405 matches
-
ncondeiate / De acolo din covate”. Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morți. Acum se face ultima pomenire a morților din Postul Mare. În Oltenia și acum se fac în zori, în curți și / sau la morminte focuri pentru morți din boz sau nuiele; se spune că ele inchipuiesc focul pe care l-au făcut slujitorii lui Caiafa în curtea arhiereasca, să se încălzească la el, cănd Iuda l-a vândut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfanțul Petru, când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Nimeni nu m-a ascultat. Am trimis în vânt chemare, N-am aflat în jur suflare. Iarna asta, frățioare, M-am topit de așteptare. Spune-mi, că ești înțelept! Primăvara, cât s-aștept? Vreau să aflu prin pădure Ghiocei și boz și mure. Să mă-ntrec în cântecele Și cu alte păsărele, Vântul să-mi răspundă-n cale, Când voi da din aripioare... Frățioare- zburător, Știu că ești nerăbdător... Când vedea-vei pe câmpii Șiruri lungi de ciocârlii, Ghiocei pe lunca
SĂ VINĂ PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383156_a_384485]
-
spre ceva aflat acolo. Din cauza surescitării tremura ușor și nu scotea nici un cuvânt. Inspectorul încercă și el să vadă ce îi atrăsese atenția tânărului agent. Câțiva metri mai jos, chiar la marginea unei grămezi de bolovani năpădită de tufele de boz, se vedea o cârpă de culoare albastru spălăcit. Din cauza acelor uscate de brad de care era plină nu o văzuse când trecuse mai devreme pe acolo. Fără să coboare, Toma se uită mai atent la obiectul de sub ei după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul sălbatic, piciorul cocoșului, mana apei, floarea paștelui, fumărița, ciumăfaiul, măsălarița, baraboi, roșcuța, iarba fiarelor, dalacul, săpunarița, holera, rugina, inul sălbatic, pelinul, vinarița, laptele câinelui, loboda, bozul etc. în condițiile în care se vorbește tot mai mult despre păstrarea mediului, despre ecologie și produse ecologice, se impune, ținând seama de importanța economică și de funcția socială a vegetației (recreere, agrement, preocupări tiințifice) refacerea echilibrului natural distrus din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o prostată, când ai vătămătură (dureri în capul pieptului) se folosesc:rădăcină de iarbă mare, bine pisată și, uneori, fiartă. Se pune călduță pe locul vătămăturii; alteori numai pisată, rece se pune pe buric, ca să „tragă” de la șale; - rădăcină de boz pisată; pomușoară și frunze de zelnă se zdrobesc, se stropescă cu apă și se pun la buric;otavă de pelin se pisează, se pune în vatră cu spuză și apoi se pune pe buric. Legătoarea este bună pentru diaree (pânătecăraie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dezinfecție intestinală și pentru răni, floarea și frunza de sunătoare (pojarnița) pentru dureri de stomac, sirop de ceapă pentru tuse, sovârf contra durerilor de cap etc. în tratarea reumatismului se mai foloseau băile cu frunze de nuc, fân, vâzdei (ghizdei), boz și tot felul de ierburi. Pentru durerile de ficat se folosea ceaiul de pelin, fără zahăr. Pentru bolile de plămâni se folosea floarea de tei, în ceai concentrat și îndulcit cu miere de albine. Mierea de albine amestecată cu hrean
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
remarcă, în special, în corespondența purtată de acesta, în perioada 1933-1946. Volumul Mărturii ne este „martor” în această privință. Acesta însumează o parte din scrisorile sale, adresate unor personalități românești, oameni de litere, prieteni sau cunoștințe ca Lucian Blaga, Lucian Boz, Mircea Eliade, Ion Chinezu, Octav Șuluțiu, Ecaterina Săndulescu, Arșavir și Jeni Acterian, Bucur Tincu, George Bălan șîi alții, având o tentă aforistică, confesivă, unele scrisori conținând chiar date biografice. Lucian Boz, considerat de mine ultimul astru al universului cioranian (greșesc
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
de litere, prieteni sau cunoștințe ca Lucian Blaga, Lucian Boz, Mircea Eliade, Ion Chinezu, Octav Șuluțiu, Ecaterina Săndulescu, Arșavir și Jeni Acterian, Bucur Tincu, George Bălan șîi alții, având o tentă aforistică, confesivă, unele scrisori conținând chiar date biografice. Lucian Boz, considerat de mine ultimul astru al universului cioranian (greșesc oare?) mi-a povestit adeseori despre prietenia sa cu Emil Cioran și despre ajutorul pe care acesta i l-a oferit în timpul celui de al doilea război mondial, mai ales în
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
sa, Carola era inchisă în lagărul de la Drancy din Paris. Merită să ne reîmprospătăm memoria cu amintiri despre acest om excepțional. Iată ce scriam pe data de 8 august 2006, într-un articol din revista Agero (Stuttgart, Germania), purtând titlul „Boz, ultimul astru”: „[...] În timpul celui de al doilea razboi mondial, Lucian Boz, împreună cu soția sa, Carola, fac parte din Rezistența Franceză, fapt pentru care sunt arestați de Gestapo și încarcerați până în 1944 în lagărul «La Cité de la Muette» (sau „Sammellager” în
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
să ne reîmprospătăm memoria cu amintiri despre acest om excepțional. Iată ce scriam pe data de 8 august 2006, într-un articol din revista Agero (Stuttgart, Germania), purtând titlul „Boz, ultimul astru”: „[...] În timpul celui de al doilea razboi mondial, Lucian Boz, împreună cu soția sa, Carola, fac parte din Rezistența Franceză, fapt pentru care sunt arestați de Gestapo și încarcerați până în 1944 în lagărul «La Cité de la Muette» (sau „Sammellager” în germană) de la Drancy, o suburbie din nord-estul Parisului situată în apropierea
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
din Rezistența Franceză, fapt pentru care sunt arestați de Gestapo și încarcerați până în 1944 în lagărul «La Cité de la Muette» (sau „Sammellager” în germană) de la Drancy, o suburbie din nord-estul Parisului situată în apropierea gării Austerlitz. Am aflat de la doamna Boz fapte interesante despre această perioadă. Mi-a relatat că deținuții mureau pe capete de inaniție, singura mâncare fiind un fel de terci-supă de lobodă. Fiind foamete în tot Parisul, nici unul, dintre prietenii rămași în libertate, nu își permitea să le
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
pe care le avea în casă, inclusiv bucățele de pâine și de brânză drămuite și economisite cu greu. Sunt salvați de la deportare în Germania și eliberați din detenție datorită intervenției Legației române de la Paris. Plecarea urgentă din Franța, a soților Boz, a fost de asemenea plină de peripeții. Singura ieșire din teritoriul ocupat, trecea pe la Vichy, oraș situat nu departe de Paris, loc unde își stabilise capitala guvernul pro-german al generalului francez Henri Philippe Pètain. Cu toate că autoritățile române le obținuseră aprobarea
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
ocupat, trecea pe la Vichy, oraș situat nu departe de Paris, loc unde își stabilise capitala guvernul pro-german al generalului francez Henri Philippe Pètain. Cu toate că autoritățile române le obținuseră aprobarea de plecare din Franța ocupată și repatrierea în România, doamna Carola Boz a fost din nou reținută de către poliția locală urmând să fie retrimisă în lagărul de la Drancy. Și de data aceasta au fost ajutati de prietenul Cioran, care deținând funcția de atașat de presă al Germaniei în Franța, a plecat de
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
in munți, pe coclauri Seamănau speranță prin luptă, pe plaiuri. Scoși pe rând din carceri de la întuneric Sub soare de iunie, dezmierdând feeric, Demni înfruntă moartea - eroi adevărați Sub ochii înlăcrimați ai foștilor soldați. Unde erau piersici? Azi e mare bozul Miroase a moarte , auzul și văzul Sunt învăluite sumbru, în tăcere adâncă Totul e sinistru, durere-n poruncă. Nu credeam să-nvăț a trăi vreodată Clipa condamnaților din valea-nfundată Aici s-a revărsat jalea cea mai multă Copacii nu
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
Igjatovic, Moma Dimic din Serbia; Vasile Iliescu, Lucian Hetco, Teresia B. Tătaru, Gabriela și Mircea Carp, Radu Anton Maier, Nicolas Catonay, Pavel Chihaia din Germania; belgienii Juliette Aderca, Arthur Haulot, Henry Lambert, Liviu Măsălar; australienii Raymond Roca, Ioan Miclău, Lucian Boz și subsemnatul; canadienii George Elliot Clarke, Ion Paraschivoiu, Flavia Cosma...; Barutiu T. Arghezi și Sergio Vaida din Elveția; francezii George Astalos, Jean Poncet, Yves Broussard, Miron Kiropol; americanii Florentin Smarandache, Andrea Morehead și Claudiu Mătasă... Toate aceste întâlniri au fost
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
albă în amestec, cu exemplare de frasin (Fraxinus excelsior), velnis (Ulmus laevis), anin alb (Alnus incana) s.a.. în subetaj apar specii de arbuști - soc (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), subarbuști precum: boz (Sambucus ebulus), mur ( Rubus caesius, Rubus hirtus) s.a.. Flora ierboasă este bogat dezvoltată, din specii higrofile. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Conform Anexei 3.11 -a Harta distribuției habitatului 91E0*. 8. Alte informații privind sursele de informații “Habitatele din România
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
daruri... dar le împărțim cu alții... Paparudele... În verile secetoase apăreau “paparudele”care săvârșeau un ceremonial pentru dezlegarea ploilor. Paparudele erau adolescente, coordonate de o femeie mai în vârstă. Fetele aveau trupurile goale iar în jurul șoldurilor erau înfășurate frunze de boz. Aceste fecioare semănau cu niște statui din Africa, erau perfecte cu trupul ca abanosul... Fetele săvârșeau un ritual, dansând în cerc, intonând un cântec prin care invocau ploaia: Colonie Ene Du-te-n Cer și cere Să dezlege ploile Să
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
zisă literară „Rândunica”: “ Eu eram tipograful, redactorul și expeditorul... Eminescu a început să publice diferite aforisme găsite prin cărțile răsfoite de el, între care și poezia„ Poetul”: Gânduri multe că furtună A cuprins o minte mare, Frământând că’n totdeauna Bozul lumii spre creiare etc. De pe acum istoria antică îl atrăgea. Într-o Istorie universală (Weltgeschichte) de Weller, carte plină de atracții, pe care o purta cu sine și la plimbare, și într-o Mitologie de G. Reinbeck (Mythologie fiir Nichtstudierende
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
un miros aparte Înainte de iernat. Toate îs în amorțire Pe un timp nedefinit Ce se toarce mai subțire Ca un vis neîmplinit. Doar aracii de la vie Au rămas statui de bronz. Până când ? Nu se mai știe. Pe vier a crescut boz. Înspre sud zboară cocoare, Timpul lenevește totul Într-o mare de răcoare, Când în sobă arde focul. Ion Părăianu Referință Bibliografică: ÎNCEPUT DE TOAMNĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2105, Anul VI, 05 octombrie 2016. Drepturi
ÎNCEPUT DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380884_a_382213]
-
luminozitate. Cu mândră maramă brodată, diafană, revărsată ca un voal de mireasă princiară, cu straie populare de sfântă frumusețe, arătând eroarea neiertată a timpului, de a le înfunda în cufăr și uitare, cu ochii străluminați de bucurie, bruni ca fructul bozului, Polina Manoilă e o frumoasă și înzestrată olteancă urcată pe rugul de jertfă dulce al muzicii, și hărăzită de la vetrele cântecelor Gorjului, până la scenele timpului ultratehnicizat, de acum. Frumoasă, voioasă, cuceritoare cântăreață! S-a născut când toamna e în vârf
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
avut unde să-l nască decât la ușa bordeiului nostru?... Și dacă totuși e al nostru? MOȘUL:Atunci să-l mai ținem o zi două! BABA: Poate începe să vorbească și ne spune al cui este! MOȘUL . Până vorbește e bozul mare pe noi! EXT. / REGATUL MUNȚILOR / ZI Imaginea cade pe rând atât pe piscurile împădurite cât și de golurile alpine, pe o prăpastie din care ies pinteni stâncoși ce se ridică din versanți și coboară într-o vale cu o
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
ar fi așa, deocamdată... ,,Ehe, trebuie să curgă apă pe baltă, la vale, până ai să fii tu o... ,,cutare''- așa mi-a tot spus mie mamaie - ,,Până atunci, pe mine'', adică pe ea, ,,cine mai știe cât o fi bozul de mare?!'' - Ce e ăla boz? - Un fel de buruiană și sălbatică, și otrăvitoare. Bună de făcut cu ea doar focul, pe la noi, joi, înainte de Paști. La greci, uite că abia acum îmi dau seama, nu am văzut că s-
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
să curgă apă pe baltă, la vale, până ai să fii tu o... ,,cutare''- așa mi-a tot spus mie mamaie - ,,Până atunci, pe mine'', adică pe ea, ,,cine mai știe cât o fi bozul de mare?!'' - Ce e ăla boz? - Un fel de buruiană și sălbatică, și otrăvitoare. Bună de făcut cu ea doar focul, pe la noi, joi, înainte de Paști. La greci, uite că abia acum îmi dau seama, nu am văzut că s-ar fi întâmplat așa ceva! Tu? - Nu
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
rog, evreii la vremea aceea, și noi, târziu, abia acum. - Dezrobit?! Aiurea! - Răbdare! Pâinile se împart prin sat cu niște mucenici, cu un pahar cu vin, dat de pomană, apoi se mânâncă și se bea lângă focul făcut numai cu boji. - Din câte înțeleg, un fel de a sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit sufletul pe-acolo, pe la el, vai de capul lor! Dar la voi
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
Gociu miroase a belșug în aceste vremuri de restriște!” ziceau sătenii când, adunați, vorbeau la horă. Mi-aduc aminte că odată, ca să mă pun bine cu o fată de care-mi plăcea, și ne-am dus în pădure la Poiana Bozului unde era pământul plin de viorele, găinuși, micșunele și brebenei, să adunăm flori de câmp în buchete ca să ducem la cimitir în a doua zi de Paște când era hramul satului. Am luat pentru ea o felie babană de cozonac
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]