176 matches
-
puțin mai sus decât medicina românească. Nu atât prin școala medicală proprie, cât mai ales prin legăturile strânse cu Anglia, Statele Unite și Franța. Primul Război Mondial a trecut pe lângă ei ca o adiere. Acesta se petrecea undeva, peste ocean, pe brăzdata de tranșee Europă. Aici laboratoarele și universitățile erau fie închise, fie distruse, fie lipsite de resurse. Un recul violent a obligat cercetătorii europeni să se îndrepte către Lumea Nouă. Acolo unde războiul din Europa a produs, în mod paradoxal, sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
că oamenii au dreptate să fie așa supărați. Pe de altă parte, îmi lipsea conștiința faptului că eram cu adevărat un delicvent, că mă aflam de partea necuvenită a celor mai mârșave și nevolnice elemente ale omenirii, care aveau obrajii brăzdați, degete lipsă și urechile și nasul tăiate. N-au urmat de această dată doar amenințări și dojeni ci o înjosire totală. După prima umilire gigantică, Bunica mi-a întors complet spatele. Simon se purta distant. Nu puteam nici măcar să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pitici pe creier? Întotdeauna a fost un om de o mare cinste și onestitate când era vorba de loialitate și onoare; labele lui osoase erau pregătite să se apere, iar tocurile lui cubaneze se propteau zdravăn în podea; bărbia lui brăzdată se ridica deja într-o poziție belicoasă, pe umărul cămășii lui apretate. Și apoi era pregătit să înceapă jocul de picioare și să care pumni. Nu aveau însă loc bătăi din cauza mea. Dacă existase vreo doctrină de-a Bunicii Lausch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
obrazul lui blond nebărbierit acoperit de zgârieturi. Aveai ocazia să îi întrezărești firea violentă și opulentă, cum respira greoi de la zăpada pașnică de pe veranda din spate, curățându-și pantofii pe cărămizi și periindu-i cu măturica, apoi arătându-și fața brăzdată de dâre de murdărie de parcă ar fi umblat prin tufișuri și punându-și pe scaun pălăria lui tare, care avea acum o gaură. Ce noroc că Mama nu-l putea vedea; oricum s-a prins că s-a întâmplat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și pe picioare. Un fel de isterie comună cuprinsese satul, că la cea mai mică obrăznicie copiii o încasau ca niciodată. Popa a aflat de asta, un popă bătrîn, slab, abia venit de la Canal, dar cu o figură luminoasă, deși brăzdată adînc de vreme, ca un deal de șuvoaiele furtunii, cu pasul mărunt, punctat ritmic de bastonul cu mîner de fildeș, către care copiii alergau să-l întîmpine cu un "săru' dreapta, părinte!", iar el, după ce-și lăsa cu delicatețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dar ce s-a întâmplat? — Alexander, iubitul meu frate, se însoară cu Georgie Hands. Nu! exclamă Antonia. Surprins de vehemența acelui „nu”, de nuanța de uimire și refuz categoric, m-am uitat la fața ei: devenise dintr-odată însăși masca brăzdată de riduri a durerii. Vestea o afecta pe Antonia. — Ei, poate că așa e mai bine, am spus. Cred că ar trebui să fii mulțumită. Asta îmi scoate ispita din cale. Antonia trase adânc aer în piept, ca și cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Lesley, lăsând jos revista. Statuia o țintui cu o privire criminală. Păi, mi-ai putea da un bilet pentru ora de stretching, răspunse ea. — Ora de stretching, a căzut Lesley pe gânduri, cercetând atent orarul, cu frumoasa ei frunte ușor brăzdată. Sunt două, care vor Începe În curând: lecția de yoga pentru viitoarele mămici și cea de Stretch și Formă... — Dumneata, o Întrerupse statuia cu o voce tăioasă, la care gândești că vreau să particip? Nici nu bănuia ea că verbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
poate chiar nervos. — Vă rog... bâigui Tom... nu există nimic pe care ați putea... vreau să spun, dacă există ceva... ce aș putea face... sau... — Există ceva ce ai putea face, spuse Rozanov. Îl măsura pe Tom, încrețindu-și fruntea brăzdată și răsfrângându-și și mai mult buzele mari, umede, cupide. Tom își spuse: „Dumnezeule! E în legătură cu George!“ Înainte de a mă explica... sau, oricum, înainte de a-ți prezenta ceea ce doresc să faci... sper că nu ai nimic împotrivă dacă îți pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
crezi că nu te iubesc, dar nu-i adevărat, e tocmai opusul adevărului. Hattie se uită la fața imensă a filozofului, care părea a fi harta în relief a unei întregi țări. Se uită la capul teșit, la fruntea adânc brăzdată, cu bulbucii ei de carne moale, la părul foarte scurt, creț, electric, la nasul ca un cioc de pasăre, îngrădit de două șanțuri adânci în care creșteau perișori cărunți, la gura proeminentă, hulpavă, cu buzele-i roșii și umede, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nevoia să iasă, și iese În balcon. În fața lui Roma, infinit de Îndepărtată. Nepăsătoare și luminoasă. Un labirint Întortocheat de mașini, de pietre și ciment, un zigzag fantastic de ziduri, cruci, cupole, acoperișuri și antene, blocuri haotice, copaci și palate brăzdate În lung și-n lat de fâșiile goale ale străzilor. O pulbere strălucitoare ce luminează cerul fără stele. Orașul reflectat este cel adevărat, făcut din umbre. Și nu știe care dintre cele două e mai real. Palate până unde vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vocație pentru profesia didactică, nu are ce căuta în sfera activității educative. DĂSCĂLIȚA Drumul până la școala din cătunul de peste deal nu măsoară mulți kilometri. Or fi vreo trei, poate ceva mai mult sau mai puțin, însă e greu de parcurs. Brăzdat adânc de roțile tractoarelor, este desfundat și hleios, în anotimpurile cu ploi și acoperit de un strat gros de praf, în lunile secetoase. Tânăra despre care este vorba în cele ce urmează a absolvit școala normală cu un an în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ascultat.” (p.15); ,, Hasnaș păstra aceeași aromită tăcere, fumând.” (p.30); ,, Fața i se înăsprise, privirile erau întunecate, turburi. Căuta tabachera și aprinse o țigare. Degetele i-au tremurat o clipă apropiind chibritul. La lumina scurtă, Mavrodin îi văzu fruntea brăzdată, îi pierise seninătatea care îl impresionase atât de mult. Buzele parcă se striviseră, uscate.” (p.48). Al doilea motiv pentru care autorul renunță la aceste intervenții ala unei alte voci narative decât cea a lui Hasnaș vine, probabil, din intenția
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
argintie-cenușie. Platanus hybrida scoarța se exfoliază în plăci mari, cenușii-gălbui. Platanus orientalis scoarța se exfoliază în plăci mari, lăsând mare parte din trunchi netedă, de culoare marmorată Populus alba scoarță albă și netedă, ritidomul se formează târziu, este pietros, adânc brăzdat, negricios. Quercus cerris ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios cu crăpături longitudinale, în profunzime de culoare roșie-cărămizie. Quercus robur ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios spre brun, adânc brăzdat longitudinal și transversal (crăpături până la 10 cm adâncime). Salix
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ritidom subțire, lujeri rotunzi, verzi, glabri. Există și specii considerate cu textură medie cum ar fi: Fraxinus excelsior, Acer campestre, Carpinus orientalis, Pinus nigra, Hibiscus syriacus, ș.a. Arborii și arbuștii cu frunze mari, ramuri groase, eventual cu ritidom gros, adânc brăzdat sunt apreciate ca specii cu textură grosieră (Catalpa bignonioides, Platanus sp., Quercus sp., Viburnum rhitidophylum ș.a.). Însușirile peisagistice prezentate permit realizarea unor variante cât mai optime de amenajare a peisajului, ținând cont de faptul că opțiunile de ordin decorativ trebuie
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
acuzatori și martori ai apărării, ca la veritabilele procese judiciare. Cea mai autorizată "voce" aparține lui Alexis Diomo "brun și delicat odinioară ca un tânăr cocon fanariot din stampe, cu nasul arcuit, cu părul negru ca pana corbului", cu obrazul brăzdat acum și părul căzându-i în bucle peste o ureche "sfârticată într-un duel", cu "dinții lungi și rari, pe care și-i dezvelea la supărare printr-o tremurare nervoasă a colțurilor gurii". Portretul trădează, nu-i greu de sesizat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Ileana Vulpescu, 461), „Izgonirea lui Adam, adică moartea lui, e mai mult o dovadă a unei lipse de logică decât a mâniei.” (O.Paler, Galilei, 134), „Furia se retrase încet de pe fața lui care redeveni ce era, fața unui om brăzdată de trecerea anilor.” (C. Țoiu, 117) c. multipli: „Cântecul, lumina, taina, unda-ntinsurile-albastre, Noi le ținem, noi le strângem, cei căzniți, urâți și goi.” (T. Arghezi, 74) d. propoziționali: „La ce se putea gândi un om al pământului, acum când stăpânul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apăsat al bărbatului. Și parcă se mai făcea auzit murmurul interior și dens al rugii necunoscute înălțate de femeie... Pătrunzând în încăpere, văzură discul de granit, ce părea încă și mai masiv sub tavanul acela scund, înfipt între scândurile adânc brăzdate. Leagănul copilului, atârnat în mijlocul încăperii (se temeau de șerpi), fusese abia atins și se legăna ușor. Dar legăturile rezistaseră. Iar copilul nu se trezise... Mama îl strânse la piept, necrezându-și parcă ochilor, apoi se lăsă convinsă, îl ascultă cum
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația. Atunci, comisul Ioniță i-a răspuns: "Eu vorba nu mi-o iau înapoi. Iapa-i peste drum!" Comisul Ioniță de la Drăgănești "era un om nalt, cărunt, cu fața uscată și adânc brăzdată", interiorizat, care povestea frumos celor adunați "pe butuci și pe proțapurile carălor". Calul cel roib al comisului era "moștenire din iapa lui Vodă". Confuzia planurilor temporale transferă personajele în mit, în această istorisire cu caracter anecdotic. În narațiune sunt și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: „La Sburătorul, patronat de figura proconsulară a lui E. Lovinescu, tăiată în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne de o distincție nespusă, care a fost Hortensia PapadatBengescu, alături de chipul brăzdat al lui George Brăescu, de silueta spirituală de neuitat a lui Ticu Archip (de care cred că eram îndrăgostită, de malițioasa sclipire orientală a ochilor lui Ion 1 op. cit., p. 79 2 op. cit., p. 82 3 op. cit., p. 86 4
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cu pagină. Călătorie inițiatică în căutarea misticului Graal, cartea lui Calvino e un spațiu cu mai multe dimensiuni, o hartă exactă, microscopică a obstacolelor și fracturilor, a soluțiilor de continuitate (în scriere? în viață?). Emblema preferată a lui Borges grădina brăzdată de cărări încrucișate se potrivește paginilor acestui roman, necontenit ramificate. Un singur sfârșit clar și fericit oferă Calvino: căsătoria cuplului Cititor-Cititoare. Aventura a învins, în vreme ce cărțile se vor dovedi mereu incomplete, stranii, dar mereu înrudite. Nu atât prin începuturile variabile
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mai emoționant al secvențelor prezentate în acest text: întâlnirea dintre noua stăpână, care se deplasează cu dificultate și drăgălașa cățelușă. Atunci mi-a fost dat să văd și să mă emoționez prin contaminare afectivă fericirea adevărată apărută pe chipul adânc brăzdat al unei nonagenare, când a primit în bătătura pustie o cățelușă frumoasă foc și prietenoasă. Lumina de pe obrazul stafidit și sclipirile de lacrimi din ochii obosiți ai bătrânei mi-au prilejuit întâlnirea cu profundul și necesarul social din om iar
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În picioare. Sunt ziduri crăpate, tavane brăzdate, am avut oarecari necazuri cu baia, cu sobele, cu biblioteca (răsturnată), dar suntem mulțumiți că am rămas pe loc. Când am fost la Suceava, v-am pomenit de sculptorul Mircea Basarab, a cărui familie este din comuna Basarabi și care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și ani după ce m-ai părăsit. — Era convins că ne-am menținut în legătură. Credea că ne întâlnim în secret. Hartley, cu ochii acum uscați și privirile ațintite în gol, părea, cu expresia ei de jale și fruntea palidă și brăzdată, aproape să mă acuze. — Hartley, iubito, oamenii nu pot crede lucruri total nebunești, pentru care nu există nici un fel de dovadă. Trebuie să știe că nu ne-am mai întâlnit. — Cum ar putea ști? Eram singură toată ziua, uneori chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ei a suferit o transformare teribilă. Gura i s-a căscat și i s-a lăsat urât în jos, de par-ar fi fost gata să plângă, pleoapele i s-au închis pe jumătate, iar fruntea a căpătat acea înfățișare brăzdată, pe care i-o mai văzusem cândva; numai că toate aceste prefaceri nu păreau datorate șocului sau unei triste bucurii covârșitoare, ci exprimau vinovăție și implorare. În același timp și-a întins inconștient mâinile, dar nu ca pentru o îmbrățișare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
școala românească își va redobândi prestigiul și prețuirea cuvenite în societatea contemporană. Dăscălița Drumul până la școala din cătunul de peste deal nu măsoară mulți kilometri. Or fi vreo trei, poate ceva mai mult sau mai puțin, însă e greu de parcurs. Brăzdat adânc de roțile tractoarelor, este desfundat și hleios, în anotimpurile cu ploi și acoperit de un strat gros de praf, în lunile secetoase. Tânăra despre care este vorba în cele ce urmează a absolvit școala normală cu un an în
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]