747 matches
-
de drepturi - control medical gratuit, călătorii gratuite cu mijloacele de transport în comun și hrană gratuită în echivalentul a cel puțin 2 000 de calorii pe zi l După recenta confirmare a existenței virusului H5 al gripei aviare în localitatea brăileană Zăvoaia, numărul localităților din județul Brăila în care au fost confirmate focare de gripă aviară a ajuns la patru, iar în județul Tulcea, la șase l Executivul a aprobat înființarea și organizarea Agenției Naționale de Prevenire a Traficului de Persoane
Agenda2005-50-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284488_a_285817]
-
ianuarie l Echipele de salvatori au reușit să scoată trupurile celor șapte mineri morți în explozia de la Anina. Ca urmare a acestui accident, Executivul a decis închiderea minelor nesigure. l Virusul H5N1 al gripei aviare a fost confirmat în localitățile brăilene Cireșu și Dudești, ridicând la 25 numărul focarelor de gripă aviară din România. Până în prezent, din cele 25 de focare din țară au fost închise 12. l Finlandezii s-au prezentat la vot pentru alegerile prezidențiale, actualul lider al țării
Agenda2006-03-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284646_a_285975]
-
mai apoi: „M-am odihnit puțin la hotel, după care am arborat cravata și m-am dus să-mi țin conferința. Am vorbit fără prea multă sare și piper despre marele critic, punctul meu forte fiind că le-am dăruit brăilenilor, pentru Muzeu, un bilet olograf al lui Perpessicius.” În același număr al revistei îi regăsim, cu texte de interes, pe deținătorii de rubrici fixe: Gheorghe Grigurcu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Nicolae Oprea, Mircea Bârsilă, Jean Băileșteanu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4328_a_5653]
-
O crimă oribilă a înfiorat România. Este povestea unui tată care - după ce și-a omorât copilul - s-a spânzurat. Totul din cauza unui virus de pe internet. Brăileanul s-a spânzurat de grinda din sufragerie folosind două frânghii. Părintele își ținea copilul în brațe strangulându-l cu o funie, cealaltă fiind în jurul gâtului său. Polițiștii care au venit la fața locului au găsit un bilet prin care bărbatul
Și-a ucis fiul și apoi s-a spânzurat din cauza unui virus de pe internet () [Corola-journal/Journalistic/42185_a_43510]
-
Băncilă. În orice caz, ea se întâlnește în manuscrisele încă inedite ale acestuia. După ocuparea comunistă a României, Băncilă a strâns un mare număr de fișe în vederea câtorva studii consacrate maestrului său. El îl numește „apaș de Brăila“ sau „apaș brăilean“, dar precizează imediat că e vorba de o atitudine sublimată. Porecla se referă la condotierul spiritului, la temutul pamfletar, la omul direct, la logica sa teribilă precum un cuțit. „Păcat că în minereul lui psihic, în care putea intra și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
spiritului, la temutul pamfletar, la omul direct, la logica sa teribilă precum un cuțit. „Păcat că în minereul lui psihic, în care putea intra și umilitatea, au fost și unele pete, pe nedrept numite «demonisme»; în realitate, ceva de «apaș» brăilean.“ Cât despre paznicii filozofiei, ei sunt o subcategorie profesională recrutată dintre cei pe care Nae Ionescu îi numea „șmecherii“ și „proștii“ filozofiei. Cei dintâi, considerați și profitori ai filozofiei, sunt „filozofii care vor să dea mereu planuri pentru evoluția noastră
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
provincii, înzestrată cu un ex-ce-lent port, Brăila ar deveni în scurtă vreme un mare oraș". Demn de reținut este faptul că transilvănenii, nu doar păstorii din Făgăraș și din Brașov, au venit la Brăila și s-au statornicit în satele brăilene. Brăilenii, ajunși oameni de afaceri prosperi, dar și ziariști patrioți au ajutat din punct de vedere material pe frații transilvăneni. în 1963, Al. Papiu Ilarian mulțumește brăilenilor pentru cele "cinci stipendii acordate studenților din Transilvania, Bucovina, Maramureș și Macedonia". "Junimea
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
înzestrată cu un ex-ce-lent port, Brăila ar deveni în scurtă vreme un mare oraș". Demn de reținut este faptul că transilvănenii, nu doar păstorii din Făgăraș și din Brașov, au venit la Brăila și s-au statornicit în satele brăilene. Brăilenii, ajunși oameni de afaceri prosperi, dar și ziariști patrioți au ajutat din punct de vedere material pe frații transilvăneni. în 1963, Al. Papiu Ilarian mulțumește brăilenilor pentru cele "cinci stipendii acordate studenților din Transilvania, Bucovina, Maramureș și Macedonia". "Junimea studioasă
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
și din Brașov, au venit la Brăila și s-au statornicit în satele brăilene. Brăilenii, ajunși oameni de afaceri prosperi, dar și ziariști patrioți au ajutat din punct de vedere material pe frații transilvăneni. în 1963, Al. Papiu Ilarian mulțumește brăilenilor pentru cele "cinci stipendii acordate studenților din Transilvania, Bucovina, Maramureș și Macedonia". "Junimea studioasă din toată românimea vă va fi pururea recunoscătoare pentru generoasa subvenție", iar Nicolae Densușianu, care primise un asemenea "stipendiu", în scrisoarea de mulțumire către primăria Brăilei
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
pururea recunoscătoare pentru generoasa subvenție", iar Nicolae Densușianu, care primise un asemenea "stipendiu", în scrisoarea de mulțumire către primăria Brăilei, scria că "este surprins de devotamentul Consiliului municipal" și că "se va putea numi totdeauna un fiu al Brăilei". Generoși, brăilenii au ajutat mereu pe frații ardeleni, trimițând bani la Brașov, la Cluj, liceului românesc de la Blaj, unei școli din Arad, orfelinatului român din Sibiu etc. Ziarul "Lupta națională", Societatea Carpați și biblioteca Armencea au ajutat pe refugiații din Transilvania. Erau
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
ajutat pe refugiații din Transilvania. Erau extraordinare aceste manifestări de solidaritate națională ale unui oraș cosmopolit, așa cum era considerată Brăila. Remarcabile pagini din această carte a lui Toader Buculei evocă un trecut istoric deosebit. Fie că e vorba de participarea brăilenilor la Războiul de Independență din 1877, în care au murit 28 de ostași brăileni, fie prin fapte de bravură ca aceea a sergentului Vasile Stoica care cu prețul vieții l-a salvat pe căpitanul Valter Mărăcineanu la Plevna, atestă eroismul
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
oraș cosmopolit, așa cum era considerată Brăila. Remarcabile pagini din această carte a lui Toader Buculei evocă un trecut istoric deosebit. Fie că e vorba de participarea brăilenilor la Războiul de Independență din 1877, în care au murit 28 de ostași brăileni, fie prin fapte de bravură ca aceea a sergentului Vasile Stoica care cu prețul vieții l-a salvat pe căpitanul Valter Mărăcineanu la Plevna, atestă eroismul acestora. Ofițeri brăileni, precum Mihail Drăghicescu, căpitanul Virgiliu Hepites, locotenent Ștefan C. Hepites, Mina
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
de Independență din 1877, în care au murit 28 de ostași brăileni, fie prin fapte de bravură ca aceea a sergentului Vasile Stoica care cu prețul vieții l-a salvat pe căpitanul Valter Mărăcineanu la Plevna, atestă eroismul acestora. Ofițeri brăileni, precum Mihail Drăghicescu, căpitanul Virgiliu Hepites, locotenent Ștefan C. Hepites, Mina Minovici, care s-a înrolat la 19 ani voluntar pe front, au luptat la Plevna, la Vidin, la Smârdan și s-au umplut de glorie. în orașul Brăila luaseră
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
spitale, unități de învățămînt, se dezvoltase portul, unul din cele mai mari din țară, apăruseră bănci, societăți culturale, teatre etc. Se spune că Șaliapin nu prea vroia să cânte la Brăila. în cele din urmă a venit, a cântat, iar brăilenii l-au gratulat nu doar cu aplauze, i-au aruncat pe scenă bani de aur. În anul 1929 Brăila își serba eliberarea de sub jugul otoman, dar epopeea sîngeroasă a istoriei orașului nu putea fi uitată. Căci în timpul ocupației germane (din
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
forțelor române din Galați știri și informații despre ocupanți în sticle cărora le dădea drumul pe Dunăre. Prins asupra faptului ofițerul român a fost arestat, schingiuit și executat în piața publică. Orașul cu salcâmi se intitulează un roman al scriitorului brăilean Mihail Sebastian. Pe strada Regală din oraș erau zeci de salcâmi care dădeau umbră și parfum, iar tinerilor visuri de iubire. După instaurarea guvernului Groza, cel dintâi lucru pe care l-au făcut noii stăpâni ai orașului a fost să
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
jurnalele românești din Austria stricătoare de limbă, cu stilul lor "greoi antiromânesc" și cu "monstruoasa germanizare în expresii". Nici Blaga nu-mi pare să fi fost ignorat de "sudici", respins de ei, fie doar și pentru faptul că un "sudic", brăileanul Vasile Băncilă, i-a consacrat unul din studiile cele mai aprofundate. Alt "sudic", Constantin Noica, a depus mari străduințe, în anii săi târzii, pentru a-i face cunoscută opera filozofică în Occident, ți-nând conferințe la universități din Germania și propunând
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
succes asezonate cu lamentații (unele de un dramatism convingător, altele cu iz de cochetărie) alcătuiesc o rețetă convenabilă! Un punct major al interesului exegetic și neapărat moralist al autorului Accidentului l-a reprezentat Proust. Nu se va fi simțit junele brăilean, mutatis mutandis, un emul al celebrului francez? Oare n-am putea interpreta agitația sa mondenă cu măgulitoare inserții în high-life drept un reflex, fie și impalidat, redus, pe meridianul valah, prin accentele unor dezamăgiri amare, al diligențelor autorului lui Swann
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
confecționat Istrati însuși, parcă mizînd pe lenea posterității. De ce a ținut el morțiș să acrediteze legenda că, în 1916, cînd a ajuns în Elveția, n-ar fi știut o boabă franțuzește, deși luase chiar și lecții cu un cunoscut profesor brăilean, iar după întîia lui călătorie la Paris, în 1913-1914, dădea la întoarcere citate în franceză, se poate explica. Se poate explica și de ce și-a estompat bogata, totuși, activitate de jurnalist din România și întinderea în timp a acesteia. Mai
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
bolșevici (Alecu Constantinescu, Gh. M. Bujor) îl prezintă de aceea pe tînărul Istrati în ipostaza unui aderent accidental, instabil și chiar nociv, prin datele temperamentale, mișcării. O imagine pe care o contrazic amintirile, inedite pînă acum, rămase de la un jurnalist brăilean, S. Schafferman. Născut în 1903, S. Schafferman (semna S. Păstorescu) a fost din 1930 directorul cotidianului Ancheta (suprimat în 1948 de regimul comunist), ziar la care Panait Istrati a colaborat. Aici, de exemplu, a publicat el, în decembrie 1930, un
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
de la S. Schafferman conține mărturii extrem de prețioase pentru clarificarea perioadei de militantism sindical și social-democrat a Ťtînărului Istratiť. Amintirile fostului director al Anchetei sînt în mod evident Ťcompletateť cu date și informații ulterioare, fie livrești, fie provenite din tradiția orală brăileană a anilor '20-'30 ai secolului trecut, fie, altele, de la Istrati însuși ori confirmate de acesta la întîlnirile dintre ei. După plecarea din România, S.Schafferman a avut o strînsă corespondență cu I. Lazaroneanu (avocat cu preocupări literare), scrisorile acestuia
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
greșeli, sistematic repetate, de acord între subiect și predicat, plus diverse alte bazaconii de maistru constructor școlit pe șantier și încheind cu număratul stelelor de pe steagul Uniunii Europene, care pentru tizul meu Adomniței sînt 15, iar pentru elevii unei școli brăilene, 12, dreptate avînd brăilenii, nu ministrul examinator. În loc să-și recunoască greșeala, ministrul a dat vina pe consilierii săi pentru cele 15 stele cîte a numărat el pe steagul UE. Spre meritul său, dl Miclea a evitat să-și coloreze politic
Și ce dacă împăratul e gol? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9460_a_10785]
-
acord între subiect și predicat, plus diverse alte bazaconii de maistru constructor școlit pe șantier și încheind cu număratul stelelor de pe steagul Uniunii Europene, care pentru tizul meu Adomniței sînt 15, iar pentru elevii unei școli brăilene, 12, dreptate avînd brăilenii, nu ministrul examinator. În loc să-și recunoască greșeala, ministrul a dat vina pe consilierii săi pentru cele 15 stele cîte a numărat el pe steagul UE. Spre meritul său, dl Miclea a evitat să-și coloreze politic raportul. A contabilizat toate
Și ce dacă împăratul e gol? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9460_a_10785]
-
ani după încetarea sa din viață, când i-a apărut volumul Portrete și semnificații, îngrijit de fiica sa, Ileana Băncilă. în anul 1979 fusese publicată la Paris, în editura lui Ioan Cușa, o culegere de scrisori primite și trimise de brăileanul Bazil Munteanu, în cadrul căreia corespondența acestuia cu Vasile Băncilă - și el originar din același oraș cosmopolit de la Dunăre - ocupă un spațiu important, contribuind substanțial la înțelegerea personalității celor doi oameni de litere. Atât Bazil Munteanu, cât și, câțiva ani mai
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
de pe strada Regală. Mulți prestigioși scriitori, oameni de cultură și de știință, ca Panait Istrati, Perpessicius, Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Mihail Crama, Mihu Dragomir, N. Carandino, Fănuș Neagu, Gabriel Dimisianu, Tudor Octavian, care au întrupat spiritualitatea și creativitatea brăileană, ne-au transmis prin opera lor mărturii de profundă vibrație afectivă. Alături de aceștia, în ultimele decenii s-a impus o nouă generație de scriitori, cercetători și muzeografi care s-au dedicat cu pasiune și deplină competență relevării trecutului istoric al
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
afectivă. Alături de aceștia, în ultimele decenii s-a impus o nouă generație de scriitori, cercetători și muzeografi care s-au dedicat cu pasiune și deplină competență relevării trecutului istoric al Brăilei, evocării aspectelor monumentale și pitorești ale orașului, prezentării contribuțiilor brăilene actuale la evoluția literaturii, culturii, artei și științei românești. Amintim lucrări valoroase și interesante, ca Prezențe brăilene în spiritualitatea românească de Toader Buculei, Brăila în date cronologice 1368-1993 de Gheorghe și Florica Gorincu, Istoricul orașului Brăila din cele mai vechi
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]