261 matches
-
umaniza era atmosfera. Îi făceam să discute teatru, romane, filosofie, muzică. Mi-era teamă că se vor încartofări. La prânz ne scoteam pungile cu mâncare. Nu aveam cu ce ne spăla pe mâini. Uneori ne ștergeam mâinile cu frunze de brusture, că erau puțin umede. De sub noi, din obiectul muncii, veneau miasmele de cartofi stricați. Fișele de protecția muncii conțineau două prevederi mari și late: să nu aruncați cu cartofi unii în alții și să nu plecați cu vreun cartof în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
zice tata. Cândva, demult, fusese casă, dar noi am găsit o ruină, vecinii azvârleau În curtea ei gunoaiele, trecătorii Își făceau nevoile. Nu numai tufele de soc crescuseră mai Înalte decât acoperișul, dar și cele de boz, de ștevie, de brusture. Când am sosit noi la Mana, am Închiriat o odaie la Severin, tatăl lui Pantelimon: ziua era sală de clasă, noaptea locuință. Sub ruși satul nu a avut patru ziduri care să se cheme școală, cei vreo trei-patru știutori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
complet pierduți prin noianul de cruci. Cristina sugeră o cărare buruienoasă; preotul se lansă cu disperare în direcția indicată. Acum mormăia veșnica pomenire cu parfum de Ionel, Ionelule, nu mai bea băiatule. După vreo douăzeci de metri prin scheletele de brusture și ștevie, care le ajungeau până la brâu, se găsiră brusc pe buza gropii. Doi indivizi beți criță se izmeniră plângăcioși înspre sicriu: haidi parinti, cî-l pierdim pi Soliman. Ni-l furî popa Cășiulî. Hai sî terminăm repejor cu saracanii iștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
șotii, amușinându-i curioasă pe ciudații companioni ai Lunganului, cu scâncete și cu zvâcnituri frenetice, dintr-un mertic de coadă! Cățelușul mic, mic, mic, ce-avea el pe sub buric? o alintă Dan. Potăița se rostogolește pe jos, printre foi veștejite de brusture, beată de fericire că i se acordă atâta nemeritată atenție, după care țâșnește jucăușă pe lângă manșetele jerpelite ale blugilor Îngerului și-și saltă bucuroasă, un picior din spate. Să nu-ndrăznești! țipă Fratele. Pizdeluș fuge consternat, schelălăind. Înapoi, pierzându-se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
două suliți pe cer. Sergent Cicoare, organizează observarea liniei inamice și odihna oamenilor... Ziua a trecut cu mers de râmă. Cercetașii au rămas toată ziua în bătaia soarelui. Doar cei din postul de observație aveau umbră de la niște tufe de brusture mai înalte. Trestie a fost nevoit s-o facă pe năluca, strecurându-se cu bidoanele legate la brâu până la pârâul din fața lor... Când umbrele serii au dat drumul la bidivii 56 întunecând valea, grupa locotenentului Făgurel a pornit la drum
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
n-ar fi, nimeni nu ar îndrăzni a vorbi. Și cum ziceam, a fost odată ca niciodată, pe vremea când lupul și mielul erau mai ceva ca frații, când salcia îmbobocea și dădea în floare în luna lui prier, iar brusturele înmiresma aerul cu parfumul lui exotic, atunci, pe vremea aceea, era, ca să vezi, o preafrumoasă și cochetă capră. Așa capră nați mai întâlnit voi nici dacă-ați fi umblat pe jos ani și zeci de ani, poate chiar sute, până ce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
vârâm și noi În vreo gaură? ne potoli el veselia. N-am căutat mult. Puțin mai jos, am dat peste doi copaci prăvăliți, acoperiți cu un pământ sfărâmicios din care răsăreau lăstari tineri. De jur Împrejur crescuseră frunze grase de brusture, iar sub copacii prăvăliți se Întindea o limbă de mușchi răcoros ce ieșea dintr-o vizuină scundă. Ne-am adăpostit cum am putut mai bine și am adormit de cum am pus capul jos. 15. Ploaia se oprise cu mult Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sărăcite și văduvite de zăpadă. Fiecare Gogo pornea înarmat cu cîte-o bidinea cheală și-o căldărușă de apă cu var, cu care trebuia să spoiască (pe jumătate da, pe jumătate ba) fiecare copăcel. Fiecare bordură. Fiecare pietricică. Fiecare tulpină de brusture înghețat ce i se ivea înainte. Pe pajiști, supraviețuiseră mustăți de ierburi scrumite. Preschimbate în țurțuri. Pe care aceiași Gogo trebuiau să le pieptene (cu niște piepteni îmbătrîniți, soioși, fără dinți). În așa fel, încît, 279 CEI ȘAPTE REGI AI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
10 minute. Și mușețelul ne poate ajuta să profităm de proprietățile sale sudorifice prin infuzie. În acest caz tot florile, 15 ml (o lingură) sunt lăsate la infuzat în 250 ml (o cană) de apă timp de aproximativ 10 minute. Brusturele poate fi folosit sub formă de comprimate, tinctură sau decoct. Pentru acesta din urmă aveți nevoie de 40 g de rădăcină pe care le fierbeți timp de zece minute într-un litru (patru căni) de apă. Planta trei-frați-pătați poate fi
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
sclipească, de parcă ținuseră minte soarele care trecuse de partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt ce agită bălăriile. Și atunci, dindărătul grohotișurilor, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând deoparte frunzele de brusture și rariștile uscate ca niște păpurișuri, apărură ceilalți, strângând cercul. Pârnaie, descumpănit, se învârti pe loc. Rămăseseră în mijloc, spate în spate. Odată cu pașii lor îndărăt, se micșora și distanța, până când, la vreo cinci pași, ceilalți se opriră. Calu ridică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bune, ghirlandele de flori se mențin mult timp, uneori toată vara. Dintre speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la fel de otrăvitoare, pelinul (Artemisa obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit ca plantă medicinală în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luminată/ Ca argintul strecurat”. Tărâțele astfel descântate i se dădeau vacii să le mănânce și, după trei astfel de proceduri, vaca revenea la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de apă, apoi se spăla și ce rămânea o turna la un loc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare, pentru favorizarea transpirației. Infuzie de flori de soc, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 34 căni pe zi, la interval de o oră. Infuzie din rădăcină de brusture, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Infuzie din rizomi de pir, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Infuzie din flori, frunze și /sau rădăcină de ciuboțica cucului, o linguriță la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
flori de soc și de coada șoricelului, la care se adaugă frunze de mentă, câte o linguriță din fiecare plantă, la 2 căni de apă fierbinte, se beau 2 căni pe zi, fracționat, până ce trece febra. Infuzie de rădăcini de brusture, o lingură la o cană, care se bea Într-o zi. Infuzie din rizomi de pir, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Inhalații cu ulei din conuri sau muguri de brad, ori de levănțică, 5-10
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la o cană. Se beau 34 căni pe zi, ultima seara, la culcare, Împreună cu o aspirină, pentru o transpirație abundentă. Ceai de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din rădăcină de brusture, 3-4 linguri la un litru de apă rece, care se fierbe ½ de oră. Se beau 4 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din rizomi de pir medicinal, o linguriță la o cană. Se beau 34 căni pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fum de la o pânză de cânepă arsă, cu aburi de la fiertură de barba ursului, floare sau scuturătură de fân, iarbă mare, frunze de nuc sau de răchită, podbal, scai, aburi de la stingerea varului. Ceaiuri din fructe de afin, rădăcini de brusture, fructe de cătină albă, cârcei de castraveți, holeră, curcubețică, mentă, pelin verde, potroacă. Regim alimentar: borș cu zarzavaturi, cartofi copți, chișleag, compot de coarne, mere și alte fructe, pepeni, rachiu cu cârmâz. LEPRĂ Boală infecto-contagioasă cronică, provocată de un bacil
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din corp. Bolnavii sunt izolați și Îngrijiți În spital sau colonii speciale, numite leprozerii. Regim alimentar hrănitor, bazat pe legume și fructe proaspete. Ceaiuri cu smirnă, Înainte de mese și de culcare. Ceai de trifoi roșu, ștevie creață, obligeană, rădăcină de brusture, de lăsnicior, păpădie. HOLERĂ (coleră, cotarcă) Boală gastrointestinală acută, contagioasă, foarte gravă, manifestată prin dureri foarte mari de stomas, vărsături, diaree, deshidratarea țesuturilor și tulburarea tuturor funcțiilor organismului. Netratată duce adesea la moarte. Bolnavii erau tratați cu fierturi din buruiana
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dată prin răzătoare și amestecată cu untdelemn sau plămădită În rachiu; cu mațe de dovleac (bostan) prăjite În ulei; cu coajă de tei macerată În rachiu, spirt sau oțet. Spălături cu fierturi din rădăcină de brânca porcului, cu rădăcină de brusture, ștevie creață la care se adaugă smirnă (pulbere). Ceai de rocoină, o lingură de plantă mărunțită la un litru de apă clocotită, care se bea Într-o zi. Cataplasme din merișor proaspăt cu fiertură din rădăcină de brusture, salvie și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcină de brusture, ștevie creață la care se adaugă smirnă (pulbere). Ceai de rocoină, o lingură de plantă mărunțită la un litru de apă clocotită, care se bea Într-o zi. Cataplasme din merișor proaspăt cu fiertură din rădăcină de brusture, salvie și ghimbie. Din aceste plante se fac și ceaiuri, care se consumă zilnic, 2-3 căni. Cataplasme pe zonele afectate cu cartofi cruzi și rași, de mai multe ori pe zi. DIFTERIE Este o boală infecțioasă acută provocată de o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ori numai cu gălbenuș de ou, cu miere de albine sau floare de la planta pucioasă, urzică creață cu zahăr candel, vin fiert cu piper sau ardei iute. Băi fierbinți la picioare cu apă sărată. Inhalații cu fum de rădăcini de brusture, cu făină de porumb, cu vapori de bere sau de mămăligă fiartă, cu aburi de la o piatră fierbinte peste care se toarnă apă rece, fum de busuioc aprins. Când tusea (chihăiala) nu trece cu una cu două sunt folosite: Consum
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pentru bolnav. Tratamente populare Comprese călduțe sau reci pe zona dureroasă, pentru a scădea inflamația și a calma durerea. Bolnavul trebuie să bea multe lichide, sub formă de ceaiuri sudorifice, mai ales din flori de soc, de tei, rădăcină de brusture, rizomi de pir, frunze de frasin, flori de mușețel, fructe de ienupăr, coajă de salcie, țintaură, unguraș. Deosebit de benefic este ceaiul din frunze, flori și tulpini de violete, care este bine și să se folosească În loc de apă de băut. Rețetele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu ceai concentrat din frunze de mure, turiță mare și coada racului, de 4-6 ori pe zi, după periaj ușor. Tamponări cu vată Înmuiată În propolis dizolvat În alcool. Masarea gingiilor inflamate cu suc de lămâie. Comprese cu frunze de brusture zdrobite, puse pe zona afectată. Ceaiuri concentrate de măselariță, pliscul cocorului (ciocul berzei, priboi), ținute În gură cât mai mult timp, fără a se Înghiți sau mestecarea frunzelor și florilor acestor plante, fără a le Înghiți. DURERI DE DINȚI ȘI
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de cimbrișor, de coada boului, de crăițe, de lemnul Domnului, lumânărică, frunze de măr dulce, de măturică, mierea ursului, nalbă, ocheșele, Poala Sântămăriei, coajă de soc, de șovârf, de sulfină. Ochii se mai clătesc cu roua adunată de pe frunzele de brusture, de porumb, de pe spini ( În special de pe spin voinicesc), cu zeamă de crini sau apă de trandafiri. 50 g de miere de albine și 9 fire de cuișoare, se pun Într-o sticlă, se fierb În bain-marin până ce mierea devine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apar chiar ghinduri (bubițe pe piele), i se administrează: Oblojeli la burtă cu cartofi cruzi, feliați și rachiu, ceapă pisată și oțet, ceapă pisată cu cu cenușă, pelin cu rachiu, oțet cu mentă pisată, sare, cenușă, rădăcină sau frunze de brusture, aguridă și troscot, balegă de cal și rachiu, sare Încălzită și mușețel, amestecat cu zeamă de lămâie. Frecții la Încheieturile mâinilor (mai ales În dreptul pulsului de la degetul mare), la venele de la mâini, pe picioare, la tâmple, pe față, la venele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
da salcie tinere, din măr sălbatic, din tulpini de mătrăgună, din crengi și frunze de nuc, din paie de ovăz, din putregai de salcie, din rădăcină de spini, din slăbănog, din coajă și rădăcini de soc. Oblojeli cu rădăcini de brusture, foi de ceapă, cu dropică, cu pepene copt și pus pe burtă, cu frunze de nalbă sălbatică. Ceaiuri din coada vacii, de lumânărică, rozmarin, din mătase de porumb, siminoc, de soc și de urzică. Ceai din rădăcină de angelică, o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]