175 matches
-
fag, (Fagus silvatica) care domină în mod evident, se întâlnește diseminat, carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă a exploatării recente a pădurii de către om (V. Zanoschi și M. Toma, 1981); (C. Burduja și Colab. 1982). Rezervația
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1989”, Timișoara, 1998; Fulgerul sferic - Éclair sphérique, ed. bilingvă, tr. Chantal Signoret în colaborare cu autorul, Timișoara, 1999; Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Istoria religiilor, I, Timișoara, 2001; Ultimele poeme hadronice, Timișoara, 2002; Cereasca horă în carul cu doisprezece brebenei, Timișoara, 2002; Povestea celor trei mustăți de fier, Timișoara, 2002. Culegeri: Mărul din rai cu stelele Crăciunului dacoromânesc, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Firan, Macedonski-Arghezi, 421; Streinu, Pagini, IV, 90-92; Popa, Dicț. lit. (1977), 553; Popa, Clasici, 139-142; Ulici, Lit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
tu primăvară, mîndră împărăteasă, tânără mireasă, cu puterile-ți Dumnezeiești, pe pământ tu faci miracole. Cu ale tale dulci miresme, trezești la viață mugurii pe ramuri, iarba pe câmpii și pe dealuri, toate florile începând cu gingașii ghiocei, apoi viorele, brebenei, toporași și câte și mai câte minunate flori pe care le așterni ca pe un covor multicolor ce îmbie harnicele albine în fermecătorul lor zumzet să zboare și să culeagă nectar și polen pe care apoi să le ducă în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
reda mai jos doar 35 dintre ele cum ar fi: DÎmbovicioara (Argeș); Moieciu (Brașov); Peștera Mare de la Soroniște și Peștera lui Adam - Herculane, Peștera de pe Cerna - Cornereva (Caraș Severin); Peștera Ialomiței - Moronei (DÎmbovița); Peștera Padeș - care este electrificată, Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Gura Plaiului - Padeș, Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ceața se ridică și se risipi repede. „Tivit - tivit..!”, un lăstun trecu pe deasupra lor, ca un fulger negru, cu un țipăt ascuțit, și dispăru. În cer se simțea boarea primăverii care venea.. se auzeau clipocind picurii din țurțurii de gheață... Brebeneii, toporașii, ghioceii..răsăreau de sub stratul de zăpadă, cu o vitalitate care uimește. „ - Ce însemnăm noi, pe lângă ei !.. Câtă forță.. câtă dorință de a învinge..!.. Te uiți cu luare aminte la revărsarea de bucurie, de lumină, de trezire la viață a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Cristian, Meandrele democrației. Tranziția politică la români, Polirom, Iași, 2002. Bocancea, Sorin, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012. Boga, Bogdana, Antonescu confirma: PNL are o cvasi-comisie proprie pentru regionalizare, 20 martie 2013, online la http://www.ziare.com. Brebenel, Alina, Emil Boc acuză Guvernul că face regionalizare în interesul policienilor, nu al regiunilor, publicat 6 februarie 2013, online la http://adevarul.ro. Carp, Radu, "România: sistem politic și regim constituțional", în Sfera Politicii, nr. 44/1996, pp. 14-16. Carp
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Benda, Ernst / 243, 288 Bereni, Laura / 257, 263-264, 288 Berindei, Dan / 74, 134, 288 Berstein, Serge / 74, 288 Black, Jonathan 8 48, 289 Bobbio, Norberto / 180, 277, 289 Bocancea, Sorin / 107, 289 Boga, Bogdana / 155, 289 Bohnet, Iris / 183, 291 Brebenel, Alina / 155, 289 C Caillois, Roger / 96, 293 Carey, John M. / 89, 294 Carp, Radu / 90-91, 289 Călinoiu, Constanța / 86, 289 Ceterchi, Ioan / 133, 289 Chauvin, S. / 257, 288 Cioriceanu, George / 134, 289 Colescu, L. / 134, 289 Condorcet / 249, 282
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
com/klaus-johannis/pnl/iohannis-nu- putem-face-legislatia-privind-regionalizarea-pana-in-2014-1226256, accesat aprilie 2013. 23 Andreea Șaguna, Vasile Blaga: PDL nu negociază caracterul național, indivizibil al României, publicat 26 martie 2013, online la http://adevarul.ro/news/politica/vasile-blaga -pdl-nu-negociaza-caracterul-national-indivizibil-romaniei-1 5151765100f5182b8551e8ba/index.html, accesat aprilie 2013; Alina Brebenel, Emil Boc acuză Guvernul că face regionalizare în interesul policienilor, nu al regiunilor, publicat 6 februarie 2013, online la http://adevarul.ro/news/politica/emil-boc-acuza-guvernul-regionalizare-interesulpolicienilor-nu-regiunilor-1 511250b34b62ed5875dff834/index.html , accesat aprilie 2013. 24 Adina Vlad, Regiunile nu pot scăpa de dependența financiară
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
vremuri: albul lui aprilie - florar - sau al copilăriei și roșul toamnei sau al maturității. Chiar imanent, respectiv transcendent? Poate cu temei. Căci: Primele flori ale anului - ghioceii - sunt albe; ideatic, negentropie pură. Puteți să-i spuneți spiritualitate. Urmează viorele, toporași, brebenei, brândușe, albastre ori violacee, tot În partea negentropică a spectrului culorilor, deși ceva mai orientate spre entropic, substanțial. În vară, vor alterna tot felul de culori, albastrul cedând În favoarea galbenului, apoi roșului, aproape entropie pură. Că o păpădie e galbenă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tovarășilor lui patrupezi din gospodărie; dar vopsirea În galben cu aceeași plantă Îl lasă rece. Ar mai fi ceva, dar cum de rușinos ce’s nu’s În stare să găsesc un eufemism, o zic pe latinește: Petasites hybridus sau brebenei. Cu mult mai modestă, ruda lui, măgarul, are doar un spin, Onopordon acanthium. Măgar? Desigur, Își are și el locul. Deși creat de una dintre laturile dihotomiei născătoare a lumii În „ochii“ tradiției românești, anume de aceea pozitivă, Fărtatul, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
figure. Tantalida sau Tândală și Păcală, Paris, 1854; ed. 2, București, 1860; Descrierea Europei după tratactul din Paris, Paris, 1856; Biblicele sau Notiții istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
picăturile topite deasupra se strecoară ușurel prin zăpada pufoasă, apoi, se scurg în mici șuvoaie pe sol, pe pietre, pe iarbă...E ca un zvon pe care poate că-l simt ghioceii, care scot la lumină floricelele lor albe și brebeneii, cu petalele lor trandafirii, care-și fac loc printre peticele de zăpadă și prin iarba tânără, încă umedă. În acceași vreme, pe partea cealaltă a muntelui, cea înnegurată, întreaga natură doarme încă sub mantia troienelor spuzite în nuanța albăstruie a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
spune un GÎND ștrengar. Fetița nu se împotrivește. Se lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde fetița. E foarte frumos! Totuși... parcă lipsește ceva? E prea multă liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu are timp să-i răspundă.Trebuie să deschidă mugurașii, să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei, toporași. Vara, sub influența căldurii și umidității moderate apar: iarba moale, păiușul de pădure, firuța de pădure, vinarița. Fauna pădurilor de foioase este diversă, fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sub privirea lui. Ei deschideau la lumină frumusețea de un verde crud, ce aștepta cu nerăbdare timpul potrivit să inspire aerul proaspăt de primăvară. Pădurea se primenea cu miresmele ce-o înconjurau de peste tot, de la puzderia de lăcrămioare până la toporași, brebenei și alte flori de primăvară. Harnice albine zburau din floare în floare, adunând nectarul despre care se spune că a fost băutura zeilor și despre care se credea în vechime că-i face nemuritori. Zeci de fluturi își învârtejeau aripile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trai pentru el Însuși dar și pentru alte plante. El Își asumă acest rol pentru că Viața profită de fiecare minut. Iar trezirea la viață a unei păduri nu se face dintr’odată ci eșalonat: Întâi micile plante ierboase, ghiocei, viorele, brebenei, iarba Însăși, apoi arbuștii și la urmă abia arborii. De ce, voi Încerca acum să lămuresc. Plantele care, spuneam mai demult, au ațipit mai mult din cauza acțiunii excesive induse de viețuirea lor În sol, deci unei inhibiții, decât scăderii temperaturii din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ele, primele sunt monocotiledonatele, adică cele mai iubitoare de medii oxidante, precum ghiocelul și vioreaua. Preferințele plantelor nu sunt aceleași tot anul, mai precis, odată cu creșterea temperaturii ele preferă o oxidare mai mică. Și astfel, după ghiocei și viorele, apar brebeneii și piciorul cocoșului, plante tot ierboase dar dicotiledonate, deci iubitoare de medii mai puțin oxidante, adică de solul pe care l’a pregătit ghiocelul. Profunzimile solului au rămas Însă În același stadiu de oxidare de după iarnă, și doar creșterea temperaturii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să mă orientez în noua mea viață; mă sculam la ora 6, luam ceaiul la 7; o plimbare de 1 1/2 oră prin pădure era timpul cel mai plăcut din toată ziua. După viorele, au început micșunelele, pe urmă brebeneii. Într-o zi pădurea era albastră, apoi albă, roză, încolțeau mugurii și puneau un văl verde pe stufișuri, făceau un contrast ciudat cu zăpada ce mai rămăsese pe unele locuri, ultima urmă a acelei ierni năprasnice. Vremea caldă grăbea vegetația
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a avut putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé le dea la porc. Șasa se gîndea cît de interesant este cînd rupi un buchet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé le dea la porc. Șasa se gîndea cît de interesant este cînd rupi un buchet de brebenei și el se cheamé buchet de brebenei și poți sé-l duci mamei acasé, așa cum probabil l-a dus și Lenin pe vremea cînd era școlar, céci Șasa nu putea sé-l vadé pe Lenin decît cu brebenei și cît de ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé le dea la porc. Șasa se gîndea cît de interesant este cînd rupi un buchet de brebenei și el se cheamé buchet de brebenei și poți sé-l duci mamei acasé, așa cum probabil l-a dus și Lenin pe vremea cînd era școlar, céci Șasa nu putea sé-l vadé pe Lenin decît cu brebenei și cît de ciudat este cînd pui mai multe buchete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
rupi un buchet de brebenei și el se cheamé buchet de brebenei și poți sé-l duci mamei acasé, așa cum probabil l-a dus și Lenin pe vremea cînd era școlar, céci Șasa nu putea sé-l vadé pe Lenin decît cu brebenei și cît de ciudat este cînd pui mai multe buchete de brebenei În sac și le călci cu picioarele, ca sé fie plin și ele nu mai sînt buchete de brebenei, ci sînt un sac de buruian pentru porc. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și poți sé-l duci mamei acasé, așa cum probabil l-a dus și Lenin pe vremea cînd era școlar, céci Șasa nu putea sé-l vadé pe Lenin decît cu brebenei și cît de ciudat este cînd pui mai multe buchete de brebenei În sac și le călci cu picioarele, ca sé fie plin și ele nu mai sînt buchete de brebenei, ci sînt un sac de buruian pentru porc. Dar Șasa nu célca sacul cu piciorul, céci de cele mai multe ori se așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Șasa nu putea sé-l vadé pe Lenin decît cu brebenei și cît de ciudat este cînd pui mai multe buchete de brebenei În sac și le călci cu picioarele, ca sé fie plin și ele nu mai sînt buchete de brebenei, ci sînt un sac de buruian pentru porc. Dar Șasa nu célca sacul cu piciorul, céci de cele mai multe ori se așeza pe sac și stétea pur și simplu. Din cauza asta nu avea timp sé-l umple și-atunci Îl lega la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]