262 matches
-
din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte o lingură de 3 ori pe zi. *Pulbere din lichen de piatră, uscat și măcinat fin din care se iau 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol, având puternice acțiuni antitumorale. Efectele cresc dacă se combină cu pulbere de brusture sau Echinaceea (În proporții egale). *Pulbere din amestec cu gălbenele, sunătoare, obligeană, tătăneasă, salvie, năpraznic și trifoi roșu (În părți egale) din care se ia câte o linguriță de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese, ținută sublingual
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măcinat, se fierbe 5 minute În 250 ml apă, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. *Decoct din amestec cu flori de trifoi roșu și rădăcini de brusture care ajută la curățirea sângelui. Rețeta autorilor herba rostopască (Chelidonium majus)+coada șoricelului (Achillea millefolium)+turița mare (Agrimonia eupatoria)+frunze anghinare (Cynara scolymus)+rădăcini valeriana (Valeriana officinalis)+păpădie (Taraxacum officinalis)+semințe armurariu (Silybum marianum)+conuri hamei (Humulus lupulus). În utilizări
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
timp de 2 minute și infuzare 10 minute, din care se beau 3 căni pe zi. *infuzie din mătase de porumb (Zea mays) din care se ia câte o lingură la intervale de 3 ore. *Decoct din rădăcini uscate de brusture (Arctium lappa) din care se beau 2-3 ceaiuri Îndulcite, fragmentate În cursul zilei, ultima doză fiind seara Înainte de culcare, cu efecte În reducerea dimensiunilor calculilor. *Vin tonic din amestec, În părți egale, cu mentă, iederă, hamei, pătrunjel de câmp, din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
câte o lingură de 3 ori pe zi. *Pulbere din lichen de piatră, uscat și măcinat fin din care se iau 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol, având puternice acțiuni antitumorale. Efectele cresc dacă se combină cu pulbere de brusture sau Echinaceea (În proporții egale). *Pulbere din amestec cu gălbenele, sunătoare, obligeană, tătăneasă, salvie, năpraznic și trifoi roșu (În părți egale) din care se ia câte o linguriță de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese, ținută sublingual
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sunt indicate variații ca: berbec - berbece, flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
aparținut mai mult timp de localitățile Comănești și Trotuș. A cunoscut (la 1838) varianta Brusturosa, ca și cea de origine maghiară Bruszturòsza. Cu forma actuală, apare la 1830. A avut biserică din 1856 și școală primară, din 1865. Et.: ap. brusture ( lappa ), pentru care DEX indică etimologie necunoscută + suf. feminin -oasă. Cercetările lui I.I. Russu ( Limba traco dacilor ) duc la concluzia că brusture are o etimologie daco-getă, aparținând substratului autohton al limbii române. BUDĂIUL TRECĂTOARE, izvor din Gura Văii, pe lângă care
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cu forma actuală, apare la 1830. A avut biserică din 1856 și școală primară, din 1865. Et.: ap. brusture ( lappa ), pentru care DEX indică etimologie necunoscută + suf. feminin -oasă. Cercetările lui I.I. Russu ( Limba traco dacilor ) duc la concluzia că brusture are o etimologie daco-getă, aparținând substratului autohton al limbii române. BUDĂIUL TRECĂTOARE, izvor din Gura Văii, pe lângă care trecea drumul care ducea la Bacău, peste Culmea Petricica. Et.: ap. budăi, cu sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
aceea. Ea s-a întors cu o plantă verde, a înlăturat pulberea de pe rană și - rugându-mă să nu mă uit - a chemat un copil de la coliba vecină care a urinat pe piciorul meu... Apoi Aia a lipit frunza de brusture pe rană și a legat-o cu o cârpă curată. În tot timpul cât au durat toate astea, rostea concentrată, cu buzele strânse, cuvintele unui descântec. Am fost foarte intrigat. Pe seară mă simțeam exact ca și cum accidentul acela nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care se arătau în înaltul cerului fără margini nu puteau ascunde seninătatea și frumusețea acelei zile. Un stol de vrăbiuțe, una și una, apărute ca din senin se lăsaseră jos, ciuguliră ceva foarte repede, apoi de pe niște frunze mari de brusture înghițeau în voia lor câte o picătură de apă rămasă de la ploaia ce bătuse în rafale în timpul nopții. Carlina mergea pe o străduță îngustă, lăturalnică, pe unde se aflau case pe dreapta și pe stânga. Salută în trecere câteva persoane
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Vietăți minuscule mișunau prin iarbă și prin apa limpede ca cristalul, căutându-și de-ale gurii. Pești lucitori săgetau apa Sucevei, ce venea gălăgioasă dinspre Ulma și Straja. Câte-un broscoi mai îndrăzneț, apărea pe câte o frunză lată de brusture și orăcăia de răsuna toată lunca. Părea că și el era fericit că primăvara s-a instalat definitiv la noi. Aurel și Vasile luau de pe prund câte o lespede și-o aruncau pe suprafața lină a apei să vadă de câte ori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
are o semnificație specială pentru Alfonso. Odată ce terminăm cu trebăluiala și ne privim unii pe alții în lumina pâlpâitoare a focului, Alfonso anunță că a venit timpul să luăm masa și ne întinde la fiecare câte o frunză mare de brusture. „Aici veți pune ofrandă către Urusona” ne comunică și începe să ne împartă din mâncare la fiecare. „Puneți fiecare pe frunză câte șapte boabe de strugure, un măr și o bucată de cozonac”, adăugă, făcând și el același lucru. Odată
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
se Împrieteneau, garduri și nori care pleacé. El o ridicase de jos și o aruncase pe umeri. Oboseală se ascunse picéturé cu picéturé, că sîngele cînd se prelinge din botul unui miel, roșu, pe o iarbé. Se strînse pe un brusture uscat, jos, la picioare, lîngé un scaiete. Picioarele se goliré de tot ce era réu. S-au scurs, odaté cu oboseală, durerile scurte și nemulțumirea, se subțiaré, se fécuré mai mici. În jurul gleznei, curelele slébiré, cataramele nu o mai strîngeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
era verde și numai malul, care se vedea pe sub crengi, era alb și strélucea. Șasa și-a amintit cum a sérit acolo, În nisip și cé sub el curge un izvor și el a béut apé de acolo cu un brusture. N-o sé mai bea apé niciodaté cu un brusture. Mécar dacé i-ar fi dat, mécar o daté, apé lui Sonia dintr-un brusture. Șasa simți cé i se furnicé iaréși ochii. Dar nu mai avea cu ce sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
era alb și strélucea. Șasa și-a amintit cum a sérit acolo, În nisip și cé sub el curge un izvor și el a béut apé de acolo cu un brusture. N-o sé mai bea apé niciodaté cu un brusture. Mécar dacé i-ar fi dat, mécar o daté, apé lui Sonia dintr-un brusture. Șasa simți cé i se furnicé iaréși ochii. Dar nu mai avea cu ce sé plîngé. Simțea cé este greu și cé toți copacii foșnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cé sub el curge un izvor și el a béut apé de acolo cu un brusture. N-o sé mai bea apé niciodaté cu un brusture. Mécar dacé i-ar fi dat, mécar o daté, apé lui Sonia dintr-un brusture. Șasa simți cé i se furnicé iaréși ochii. Dar nu mai avea cu ce sé plîngé. Simțea cé este greu și cé toți copacii foșnesc. Nici nu putea sé se ridice de jos. Soarele i-a Încélzit umerii și ceafa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de mama sa. Niciunul dintre ei nu-i adresă nici un cuvânt până după ce mâncară de prânz din mâncarea dusă de ei de dimineață. Atunci tatăl, după ce bău îndelung din cofa de lemn care fusese toată dimineața protejată cu frunze de brusture, zise căscând: „Acum eu o să dorm puțin, să nu care cumva să te pună naiba să fugi iar în pădure că te termin, vin cu pușca după tine”. Când s-a trezit mijind ochii încă îngreunați de somn, copilul nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu constipație habituala chiar la 4 zile). Același efect de optimizare a eliminărilor îl are și ananasul care mai crește și utilizarea caloriilor și nu depozitarea lor sub formă de țesut adipos (țesut gras). 22 Pentru imunitate se indică: aloe, brusture, echinaceea, păducel (benefic și pentru boli cardio-vasculare) iar ceaiul verde are calități antioxidante. Rezultatele sunt asigurate nu de mișcare mai bine zis, ci de exerciții de concentrare, meditație yoga și tăi chi. Caracteristicile grupului BIII Echilibrat Sistem imunitar puternic Tract
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
puturoasă) - T., Cosm. Frecv., z.step. se.fa.; L7T7C3U4RXN5; Centauretalia cyani, Malvion neglectae, Sisymbrion *Anthemis tinctoria L. ssp. tinctoria (Floare de perină) - H., Euras. Cont., Frecv., z.step.e.sa.; L8T6C5U2R6N4, Convolvulo - Agropyrion, Festucetalia valesiacae, In., De. *Arctium lappa L. (Brusture) - HT., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L9T5C4U5R7N9, Arction, Me., Md., Tx., In. *Arctium tomentosum Miller - HT., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXC7U5R9N9, Onopordetalia, Me., Tx. *Artemisia absinthium L. (Pelin) - H.(Ch.), Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L5T6C7U4RXN8
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]