263 matches
-
caricatural și derizoriu, așa cum sînt realizate bietele obiecte ce-i sînt atribuite. Dincolo de aceste observații stau nenumărate argumente de ordin factologic, estetic, istoric și tehnic pentru care acest spațiu nu este suficient. Cert este, însă, că atît atentatul la opera brâncușiană prin ,,restaurarea" lui Varia, cît și atentatul prin falsuri, denotă un singur lucru: istoriografia noastră de artă nu a reușit, pînă astăzi, să instaureze o imagine credibilă și puternică a lui Brâncuși în România, el fiind acum recuperat confuz și
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
au creeat primele opere majore. O analiză comparativă The Great Gatsby/Rhapsody in Blue revelează similitudini frapante. Unul dintre aspectele cele mai "umbroase" ale Marelui Gatsby privește experimentarea rolurilor sexuale. Dincolo de trăsăturile androgine, Jordan Baker - cu silueta ei de sculptură brâncușiană - pare o propunere pentru un nou prototip de frumusețe feminină. Epoca postmodernă a impus un ideal fizic al femeii mai apropiat de Jordan decât de Daisy. Un spațiu amplu este dedicat, apoi, raportului Acustică vs. optică din romanul discutat. Virgil
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
Pro Armia“: Salonul anual - 2002 al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); Primăria Timișoara: „Passo Doble“ - grafică Cristina Dumitrescu, pictură icoane Lucia Stoica (8-17; sâmbăta-duminica, închis); „Buzunar“: „Portretul fanilor“ - Amira Hogea (12-18; duminică-luni, închis); Centrul Cultural Francez: „Universul Brâncușian“ - expoziția artistului fotograf Vasile Blendea (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20; sâmbăta, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea de Științe Economice: Pictură Ioan Pop Augustin (8-20); Casa „A. M.
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
Pro Armia“: Salonul anual - 2002 al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); Primăria Timișoara: „Passo Doble“ - grafică Cristina Dumitrescu, pictură icoane Lucia Stoica (8-17; sâmbăta-duminica, închis); „Buzunar“: „Portretul fanilor“ - Amira Hogea (12-18; duminica-luni, închis); Centrul Cultural Francez: „Universul Brâncușian“ - expoziția artistului fotograf Vasile Blendea (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20; sâmbăta, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea de Științe Economice: Pictură Ioan Pop Augustin (8-20); Casa „A. M.
Agenda2003-8-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280726_a_282055]
-
Week-end-Art“ (luni-vineri, 9-18; sâmbăta, 10-15; duminică, închis); Galeria „Pro Armia“: Salonul anual al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); Primăria Timișoara: „Passo Doble“ (8-17; sâmbăta-duminica, închis); Galeria „Buzunar“: Expoziție cu vânzare (12-18; duminică-luni, închis); Centrul Cultural Francez: „Universul Brâncușian“ - Vasile Blendea (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989 - Revoluția română în imagini“ (9-16; duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20; sâmbăta, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea de Științe Economice
Agenda2003-9-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280752_a_282081]
-
10-15; duminică, închis); „Acces“: Design vestimentar (10-18; sâmbăta-duminica, închis); Biblioteca Județeană: „Gramatica artelor vizuale“ (9-18; sâmbata-duminica, închis); „Pro Armia“: Salonul anual - 2002 al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); „Buzunar“: Expoziție cu vânzare (12-18; duminică-luni, închis); C.C.F.: „Universul brâncușian“ - expoziția artistului fotograf Vasile Blendea (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989 - Revoluția română în imagini“ (9-16; duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20; sâmbătă, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
și spre pedagogia muzicală, a oferit cu multă dragoste cunoașterea sa, spre formarea altor valori românești ale muzicii clasice, ale pianului în special, soliști ce au concertat pe marile scene ale lumii. Este una ... V. CRISTINA OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Despre opera lui Constantin Brâncuși se va scrie pentru că mereu vor exista interogații asupra gândului materializat în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai așa, credem, cea născută în ziua de 9 aprilie, în valea voievozilor de sub Munții Piatra Craiului, Doamna Leni Pințea-Homeag a găsit forța destinică de a-și ciopli - cu frenezie brâncușiană și cu siguranță cuantică, cvasi-demiurgică efigia de VULTUR UNIC, zvâcnit în tăriile cerului, de unde, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, a cucerit aplauzele frenetice ale spectatorilor și sufragiile unanime ale regizorilor, criticilor și istoricilor de teatru, de pe toate continentele. Văzând lumina sub geana
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă luni, 15 septembrie 2014, ora 18.00, la Studioul Horia Bernea, la conferința , susținută de Matei Stîrcea-Crăciun. Brâncușiologia românească a avut dreptate, fie doar și parțial: izvorul fundamental de inspirație în opera brâncușiană îl constituie mentalul țărănesc. În fapt, obiectul culturii câmpului este producția de materii. Ele monopolizează, ca scop existențial, acțiunea țăranului și catalizează creșterea pe parcurs de milenii a unei etici ce poziționează omul în univers raportându-l la elemente și
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
tenace la distrugerea fizică și morală a operei sale din România, o voce discretă, abia auzită din pricina vacarmului din jur, a încearcat, mai ales în ultimii douăzeci de ani, să țină în echilibru, prin însăși normalitatea ei, comunicarea cu posteritatea brâncușiană. Este, evident, vorba de vocea lui Barbu Brezianu, stinsă acum în manifestarea ei fizică, a acestui clasic al exegezei brâncușiene din România, care, în pofida tuturor adversităților, a reușit să păstreze tonul demn și neutru al cercetătorului situat dincolo de isterie și
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
a încearcat, mai ales în ultimii douăzeci de ani, să țină în echilibru, prin însăși normalitatea ei, comunicarea cu posteritatea brâncușiană. Este, evident, vorba de vocea lui Barbu Brezianu, stinsă acum în manifestarea ei fizică, a acestui clasic al exegezei brâncușiene din România, care, în pofida tuturor adversităților, a reușit să păstreze tonul demn și neutru al cercetătorului situat dincolo de isterie și de orice tentație a fetișismului. În acest interval de timp în care Coloana... de la Târgu Jiu a fost supusă nenumăratelor
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor. Readusă în actualitate și adusă la zi, cartea lui Barbu Brezianu este, pînă în acest moment, singurul instrument de contracarare. în cele peste trei sute de pagini, format A4, personalitatea brâncușiană și lucrările din România ale sculptorului sînt prezentate în toate dimensiunile lor. Rînd pe rînd sînt inventariate, fără efuziune și fără interpretări voluntariste, cronologia brâncușiană în contextul cultural românesc, european și mondial, cronologia expozițiilor colective și personale, operele prezente în
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
acest moment, singurul instrument de contracarare. în cele peste trei sute de pagini, format A4, personalitatea brâncușiană și lucrările din România ale sculptorului sînt prezentate în toate dimensiunile lor. Rînd pe rînd sînt inventariate, fără efuziune și fără interpretări voluntariste, cronologia brâncușiană în contextul cultural românesc, european și mondial, cronologia expozițiilor colective și personale, operele prezente în colecțiile românești, sculptura de interior, sculptura funerară și ambientală, machetele,desenele și schițele, lucrările care au figurat în colecții sau în expoziții românești, piesele decorative
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
decorative și artizanale, alături de documente fotografice, facsimile, acte oficiale sau administrative, de numele colecționarilor, de locuințele lui Brâncuși din România și chiar de lucrările altor artiști care au, într-un fel sau altul, legătură cu Brâncuși. Acest sinoptic al prezenței brâncușiene în spațiul cultural românesc este, mai apoi, adîncit pînă la epuizarea informației. Fiecare lucrare este prezentată exhaustiv din punct de vedere istoric, tehnic și bibliografic, urmărindu-i-se, în același timp, traseele, succesivele schimbări ale regimului juridic și de proprietate
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
aventură ireductibilă, a unei opere care a reușit să se smulgă din scenariul clasico-renascentist al tridimensionalului european și să deschidă zările unei alte civilizații a privirii. Barbu Brezianu, cu o imensă modestie și cu un la fel de mare devotament pentru opera brâncușiană, sugerează tacit această realitate fără a se propune însă pe sine, nici măcar pentru o clipă, în ipostaza, de altfel legitimă, a descoperitorului. El investighează, adună, selectează și descrie o cazuistică imensă care, paradoxal, începe să respire asemenea unei opere de
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
nenumărate pagini despre arta românească, în general, deși i-a dedicat o importantă monografie lui Tonitza și i-a studiat îndeaproape și pe alți artiști români importanți, Barbu Brezianu s-a impus conștiinței publice prin relația sa specială cu creația brâncușiană. Studiind mai multe decenii opera din România a lui Constantin Brâncuși, cercetînd cu mijloacele cele mai adecvate natura și circulația lucrărilor în spațiul nostru cultural, la zi cu toată biblografia dedicată marelui nostru sculptor, Barbu Brezianu și-a sistematizat întreaga
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
totul spectaculoase și de o logică interioară infailibilă. Itinerariul său este unul al simplificării, al purificării treptate pînă la limita disoluției în eter. În acest sens, el reface cumva, la alt nivel expresiv și pe un alt vector moral, parcursul brâncușian al degravitaționalizării sculpturii, al deposedării materiei de masă pînă la atingerea imponderabilității. Cel mai recent ciclu al lui Dumitraș, acela în care intră temele Adam și Eva, Treceri, Pasărea, Arcul, Melcul, este, prin esențializarea maximă, prin disoluția materiei, prin substituția
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
a folcloriștilor și a literaților! La intrarea în opera lui Brâncuși ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el", pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din cimitirul buzoian exact ceea ce este de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
În loc de cunoașterea mănăstirilor bucovinene - încă o tură prin aziluri (probabil, un reflex creat de baroneasa Nicholson). Iar dacă Maramureșul e prea departe, din Sibiu erau posibile cel puțin două mirifice trasee: prin zona de concentrare daco-romană a Hunedoarei spre monumentele brâncușiene de la Târgu Jiu, sau: via Făgăraș-Brașov-Sinaia, căreia i se putea releva similitudinea întru frumusețe cu Sintra. În locul unor asemenea înălțătoare parcursuri, jurnaliștilor portughezi li s-a "oferit" o descindere în pulberea Bărăganului, relatată de d-na Carvalho drept cunoaștere a
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
culturală). Autorul sesizează trăsăturile definitorii ale mentalului colectiv, din replicile unor taximetriști (reproduse cu exactitate de filolog, dar și cu selectivitate scriitoricească) sau din reacția omului simplu: bătrâna din H5N1 și răcitura de cocoș are ceva din resemnarea tenace a brâncușienei Cumințenii a pământului, deși coloratura melodramatică este ușor exagerată. Cu acuitate este surprinsă încărcătura de spaimă și amenințare a cotidianului, aglomerările de catastrofe căpătând, la lectură, și valențe cvasi-umoristice (Teoria haosului, Girafa și ardeleanul, O zi din viața lui Ivan
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete. Brâncușian matur și responsabil în gîndirea formei, fie că este solidar, fie că este polemic față de lumea lui Brâncuși, Peter Jacobi este interesat, în egală măsură, de suprafață și de volum, de stabilitate și de mișcare. Și atunci cînd formele sale
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]
-
printre hlizeli tot ceea ce eu Îi ceream. Îmi plăcea Lili - era Întotdeauna veselă și băiețoasă. Conturul feței, care adăpostea ca un cuib oval ochii ei de cer, arcuiți ca niște ape crescute În relief, Îmi amintea de “ Madame Pogany”, sculptura brâncușiană care mă fascina de când o descoperisem reprodusă În cartea de istorie. “ Fata te iubește!” Îmi șoptea tremurat Mirel, colegul meu slăbănog și cu nas interminabil, privindu-mă conspirativ. Bietul Pinochio (așa-l strigau toți) Îmi spunea adevărul. Un adevăr amar
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
contemporane, este cel realizat de Alexandru Chira în localitatea Tăușeni din jud. Cluj. Cînd va fi amplasat, în fața Teatrului Național din București, monumentul Lumea lui Caragiale al lui Ion Bolborea, fără nici o îndoială cel mai important ansamblu monumental, după cel brâncușian, de la Tîrgu Jiu, care a fost imaginat și realizat pînă acum în România, se va face și pasul decisiv către asumarea timpului în care trăim și către înțelegerea adecvată a formelor simbolice de care spațiul nostru public are atîta nevoie
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
forță de seducție ar putea fi interpretată ca o indecizie în ceea ce privește exprimarea unei atitudini perfect individualizate. Estetica Art nouveau, cu traseele ei muzicale și fluide, ascetismul giacomettian, acela în care materia se surpă asemenea cărnii intrate în putrefacție, și purismul brâncușian, dar într-o variantă mai ezitantă și mai puțin controlată la nivelui ideii, iată cele trei formule majore ale modernității pe care Izsak Martin și le însușește, cu întreaga îndreptățire a celui care se raportează la istoria formelor ca la
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7671_a_8996]
-
în afara obiectelor, ci, în mod surprinzător, tocmai înlăuntrul acestora. Pentru că proba esențială de inteligență pe care o dă artistul, în ansamblul creației sale, stă tocmai în fuga lui de exterioritate și în determinarea materialului însuși de a se manifesta multidimensional. Brâncușiană în esență, adică nondiscursivă, nongravitațională și transparentă dincolo de transluciditatea sticlei, și aici ar fi încă foarte multe lucruri de spus, sculptura lui Alexandru Ghilduș este una complet atipică. În mod cert sculptură, nu atît pentru că, de multe ori, lucrările sînt
Patru ipostaze ale artei decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7580_a_8905]