285 matches
-
experiența clienților dumneavoastră. „Pachete” minunate: Camerele de relaxare din restaurantul Felix, Hong Kong • Scena Cirque de Soleil, Hotelul Bellagio, Las Vegas • Broșurile ESales, Morningstar • Pagina de start MyExcite, Excite.com • Site-ul Winespectator.com • Camerele de la Hotelul Shutters, Santa Monica, California • Braseria (restaurant), clădirea Seagram, New York City • Institutul de Artă Contemporană, Boston, Massachusetts • Jake’s Famous Crawfish și Mother’s Bistro, restaurante, Portland, Oregon • Costumele și decorurile, „The Lion King” • Noi dotări sportive (în afară de actualul stadion de fotbal), Universitatea Standford, Palo Alto
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
pașilor din ziua de ieri Te oprește în fața gării un ins dubios de care brusc ți se face milă (îi dai fără echivoc 70 de ani bătuți pe muchie) te invită să beți împreună 50 de rom vizavi la fosta braserie Nord insistă chiar pe ideea absurdă că ați fi fost colegi de liceu că erați amândoi morți-copți după aceeași puștoaică (dintr-a IX-a B) încet încet ți se face rușine simți cum îți ard obrajii (exact ca în copilărie
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
sau cu diferitele sortimente de bere - „Azuga” (9 lei țapulă, „Luther”, „Zimca” sau autohtona „Brigadiru”. Totuși, mici „oscilații” burgheze puteau fi întâlnite în meniurile alcătuite cu ocazia petrecerilor de revelion. De pildă, pentru seara de 31 decembrie 1929, restaurantul și braseria „Miclescu” a pus la dispoziția doritorilor, „de la ora 10 seara, următorul menu: 1. țuică sau mastică; 2. Hors d’oeuvre; 3. Consomé à la Reigne; 4. Maioneză de șalău; 5. Friptură de curcan, Pommes Pailles; 6. Salată asortată; 7. Charlotte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Pe noi nu ne-a mai deranjat niciodată cu invitații pe la tribunal. De atunci n-am mai știut nimic de soarta indivizilor. În fine, se însera. Vinul cel negru se terminase. Am hotărât amândoi să strângem și să mergem la braseria care era vizavi de poarta cimitirului „Eternitatea” pentru a mânca o friptură. Am intrat în cârciumă și am ocupat o masă lângă ușă. Pe atunci era criză mare de pește proaspăt, chiar și cel oceanic lipsea din magazine. A venit
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ca asta. Mi-a amintit de slujba mea. Uitasem cu desăvârșire să reprogramez întâlnirea din Palm Beach. Nu mai făceam față situației. Am închis ochii și nu i-am mai deschis până n-am ajuns la Pastis. După cum intuise Julie, braseria era goală. Ne-am așezat pe o banchetă în colț și ne-am sorbit cafeaua. Mă simțeam din nou mai bine: ne aflam într-un loc minunat, iar chelnerul era sexy. Julie citea revista Us, iar eu am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Charlie se întoarse spre lunga coadă de la punctul de control al bagajelor. M-am descurcat în mod strălucit. Nu bănuia nimic. Am așteptat până nu l-am mai văzut, apoi mi-am adunat lucrurile și m-am îndreptat spre o braserie. Un suc natural de portocale de cinci dolari face minuni cu starea ta de spirit când ai fost abandonată de un mahăr din lumea cinematografiei și aproape salvată de un regizor de film care le știe el pe toate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
punct vamal neospitalier, conștienți că, indiferent cît de lungă le va fi așteptarea, tot unul singur dintre ei va putea trece În acea zi. În fața mea erau Blanche și Marion Keswick, două englezoaice stilate care conduceau Restaurant du Cap, o braserie elegantă din apropierea portului. Costumele lor de mătase neagră străluceau În soarele nemilos, sclipire de catran topit, dar ele amîndouă erau imperturbabile, păstrînd aerul de proprietărese care-și supraveghează din colțul ochiului casierii spanioli. În ciuda bacșișului generos pe care Îl lăsasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Ca și când poziția mea ar fi semănat cu a acelui moșier al lui Rebreanu care își creează în fața țăranilor în revoltă o imagine despre sine idilică, provocând acel răspuns dubitativ. Ajunsesem în centru și pașii proaspătului meu prieten se îndreptară spre braseria Hotelului Royal, care acum purta denumirea orașului nostru, braseria unde ne mai întîlnisem, îi plăcea lui, zicea că are cel mai bun filtru - îi plăcea cafea filtru, bea câte două sau trei la rând... Mie îmi plăcea aici berea, care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
moșier al lui Rebreanu care își creează în fața țăranilor în revoltă o imagine despre sine idilică, provocând acel răspuns dubitativ. Ajunsesem în centru și pașii proaspătului meu prieten se îndreptară spre braseria Hotelului Royal, care acum purta denumirea orașului nostru, braseria unde ne mai întîlnisem, îi plăcea lui, zicea că are cel mai bun filtru - îi plăcea cafea filtru, bea câte două sau trei la rând... Mie îmi plăcea aici berea, care era totdeauna rece și parcă într-adevăr și ea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e inevitabil prin idee. Astfel putem trăi. E altceva. Eu concepeam însă în seara aceea că voi cădea fatalmente. Dar nu era moartea, mă puteam salva printr-un act de voință călăuzit de o senină pace interioară, indestructibilă. Rumoarea în braserie crescuse. Discuția mea cu Ion Micu devenise parcă fum, iar lunga tăcere care se așezase între noi risca să ne sugereze la amândoi o ruptură. Deodată însă el zîmbi: "N-ai reținut, zise el, fixîndu-mă iar, cum stătea aplecat, cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și cu asta procesul s-ar încheia. Nu alta e soarta a tot ceea ce e viu..." "Ai greșit doar într-un singur punct, spuse el ridicîndu-se iarăși. Și care e esențialul..." Și râse din nou în timp ce se îndepărta lăsîndu-mă singur. Braseria începuse să se umple de ceața fumului de tutun, dar și de acea ceață care emană parcă din rumoarea vocilor, a râsetelor, a fluidului existenței care se intensifică într-un restaurant când ora se face târzie și nimeni nu are
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe la Filologie, eram încîntat și liniștit că rămăsese același și că totul trecea ca și înainte prin flacăra ironiei lui necruțătoare, reviste de literatură, poeți, romancieri, critici literari din orașul nostru, dar și din capitală. Ne întîlneam tot la acea braserie și ne servea tot domnul Jenică, iar el înfuleca același chateaubriand și sorbea același număr de filtre care îl făceau la un anumit moment să înceapă să bâțâie din picior, în ciuda faptului că noua lui soție i le număra, acele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care ar circula liber e o glumă într-o sticlă, încît, vezi... Și mai sânt și altele..." Dar nu i le-am mai spus care... VIII În ziua când avură loc schimbările în Universitate mă dusei cu Ion Micu la braseria noastră să luăm masa împreună și să trecem în revistă evenimentul. Uitasem ceea ce îi spusesem eu însumi Matildei, că orice s-ar întîmpla între noi, masa e sfântă. Eram atât de bucuros că rămăsesem la catedra mea, încît uitai și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
puțin trei ori. E drept că nu-mi spusese "veniți", adică eu și Matilda, ci vino. Dar tot atât de adevărat era și faptul că, fără să-mi dau seama de ce, nu-i vorbisem niciodată de Matilda, în timp ce el venea totdeauna la braserie cu Clara, soția lui încă studentă. De ce deci nu veneam și eu cu Matilda sau să-i invit la noi? Și de ce o făceam tocmai acum? Veniră îmbrăcați de vizită (deși Ion Micu era în general neglijent îmbrăcat). Și cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un vag interes, ba chiar îmi turnă ea în ceașcă, lucru pe care alteori nu-l făcea... Totuși o vreme tăcerea se instala între noi, dar nu când era vorba de lucruri practice. Mănîncă și tu cu prietenul tău la braseria voastră, azi n-am gătit nimic, n-am găsit carne... Vorba lui Bacovia (mă surprindeau asemenea referiri neașteptate)... iar lucrurile au început să dispară... Unii spun că bine le-a făcut, sau că un geniu se va naște. Până să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai spusei și îmi luai la revedere și mă întorsei spre casă. Dar revenii după câțiva pași: și totuși nu mi-ai spus de ce e necesară această a doua reformă a învățămîntului? Îți spun eu, zise, ne vedem mâine la braserie..." " Are dreptate, gândii în timp ce făceam drumul înapoi, desființarea unei catedre nu înseamnă un blam pentru cei care țin cursuri la ea, e o măsură generală... Și apoi nu se știe dacă se desființează... Oricum pot preda de pildă istoria la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că expertul nu era un idiot și n-a făcut un referat care să mă acuze. Și mai era adevărul gândirii mele intime, pe care o cunoștea doar Ion Micu, adevăr pe care îl formulasem în acea memorabilă discuție de la braserie, cu care el nu fusese de acord: că o revoluție trebuie întîi pregătită și apoi declanșată, ca să poată cu adevărat să ne dea tuturor sentimentul jubilator al unei profunde eliberări... IV Înainte de a fi trimis în Baia-Sprie am stat câteva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bine, Ioane, repetai, ca și când ași fi vrut să-l consolez eu pe el, în orice caz să-i confirm, sau mai degrabă să-i spulber temerea că ași vrea cumva să-l văd și să mai mergem ca odinioară la braserie. Adio braserie, eu sânt mai departe la închisoare, bine, bine", și închisei eu telefonul, tot așa, cu grijă pentru el să nu se simtă prost că nu mai vroia să se vadă cu mine și nici telefon să nu-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
repetai, ca și când ași fi vrut să-l consolez eu pe el, în orice caz să-i confirm, sau mai degrabă să-i spulber temerea că ași vrea cumva să-l văd și să mai mergem ca odinioară la braserie. Adio braserie, eu sânt mai departe la închisoare, bine, bine", și închisei eu telefonul, tot așa, cu grijă pentru el să nu se simtă prost că nu mai vroia să se vadă cu mine și nici telefon să nu-i mai dau
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pierde în închisoare, aveam de ce mă teme. Nu convingeri politice, ca el, ci convingeri mai adânci, că lumea mi-e prietenă și că floarea gândirii mele ar putea fi de folos cuiva. Ceea ce spusese el în acea mare discuție de la braserie îmi sunase atunci prea abstract, dar el știuse ce spune și de aceea acceptase o clipă de umilință, numai să nu mai trăiască încă o dată ceea ce trăiam și eu acum... Zguduirea, șocul mâhnirii încetă apoi după asalturi repetate, în care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fără să mă mai stingherească țiganul, dar totuși destul de des, în care domina Vintilă, inepuizabil... Dacă n-ar fi fost el, n-ași mai fi mers cu ei la acel bufet... Nu era cum mă avertizase Ion Micu, atunci la braserie, că voi întîlni jos forțele obscure de autoritate și dominație a maselor, dar ceva tot era, deși acești deratizori nu reprezentau chiar masele: dădusem de forțele târâtoare și într-adevăr obscure care viermuiesc în adâncurile lor și care nici la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nici nu-i răspunsei, nici nu-mi întorsei privirea. Am vorbit cu nevastă-ta la telefon și am întrebat-o, ești supărat pe mine? continuă el. N-am înțeles! Tocmai vroiam să te invit să mergem într-o zi la braserie și să mai stăm de vorbă: sânt totuși aproape patru ani de când nu ne-am văzut, și ea mi-a spus că ești foarte ocupat. Ocupați sîntem toți, totuși o prietenie trebuie și ea alimentată, nu sânt alte valori mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de terchea-berchea! Ar vrea el să facă ceva, dar nici el nu e convins că o să reușească. Dar îi place să credeți dumneavoastră că nu mai poate de prietenia pe care vi-o poartă. Că vrea să vă invite la braserie! Cîrnați! V-a invitat?!" "Nu!" "Ei, păi vedeți?? I-ați răspuns bine: îl cunoști pe individu-ăsta? Nu-l cunosc! Ei! Nici eu! Bravo, dom' profesor!" Mergem și noi acasă?" zisei uitîndu-mă la ceas. Vintilă se uită și el în căldările
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trăia pe deasupra oricăror căderi? Și ca tocmai cu această străină vrusesem eu să întemeiez una? Neîndoielnic. Universitatea existase, fusesem în ea, student, apoi asistent la Filozofie, în ea cunoscusem și mă împrietenisem cu un coleg numit Ion Micu. Dar acea braserie existase oare? Ia să verificăm... Da, ce bizar, a existat, iat-o... Ia să intrăm, poate chiar o să găsesc în colțul știut pe acest fost prieten la care ținusem atât de mult și pe micuța lui damă, sa petile femme
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tragă picioarele de sub masă, se ridică greoi și cu o expresie crispată, clipind des, stăpânit de o iritare plictisită, ca totdeauna când nu înțelegea sau se prefăcea că nu înțelege ceva, și o luă încet spre perdeaua roșie din fundul braseriei. "Are dreptate, zise Clara după ce ramaserăm singuri, totuși... Vreau să spun, reluă ea fără să mă privească, văzând că tac, nu toți oamenii sânt niște buharini... în sensul că nu sânt toți mari personalități politice și..." Și mai ce? Vroia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]