143 matches
-
288, 290, 307, 308, 314, 329 bodo 187, 188, 246, 325 bislama (bișlamar) 43, 227, 246, 309, 337 bosniacă (sîrbo-croată) 107, 165, 246, 253, 303, 319, 327 boșimana (șan) 16, 97, 209, 215, 247, 275, 299 brahui 175, 247, 330 bretona (brezhoneg) 42, 146, 161, 247, 252, 323 bulgară 55, 117, 118, 146, 165, 182, 247, 248, 272, 282, 303, 319, 337, 344, 345 bundeli 152, 248 burgunda 162 buriat(a) 183, 248, 319, 332 burușaschi 122, 248 C cadraj 98
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
et politique (1945-1975), Paris, EHESS-Mouton & Co., 1978. 87 E. Claudius-Petit, art. citat, 1950. Citatele care urmează sunt extrase din acest text. 88 Le Corbusier, Urbanisme, Paris, Flammarion, 1994 (1925). 89 Faimosul CELIB (Comitet de studii și de legătură a intereselor bretone) era în epocă expresia cea mai desăvârșită. Planul Breton publicat în 1956 urma în sens invers schema clasică potrivit căreia urbanizarea decurge din creșterea economică. Pentru ca dezvoltarea regiunii lor să țină de bretonii înșiși, CELIB a propus un plan de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
volume. A fost cunoscător și prieten al românilor, și ales membru al Academiei Române la 9 septembrie 1871. -, -CHATEAUBRIAND, FRANÇOIS RENÉ, viconte de ăSaint-Malo, 1768-Paris, 1848). Prozator, memorialist, om politic. Se naște ca al zecelea copil al unei vechi familii aristocratice bretone. La izbucnirea Revoluției emigrează în America ă1791), apoi în Anglia ă1792-1800). Întors în Franța sub Consulat, publică povestirea Atala ă1801), iar în 1802 - Geniul creștinismului și René, urmate de Martirii în 1809. După asasinarea ducelui d’Enghien devine ostil lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
tuturor comunelor Republicii; dar această binefacere este pierdută pentru acelea din departamentele pe care le-am indicat. Luminile purtate cu mare cheltuială pînă la extremitățile Franței se sting cînd ajung acolo, pentru că legile nu sînt înțelese. "Federalismul și superstiția vorbesc bretona populară; emigrația și ura împotriva Republicii vorbesc limba germană; contrarevoluția vorbește italiana, fanatismul vorbește basca. Să distrugem aceste instrumente de stricăciune și de eroare. "Comitetul a considerat că trebuie să vă propună, ca măsură urgentă și revoluționară, să dea fiecărei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai pe urmă Moartea". Similar e basmul corsican Il faut mourir. O legendă creștină din Bretania povestește cum un servitor este trimis cu o scrisoare în paradis, unde cinci sute de ani îi par o clipă. Într-o altă povestire bretonă, Le Chateau de cristal, eroina Yvon petrece câtva timp la sora ei în palatul de cleștar; întorcându-se, nu mai găsește nimic din ce a fost. Basmul italian L'Isola della felicitá se apropie mult de basmul muntenesc. Părăsit de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de unde au fost duse prin colonizări și pe alte continente, care cuprind, pe teritoriul european, un grup de limbi romanice (care au la bază latina), germanice (care au la bază germanica comună), celtice (unde se cuprind irlandeza, galeza, scoțiana și bretona), slave (de est: rusa, ucraineana și bielorusa; de vest: poloneza, ceha, slovaca; de sud: slovena, sîrbo-croata, bulgara, macedoneana), baltice (lituaniana și letona). La acesta se adaugă neogreaca, albaneza (care se pare a fi continuatoarea limbii ilire) și armeana. Ramura indo-europeană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de exemplu, se întîlnește în cazul limbii franceze, al limbii provensale, al italienei de nord și, zonal, al portughezei și spaniolei. Tot substrat celtic se întîlnește apoi și în cazul unor limbi germanice, precum engleza (britonica, într-o zonă franceză bretona), neerlandeza (deopotrivă în zonele flamandă și olandeză). Acțiunea substratului în particularizarea zonală a limbii-bază este un fenomen foarte complex și în același timp hotărî-tor, căci presupune nu numai o contribuție la formarea unor noi idiomuri, ci și realizarea unor profiluri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dispoziția să înregistrez cele cinci minute pentru Radioul Suedez (îi voi scrie acelei doamne de la Chicago); 3. cât de mult regretăm că nu mai mergeți în Italia pentru vacanță - și vă rog să ne informați mai exact despre planurile dvs. bretone: ne-am putea întâlni, eventual, în Bretania, la Paris sau la mijlocul drumului, în timpul lunii iulie 1 (de la Paris plecăm la Abano, cu mașina, la începutul lui august). Plecăm de la Princeton (înflorit! de toată frumusețea!) în câteva ore, pentru a petrece
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de pildă, dar și Italia, ea, această temă se face simțită deja de vreo două decenii prin reapariția unor „ambiții și orgolii” regionale. Iată luptele Francezilor care locuiesc În pensinsula Bretania pentru a reactualiza limba și literatura ca și obiceiurile bretone, aproape dispărute În modernitate! Sigur, va trebui s-o deosebim, această temă - această nesiguranță?! -, de grija și grijile economice, de revoltele care curg din justificatele injustiții și legi Încă ne-conforme necesităților unei mari părți a populației; ca și de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
venea cu 581 de cavaleri. Regatul Ierusalimului era apărat de 577 de cavaleri. Marile ducate și episcopate germane strângeau 500-600 de cavaleri. În lupta de la Brisarthe, din septembrie 866, Robert le Fort, marchizul Neustriei, strămoșul Capețienilor, interceptează oastea normandă și bretonă, care jefuise orașul Mans. Normanzii și bretonii aveau 400 de cavaleri, iar Robert le Fort, care este ucis în această luptă, tot cam atât. În următoarele secole, regii Franței nu pot strânge niciodată sub flamura lor pe toți vasalii, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vesele, cu caii Împodobiți de-o plasă somptuoasă, cu salbe de clopoței la gât și cu panașe al be-roșii; cum și de cântecul Înăbușit, grav și sincopat, al clopo telor Înzăpezite de pe turla ziarului L’Indépendance Roumaine, ritmând o arie bretonă, La Paim polaise, la fiecare ceas: și În aerul plin de adulmecări și de pofte sănătoase, lesne de-mpăcat cu câțiva gologani la turcul din piața Sărindarului, care Îți oferea, cu glas baritonal, salipul său, savantă licoare exo tică, suc distilat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
treizeci și ceva de actori, gălăgioși și mai ales flămânzi, plus copii și animale. Câinele meu labrador Io (pe care l-am găsit vagabondând Într-un parking downtown și numit Io după vaca rătăcitoare din Prometeu) zburda vesel pe câmpia bretonă, după Încorsetarea din apartamentul newyorkez. Trupa internațională pestriță, instalată pe durata verii Într-un cantonament artistic inedit, se aduna În fiecare dimineață În fața primăriei locale, unde repetam prima parte a proiectului Cum vă place În aer liber. Actul I avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cuprinde, clasificate în ordinea alfabetică a obiectelor „cimilite”, 1960 de tipuri de ghicitori românești, însoțite de 756 de variante, precum și de un mare număr (352) de variante europene, culese îndeosebi din aria culturală și lingvistică romanică: aromâne, italiene, languedociene, valone, bretone, bearneze, catalane, dar și alsaciene, flamande, rusești, morave, maghiare, engleze, scoțiene, olandeze și norvegiene. Textele sunt adnotate, autorul indicând uneori valorile polisemantice ale ghicitorilor. Deși evaluări critice mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor autentice cu „cele întocmite
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
nici nu se preface nici nu desface: el iese din lume, undeva la marginea ei. Antoine, de altfel, stă În Montreuil, adică În zona a doua pariziană, În estul sărac. Familia lui este și ea una marginală. Mama lui e bretonă, dar tatăl este originar din Birmania, moștenitor al unei civilizații, dă de Înțeles romancierul, superioare celei europene. Antoine pleacă la Paris la vîrsta majoratului, se Înscrie la filozofie, la Paris V, Își face un cerc restrîns de prieteni, pentru că „gusturile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o însoțea dar sunt convins că acest tip de spectacol putea fi captivant (măcar prin noutatea mișcării) pentru coregraful, pentru balerinul, pentru publicul din altă zonă etno-culturală a lumii. G.C. Bineînțeles. Când am ajuns în Bretania, am auzit niște cântece bretone, și mi s-a părut că sunt cântece din Transilvania! Ei au niște dansuri care se dansează în cercuri, așa, ca în Africa tot în Bretania, care este "farwest"-ul Franței. E paradoxal, această universalizare, pe undeva reîmprospătează necesitatea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Bénavent (Indre); - bazinul râului Suin, de la izvoare până la barajul Douadic (Indre); - bazinul râului Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (Indre-et-Loire); - bazinul pâraielor Velleches și Trois-Moulins, de la izvoare până la barajul Trois-Moulins (Vienne); - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest; - micul golf Camaret; - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta; - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la granița departamentului. 4.A.3. SENA-NORMANDIA
32006D0674-ro () [Corola-website/Law/294941_a_296270]
-
izvoare până la barajul Douadic (departamentul Indre), - bazinul râului Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (departamentul Indre-et-Loire), - bazinul râulețelor Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajele Trois Moulins (departamentul Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (departamentul Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - Râde de Brest, - Anse de Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la limita departamentului. 4.A.3. SEINE-NORMANDIE
32005D0107-ro () [Corola-website/Law/293601_a_294930]
-
electronice, acționate cu arcuș, mandoline, ghitare, lăute înrudite, banjo, chitare havaiene, citere, balalaici, harpe, harpe eoliene, țambale 9209.92 S 36.30.18.95 Componente și accesorii de instrumente de suflat din alamă, instrumente de suflat din lemn, cimpoaie, fluiere bretone și oboi 9209.99.30 S 36.30.18.97 Alte componente și accesorii de instrumente muzicale n.c.a. 9209.99.7 S 36.30.92.00 Servicii de reparații și întreținere pentru instrumentele muzicale S NACE 36.40
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
bazinul râului Suin, de la izvoare până la barajul Douadic (Indre), - bazinul râului Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (Indre-et-Loire), - bazinul pâraielor Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajul Trois Moulins (Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest, - micul golf Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la limita departamentului. 4.A.3. SEINE-NORMANDIE
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
(în ; în bretonă "Breizh"; în gallo "Bertaèyn"; în și Britania în forma inițial folosită în limba română în secolul al XIX-lea) este una dintre cele 26 de regiuni ale Franței. Denumirea i se trage de la Britoni, o populație celtică venită în secolul
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
contrastează cu plajele lungi ce se găsesc în sud-estul peninsulei, spre estuarul Loarei. Numărul mare de insule din largul Bretaniei este o altă particularitate, cea mai mare fiind Belle-Île-en-Mer, în continuarea peninsulei Quiberon. Principalele insule sunt: "Bréhat", (Enez Vrihad în bretonă), arhipelagul "Sept-Îles" - șapte insule (ar Jentilez), "Batz" (Enez Vaz), "Ouessant" (Enez Euza), "Molène" (Molenez), "Sein" (Enez Sun), arhipelagul "Glénan" (Enezeg Glenan). În Golful Morbihan cele mai mari insule pe care există și câte un sat sunt "Île aux Moines" (Insula
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
și gurile Senei în Normandia. Este neclar în momentul de față cât de diferită era limba lor față de cea a galilor armoricani ce se aflau deja pe aceste teritorii, sau cât de diferită era limba față de dialectele mai recente de bretonă. Oricum, migrația a luat sfârșit în jurul anului 600, perioadă în care istoria bretonilor se confundă cu cea a Marii Britanii. De asemenea, numele regiunii este originar din această perioadă, capătul peninsulei fiind numit Mica Britanie sau simplu Bretania. După această perioadă
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
numele regiunii este originar din această perioadă, capătul peninsulei fiind numit Mica Britanie sau simplu Bretania. După această perioadă contactele dintre cele regiuni se răresc, Marea Britanie este aproape complet ocupată de Anglo-saxoni iar Normandia de vikingi, ceea ce restrânge arealul populației bretone la regiunea actuală a Bretaniei. Regiunea este cucerită de Carol cel Mare, dar la jumătatea secolului al IX-lea își dobândește independența și este organizată ca regat medieval. În secolul al X-lea regatul se prăbușește datorită luptelor interne și
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
Carol cel Mare, dar la jumătatea secolului al IX-lea își dobândește independența și este organizată ca regat medieval. În secolul al X-lea regatul se prăbușește datorită luptelor interne și a atacurilor vikinge, dar în anul 939 o armată bretonă învinge trupele normande, redând astfel independența teritoriului. Un număr mare de bretoni au participat la invazia lui William Cuceritorul în Anglia, dar zece ani mai târziu acesta încearcă să cucerească peninsula, fiind oprit de presiunile regelui Franței. În următoarele secole
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
încearcă de mai multe ori să cucerească regiunea. Un eveniment important are loc în 1464, când este publicat primul "dicționar francez-latin-breton", primul dicționar trilingv din lume și totodată primul dicționar breton și francez. În 1488, Franța reușește să înfrângă armata bretonă și ultimul monarh independent al ducatului - Ducesa Ana de Bretania este obligată să se căsătorească cu regele Ludovic al XII-lea al Franței, ceea ce are ca deznodământ încorporarea ducatului în proprietățile regatului Franței și în 1532 are loc actul de
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]