, Oțel, Hodco Crețu, Mic-Craiu, Stețco Dămăcuș, Vlaicu, un Duma, Hodco Stibor, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Lazea Pitic, Petru Ponici, Sandricin, Isaia, Sălavinco. + Dobrul logofăt, Goian-Vornic, Sachiș-spătar, Stanimir-vistier, Ciopcă-pârcălab, Ion Bourean comis, Zbiarea stolnic, Tudor păharnic, Isaia postelnic. Boerii trecuți de la Aron la Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil de la Hotin, Costea Orăș, Stețco Dămăcuș, Hodco Crețevici, Lazea Pitic, Goian Albu. Boeri noi veniți cu Ștefan: Oțel, Mic-Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălavinco
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a vorbit între altele despre nemulțămirile și reacțiunile scriitorilor români privitoare la pensiile ce s-au acordat de cătră Casă. Mulți sunt indignați că au fost categorisiți cu mult mai prejos decât meritele lor. Între alții e foarte indignat Eugeniu Boureanul. E indignat, de asemeni, D. V. Barnovschi. E mai cu samă indignat G. Bacovia că a fost socotit mai prejos decât Arghezi și Brătescu-Voinești. Și mai indignat a fost V. Demetrius că i s-a acordat numai 15.000 lei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să vorbească oamenilor. Le vorbește limba lor și poartă portul lor. Satul îl ascultă. Oamenii de obiceiu sunt turbulenți, dar el a știut să-i liniștească și în sat la el nu s'a întâmplat nici-o dezordine. C. Iordăchescu din Boureni Învățător care se amestecă în toate treburile satului. A lucrat cu stăruință pentru potolire. Căzându-i în mână o scrisoare a țăranilor din Moțca, prin care chemau la revoltă și pe cei din Boureni, el a trimis scrisoarea parchetului, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întâmplat nici-o dezordine. C. Iordăchescu din Boureni Învățător care se amestecă în toate treburile satului. A lucrat cu stăruință pentru potolire. Căzându-i în mână o scrisoare a țăranilor din Moțca, prin care chemau la revoltă și pe cei din Boureni, el a trimis scrisoarea parchetului, care a operat arestări. Tot timpul a stat printre oameni, liniștindu-i. Sturdza, proprietarul de la Cristești, i-a mulțămit pentru ceia ce a făcut. Ion Murariu, Gâștești În sat mare agitație. S'au făcut pregătiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]