132 matches
-
o săptămână înainte. O bătu pe Fran pe umăr cu neașteptată blândețe. — Mi-am făcut griji că te-ai suprasolicitat, lansând ziarul cu atât de puțin timp înainte de nuntă. — N-are nici o legătură cu ziarul, insistă Fran și regretă imediat bruschețea reacției. Camilla încerca să fie drăguță și se deschisese mult mai mult decât o făcea de obicei. Era un lucru oribil din partea lui Fran să i-o reteze așa. Îmi pare rău. N-am vrut să fiu așa o scorpie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Gildas. - Unde e șmecheria? - Nu există nici o șmecherie. Lucas accentuă cuvintele: - Nu e vorba decît de o punere În scenă, ea trimite un mesaj precis, vreau să știu care e și cui anume i se adresează. Marie șovăi o clipă, bruschețea lui Fersen n-o Încuraja să vorbească, dar, mai devreme sau mai tîrziu, va face și el legătura. - Legenda jefuitorilor de corăbii, murmură ea. - O legendă, acum... O cuprinse mînia. - Legenda asta face parte din istoria noastră. Ea povestește cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nici nu voia să-și Închipuie că cineva de pe insulă, o persoană pe care o cunoștea de ani de zile, ar fi putut să-i dorească răul În asemenea măsură Încît... - Ce făceai pe drum la ora asta? Surprins de bruschețea Întrebării, scriitorul izbucni În rîs. - Hotărît lucru, În orice Împrejurare rămîi ireproșabil de profesionistă! Îi explică atunci că se Întorcea de la familia Kersaint, că seara fusese destul de plicticoasă, că procurorul din Brest și soția sa stătuseră Încremeniți pe scaune, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dau cuvîntul meu. Cu inima strînsă În fața suferinței tăcute a tinerei femei, Își puse mîna peste mîna ei. Era Înghețată. Sensibilă la acel contact care o aducea Înapoi la o realitate pe care o refuza, Marie Își trase mîna. Fără bruschețea care Însoțește revolta și pe care Lucas oricum ar fi preferat-o În locul resemnării care aducea a depresie. - Ar trebui să fugi de mine, șopti ea. Aduc nefericire tuturor celor din jurul meu. Gura i se strîmbă. - Blestemată, blestemată... călugării fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Pascalopol. - E tanti Aglae, sora lui papa, explică Otilia lui Felix,văzîndu-l cam nedumerit. - De unde să mă cunoască? întrebă Aglae. Când a muritmă-sa, era numai atât. De atunci nu l-am mai văzut. Tu ți-l amintești, Aurico? Rușinat de bruschețea expresiunii "mă-sa" și de familiaritatea cu care oameni aproape străini vorbeau de familia lui, Felix privi sfios la aceea pe care o chemau Aurica. Era o fată cam de treizeci de ani, cu ochii proeminenți ca și ai Aglaei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fața Otiliei, buclele ei, aruncate peste urechi cu ajutorul pieptenului, râsul ei și simți că nimic nu era comun între ea și Georgeta, deși amândouă erau foarte inteligente și fine. Otilia era îndrăzneață, dar inocentă în toate vorbele ei, de o bruschețe de soră. Dacă ar fi avut-o din nou alături, ar fi îngenuncheat, și-ar fi pus capul în poalele ei, s-ar fi ferit să-i spună și cel mai neînsemnat cuvânt dubios. Otilia era de o ștrengărie atât
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un binecunoscut și liniștitor segment al Căii Victoriei. Șoferul își abandonă tărăboanța într-o delectabilă viteză de croazieră. - Mare pișichier! Pehlivan nepereche al întregii nații române și versificator șef al nădragilor mei!!... își reînnodă Ho diábolos comentariile, înlocuindu-și cu bruschețe masca gravă și trecând cu repeziciune dintr-o stare în alta. Încolăcindu-se, descolăcindu-se și iar încrețindu-se într-un imens hohot de râs. Desfăcând, fără a mai lua, fără să mai ia seama, cu cotul, mânerul portierei. Portiera
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi ne arăți unde stă madam Nicolici... Rar își descleșta Țaca gurița să mărturisească despre toate putorile, că nu le băga, neapărat, direct în viteza a IV-a. Ploile de împreunare i le stricară însă clămpănitul unui clopot, agitat cu bruschețe, de undeva din adâncurile de velur ale casei, ca de pe platforma unui tramvai cu cai. Dangăt de clopot, însoțit de o voce tăioasă, ce ar fi putut trece cu greu drept una de muiere, joasă, ușor răgușită și melodioasă, o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o mașinărie pentru gospodinele leneșe sau arme pentru cel de al treilea război mondial dacă avea să vină. Avea să fie nemuritor prin opera sa pentru ambele lumii. Vrăjitor, medium, preot sau orice era acest intermediar deschise ochii cu o bruschețe ce îl trezi pe Ștefan din găndurile sale. Este timpul! Dar încă nu se întămplă nimic. Liniște! Doar liniște! Sper că nu îți bați joc de mine, șarlatanule! îl amenință Ștefan bătănd nervos din picior și trecăndu-și măna prin părul
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
nu venise colecționarul în persoană, ci fiul său, un tânăr ca de douăzeci și opt de ani, cu fața foarte prelungă, însă de stil paralelipipedic, manierat, degajat la gesturi și la inteligență, nu mai puțin o speță de tont superior care afecta bruschețea tinerilor de origine țărănească sau burgheză. Se recomandă Hangerliu. Saferian închise ochii molatic, spre a-și consulta memoria, care îi spuse că această familie, în parte scăpătată și cu multe vechi relații, în sânul căreia prin căsătorii intraseră și armeni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vezi, e aproape agreabilă. - Ce e asta? se deșteptă arhitectul din reveria lui. Daipunci rece la masă? - Pentru durere de cap, Ioanide. - Dar, se scuză arhitectul nedumerit, nu mă doare capul! - N-ai zis tu? Arhitectul era să spună, cu bruschețea lui caracteristică, nu, dar citi atâta contrarietate pe fața Elvirei, încît se răzgândi și nu se mai întrebă ce rost avea tizana. Elvira era singura ființă din casă în care avea încredere încă nestrămutată. Spre a-i face hatârul, o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru partenerii în acțiune, generând la copil un tip de atașament sigur. Absența fizică a persoanei care acordă îngrijiri sau incoerența și inconsistența stimulilor, impredictibilitatea cu care îl invadează sau îl lasă în așteptare, oscilațiile de intensitate imprevizibile ale stimulilor, bruschețea manipulărilor sau absența oricărei atingeri creează un haos în interpretări care nu lasă loc sistematizărilor și decodărilor necesare și ca urmare vor conduce la formarea unei matrice de atașament nesigur sau dezorganizat. O precizare importantă a lui Bowlby este că
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
o stare de dezinhibiție a comportamentului general, când prevalează patologic procesul de creștere a excitabilității, se clasifică în: disconfort episodic (cu caracter primar sau secundar); reacții episodice. 2.a. Disconfortul episodic: * primar epileptic: începutul și sfârșitul crizei de o extremă bruschețe, copilul pierde contactul cu realitatea, comportament ulterior haotic, copilul se descarcă nediferențiat (obiecte, persoane), finalizarea acțiunii nu îi aduce satisfacție. Stare afectivă nediferențiată; * primar instinctiv: început și sfârșit brusc de criză, începutul crizei coincide cu instalarea impulsului. Stare afectivă nediferențiată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre deliranții cronici paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată de rolul impulsurilor necontrolate și hebefreno-catatonie. De regulă, actul antisocial al schizofrenului se caracterizează prin bruschețe, imprevizibilitate, iraționalitate, incoerență, discordanță și ininteligibilitate aparentă, iar atunci când este vorba de o agresivitate fizică, prin violența sa deosebită și înverșunarea particulară asupra victimei. Aceste date, deja "clasice", trebuiesc relativizate într-o mare măsură, căci ele rămân aplicabile în principal
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
lanțul kinetic respectiv [58]. Rupturile musculare se manifestă prin durere vie și uneori incapacitate contractilă. Pot fi complete sau incomplete și se produc sub acțiunea unei forțe ce depășește capacitatea de rezistență musculară, care acționează cu un anumit grad de bruschețe, mai ales pe mușchiul neîncălzit. În funcție de amploarea leziunilor, rupturile musculare pot fi de gradul 1 (sunt rupte puține miofibrile iar leziunile sunt izolate; clinic apar spasme și dureri musculare), de gradul 2 (este ruptă o porțiune din mușchi, consecințele fiind
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de recuperare. Pentru a fi siguri căutilizarea aparatului este benefică, trebuie să respectăm următoarele reguli: 1.Începătorii trebuie să evite lucrul cu îngreuieri mari. 2.Se folosesc exerciții cu încărcături care sănu îngreuieze respirația. 3.Toate mișcările trebuie executate fără bruschețe și smucituri, având aceeași vitezăpe toată traiectoria de mișcare. 4.Totdeauna spatele trebuie menținut drept în timpul lucrului. 5.Amintițivă mereu că forța musculară are efect benefic și asupra articulațiilor. 6.Creșterea încărcăturii se va face gradat în cadrul procesului de antrenament
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
străinului, dar pe care nu-l puteau atinge. Pe asfalt era un lac de sânge. Nimeni n-a putut înțelege de ce numai atunci când s-a spălat pata de sânge a dispărut de pe trotuar făptura verticală și concretă a însoțitorului meu". Bruschețea corect dozată a finalului, incluzând imaginea, panoramată cvasi-cinematografic, a mulțimii curioase, ce se vede proiectată, inocent, în centrul unui mister supranatural, confirmă, în opinia mea, vocația de scenarist de film a lui Lemnaru. În acest domeniu, în care imaginea se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
De obicei neatent în conversație, sărind de la una la alta. Bucuros de lungile sale plimbări solitare și de o „uluitoare cordialitate“. Povestitor colorat, îi făcea pe ascultători să se tăvălească de râs sau îi surprindea prin observații de o neobișnuită bruschețe... Dacă membrii grupului Hariga n-ar găsi printre ei nici unul care să-i semene, ar trebui imaginat. Un bărbat, să zicem, brun, cu chipul alb delicat și cu brațe puternice. Mai curând scund, cu o privire vie și mioapă și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
deplasare comună de câteva zile pe șantier, află că Lucian avusese o scurtă legătură cu Delia, sora lui Manole. Întâmplare tăinuită. Marcată de la început printr-un interes mediocru și continuată o vreme în virtutea unei obișnuințe tot mai plicticoase, stinsă fără bruschețe. Lucian, la rândul său, ar fi vrut să știe de ce apelurile telefonice excesiv de numeroase care îl solicitau pe A.P. la începutul venirii în institut încetaseră brusc, dar întrerupse explicația cam lungă, pentru a-i atrage atenția amicului să distanțeze raporturile
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
foarte probabil însoțite de deplasări, masa românească a început să se reverse în valuri. Această deplasare, această revărsare în valuri, a avut loc în mod deosebit din punct de vedere al vechimii, al duratei în timp, și din cel al bruscheței revărsării, la cele trei ramuri principale ale trunchiului românesc... Cauza nu poate fi decât aceea că la sfârșitul secolului VI a încetat ultima rezistență a statului roman (domnia lui Mauricius, 582-602) contra puhoiului slav, care la începutul secolului VII, după ce
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
până la nivelul butonului terminal al axonului postsinaptic. Această depolarizare relativ persistentă reduce cantitatea de mediator eliberată din butonul terminal. Acest fenomen este denumit inhibiție presinaptică și se explică prin faptul că eliberarea mediatorului depinde de amplitudinea totală a depolarizării și bruschețea cu care aceasta se produce; d) inhibiția recurentă: este vorba, de fapt, despre inhibiția chimică postsinaptică exercitată de un interneuron asupra unui axon cu care face sinapsă. Acest interneuron este activat de însăși activitatea axonului ce urmează a fi inhibat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Othello." Să notăm în trecere reaua credință din această aserțiune a lui Stendhal, care în Racine și Shakespeare se preface să creadă că drama Othello se desfășoară într-un mare interval de timp, pe când Shakespeare restrânge timpul pentru a sublinia bruschețea accesului de delir. Trei nopți îi sunt suficiente pentru ca acțiunea tragică să se realizeze, cea a răpirii Desdemonei, cea a nunții pe nava care îi conduce pe tinerii soți de la Veneția în Cipru și, în sfârșit, noaptea omorului. Multitudinea locurilor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dar se răzgândi. —OK, zise ea. Se uita acum din nou Înspre tavan, Întorcându-se la jocul ei de cuvinte. Iată și pocnetul mănușilor de cauciuc. Îi simți degetele Înăuntrul ei. Chiar dacă o avertizase cu privire la ceea ce urma să se Întâmple, bruschețea o făcu să tresară. —Cepes! bolborosi ea. —Pardon? zise Butoiaș oarecum pierdut. Evident, mintea lui era mai degrabă la ceea ce simțea la pipăit, și nu la ceea ce auzea.. —Ce-ai zis? —Sec! repetă ea. Deci, hm vă plac cèpes? Capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
gură. Creierul meu nu mai putea produce minciuni, iar buzele nu mai puteau articula cuvinte. Dacă am fost vreodată gata să accept că am o cădere nervoasă, atunci acela a fost momentul. Nu mă simt prea bine, am zis cu bruschețe și m-am dus la culcare. Capitolul 17tc " Capitolul 17" M-am trezit cu o răceală urâtă. —Jen, arăți groaznic! Știi că bântuie gripa? Am auzit că Phil, Tally și copiii s-au îmbolnăvit cu toții. —E doar o răceală, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
nu Îl cunoștea prea bine, Împiedica orice conversație personală, intimă, situație pe care avea să o regrete profund mai târziu, căci aceasta avea să se dovedească a fi ultima dată când Își vedea prietenul În viață. Sfârșitul sosi cu o bruschețe terifiantă câteva săptămâni mai târziu - sau cel puțin așa i se păru lui Henry, adâncit În muncă, retras la vicariatul din Rye. La Începutul lui octombrie, el și suita se Întoarseră la De Vere Gardens, unde găsi un bilet de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]