197 matches
-
cocoșat cu bătaia de mai bine de 50 de ani. Și Încă rău de tot. Sprijinindu-i pe bătăușii din regiune, fie că este vorba de Israel sau de regimurile din țările noastre, America nu doar ne bate de ne bușește sângele pe nas, ci ne și frânge, multora dintre noi, gâtul“. La fel cum depresiunea economică din America anilor ’20 și ’30 ai secolului trecut i-a făcut pe mulți americani normali, inteligenți și responsabili să devină susținători pasivi sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ri. Ei reușesc s) ofere un bun sau un serviciu dorite, într-un mod mai atractiv decât alții, sau la un preț mai mic. Competitorii lor fie îi imit), fie renunț). Cererea pentru produsele lor scade, profiturile lor se pr)bușesc, în ultim) instant) ajungând la faliment. Pentru a întrerupe acest lanț nedorit al evenimentelor, ei trebuie s) mearg) pe alt drum. Și astfel, unit)țile care supraviețuiesc ajung s) semene una cu alta. Pattern-urile se formeaz) cu privire la amplasarea firmelor
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tip expres pentru distențe mari, sau și pe cele obișnuite în cazul distantelor mai mici. Ins), dac) unii oameni prefer) lifturile obișnuite în cazul distantelor mai mari, întrucat viteza celorlalte le-ar face r)u, sistemul nu se va pr)buși. Pentru a-l menține în funcțiune nu toți, ins) cea mai mare parte dintre ei trebuie s) se comporte așa cum este prev)zut. Unele sisteme, printre care cel al economiilor de piaț) și al politicii internaționale, au cerințe inc) și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rțile se afecteaz) unele pe altele într-un mod mai sever, prin intermediul interacțiunilor lor. Cu cat avanseaz) diviziunea muncii, cu atat mai complicat) devine reglementarea activit)ților comune, pan) în momentul în care, în cele din urm), fie se pr)bușește sistemul, din cauza lipsei de reglementare, fie unele dintre p)rți se dovedesc a fi specialiste, în administrarea afacerilor din cadrul sistemului în ansamblu. Grație unui manager eficient al afacerilor colective, specializarea conținu) rapid. Pentru a obtine și mai mult în aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Bietul profesor n-a rezistat unei astfel de presiuni psihice! L-am văzut mai tîrziu cum explica unor trecători că a fost învinuit pe nedrept. Tornade la noi! Cine și-ar fi imaginat asta?! Avea o forță că ar fi bușit acoperișul, chiar și legat de autorizația de construcție... Un colindător fantastic Încă de pe la orele 17, colindătorii s-au rărit pe strada Văleni, prichindeii și-au spus emoționați colinda și acum socoteau cît sînt de bogați. Constatau cu bucurie că, indiferent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mustrare de conștiință, că parcă îmi fierb creierii. Duminică am fost la vot la secția din Galata, ca să-mi aleg preferatul și în cabina de vot îmi mîngîiam alesul, îl dezmierdam, îl pupam cu duioșie pe pătrățica lui și-i bușesc cu sete o ștampilă, mică dar bățoasă. Îmi fac cruce, pup micul crucifix pe care îl port la gît și îl frec ușor de numele candidatului. Oftez și mă uit spre răsărit, iar îmi fac cruce și ies din cabină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mintea îi merge, dar numai la prostii și a ajuns boul ăsta printre cei 300 de bogătani ai României. Ieșea în lume mîndru de limuzină și de blonda superbă, cu picioare lungi și părul pînă la brîu. Cînd se enerva, bușea mașina în copaci! Cînd era gelos, o strîngea pe Lena, că așa o chema, de gît pînă cînd credea el că este destul. Abia cînd aceasta își revenea începea să o bată. Niciodată înainte! Om așezat, cu tabieturile lui. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
eram sigur că broasca țestoasă este fermecată, dar nu prea speram că se va transforma într-o... prințesă. Chiar dacă ar fi făcut asta nu mi s-ar fi cuvenit mie, ci lui Bogdan, așa că mi-am pierdut interesul și am bușit-o din nou în lac. Pe la amiază a venit și proprietarul lacului, domnul Mihai Tofan, care sincer regretă că nu aveam o pradă mai consistentă. Este bucuros însă că mai curățim lacul de caracudă și pentru plată nici vorbă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sînt prea puternici... ne anunță agitat. Numai să coborîm noi, să nu ne coboare o rafală, glumim negru. De două ori bondarul era să fie trîntit de nisip înainte de a atinge pista. Dar ce contact cu pista! Cînd ne-a bușit o dată, ne-a intrat capul în gît! Mai aveam vreo 250 km pînă la destinație, dar nu ne-am mai urcat în avionaș. Cu mașina ni s-a părut extrem de sigur. Ziua programată pentru joaca în aer a venit. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pare cunoscut, dar nu studentul cunoscut la curs, ci altul, neclar definit. Mă luminez: Nu cumva mata, atunci la Les Andaluses... Ba da, pune el capul în jos. Alerg la Rotaru, deschid ușa, nu dau bună ziua și strig: L-ai bușit pe tînărul care ți-a salvat fetița! Din cauza ta pierde bursa! Profesorul Rotaru împietrește. Doar mîinile și le frămîntă involuntar. Credeam că a uitat să vorbească. Într-un tîrziu mi se adresează: Îl chem și-l asculți tu, eu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-a copt. Dacă mai rămânea acolo, riscam să mă umple de infecție, să năpădească țesuturile. Chiar dacă acum mă enervasem, e cea mai mare tâmpenie să scrii cu ură. La un moment dat, am descoperit că nu e nevoie să bușești pe cineva pentru a-ți ieși textul, pentru a fi expresiv. Asta e doar expresivitate macabră de începător care nu vede decât brațe măcelărite și creieri sleiți în urma impactului. Scriind, trebuie să descoperi anumite mecanisme, corespondențe, să deconspiri. Și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
oralitate. De unde venea ea? Cum era posibilă? Că Dumnezeu se răfuia cu mine ar fi o variantă. Așa-mi plăcea să cred. Că îmi luase auzul pentru a nu mai putea io dovedi ceva. Proba. Amușinasem ceva și Dumnezeu mă bușise, mă pedepsise pentru impertinență. Că Dumnezeu are un plan cu mine - e o altă variantă. Ia adu-ți tu aminte tot ce ai auzit în cei douăzeci de ani cât ai trăit! De-acum înainte, oricum, tot ceea ce vei auzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ia tălpășița cu coada-ntre picioare ! Însă nu se uita nimeni. Dănuț, tăcut, se duse în clasă și se așeză în banca lui. Ca să-și ia revanșa și să le amintească tuturor de el, Dănuț participă la mașinuța bușitoare. Mașinuța buși toare era așa : se luau mai mulți pe după gît și, formînd un șir lat, înaintau și bușeau cu piepturile um flate pe cine le ieșea în față. Asta o puteai face și de unu’ singur, da’ nu era ca atunci
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și se așeză în banca lui. Ca să-și ia revanșa și să le amintească tuturor de el, Dănuț participă la mașinuța bușitoare. Mașinuța buși toare era așa : se luau mai mulți pe după gît și, formînd un șir lat, înaintau și bușeau cu piepturile um flate pe cine le ieșea în față. Asta o puteai face și de unu’ singur, da’ nu era ca atunci cînd se strîngeau mai mulți - mașinuța fiind lată, nu prea aveai cum să te dai din fața ei
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
una, care își dăduse seama din vreme, o rupsese la fugă și scăpase nevătămată. Văzînd asta, Cristi se desprinse numaidecît din mașinuță și se luă conștiincios după ea, ca să ducă treaba pînă la capăt. Abia cînd o ajunse și o buși, Dănuț, care-i urmărea încîntat cu privirea, rămase fără grai. * „Ai văzut-o pe fata aceea ?“ - îl întrebă Dănuț la sfîrșitul pauzei. Ea se făcuse nevăzută imediat după incident. „Care fată ? Aia pe care am bușit-o eu ?“ și văru-său
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o ajunse și o buși, Dănuț, care-i urmărea încîntat cu privirea, rămase fără grai. * „Ai văzut-o pe fata aceea ?“ - îl întrebă Dănuț la sfîrșitul pauzei. Ea se făcuse nevăzută imediat după incident. „Care fată ? Aia pe care am bușit-o eu ?“ și văru-său îi zîmbi într-un fel anume. „Ai văzut cum era ?“ „Am văzut.“ Se priviră. Simțiră cum un val de devotament și curaj îi ia și îi poartă spre înălțimi. Cînd ajunseră cel mai sus, sclipi scurt
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
eu ei. Oamenii îi ziceau lui Vasile Sofroni Iftime și Ciobănosu. Deși era văr drept cu bunicu meu V. S. Iftime nu sămăna nici de feli cu el. Era foarte vesel și pâclișit, nu spunea o vorbă-două, să nu te bușească râsul. Mama lui a fost din Ciumulești Gane județul Suceava. A avut două surori: Maranda și Mărioara, au murit nemăritate. Când eu îl suparăm cu ceva el spunea: "Ghiorghi! să fiu mafleri 5 și dârdală 6 și donț de nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-ar mai lipsi, să răcească, să facă iar una dintre răcelile ei de pomină toc mai acum, la început de an! Se uită pe geam. Afară era un aer sticlos, încețoșat. Ningea dens, cu fulgi care cădeau apatici, pră bușindu-se unul peste altul în straturi groase și neplăcute de zăpadă. Oftă din rărunchi și puse mâna pe telefon, să cheme menajera. Ieși pășind cu băgare de seamă pe trotuar. Nu se înșelase, ningea dens și persistent, straturile de zăpadă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
înmărmurise, cu mâna întinsă încă în aer. Era ca și cum rafala de vânt care se năpustise dinspre sufragerie înspre bucătărie într-o goană nebună fusese un fluture uriaș, orbit de fulgere, care se aruncase în gol pe geamul de la bucătărie, pră bușindu-se într-un zbor grotesc, cu aripile mari și îngreunate, prin ochiurile plasei de stropi. își reveni cu greu și se repezi să închidă fereastra din sufragerie. Dar era prea târziu. Intră în bucătărie exact când rafala turbulentă izbi geamul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Gaulle peste Mediterana. În plus, În viața civilă fusese un notabil jucător de tenis. Învățase și dansurile de salon În Indochina. Avea picioare foarte sprintene, era un alergător de prima mână care, cândva, urmărise și prinsese un borfaș. L‑a bușit pe borfaș În vintre cu atâta putere, Încât polițiștii trebuiseră să cheme o ambulanță. Battle, unul dintre favoriții lui Ravelstein, ținea mult la bătrânul Abe. Dar era imposibil să‑ți dai seama cum Îl privea Battle pe Ravelstein. Nu exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Fir-ar să fie! Ia seama cum vorbești. Drept cine mă iei? — Un om. — Se și vede. — Tu ești cel care-a Întrebat. Dacă Îți cam merge gura pentru un vagabond, nu? Cât ai clipi s-ar putea să te bușească sângele pe ea. Suntem oamenii clanului Hachisuka. Căpetenia noastră este Hachisuka Koroku. Am ajuns aici În toiul nopții și-avem nevoie de o luntre ca să trecem râul. Văd că barca o vezi, dar pe om, nu. Dar, orișicum, eu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
auzit măcar o dată melodia ,Eleanor Rigby" de la The Beatles... Aud deja cum mi se reproșează, ca și atunci când dau de bâlbe istorice minore, că las niște detalii anodine să strice un film altminteri bun. Ba nu, dau replica, când mă bușește râsul la câte o asemenea gafă, mi-e greu să sar înapoi în disponibilitatea pentru dramă (genul către care, toată lumea e de acord, o virează acest film), apoi să refac sutura în doi timpi și trei mișcări. Revenind la tramă
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
joc pe care i-o aplică destinul îi poate avea drept subiecți pe vecinii mei, dar faptul că implicarea mea în urmărirea filmului a rămas netulburată înseamnă că nu m-am lovit de vreun obstacol de veridicitate. În schimb, am bușit un prag de insatisfacție odată cu Piscina lui François Ozon (2003). Un regizor care, după gustul meu, joacă un soi de alba-neagra cu spectatorul. Mai exact, o peliculă bună, alta slăbuță, și tot așa. În ceea ce privește filmul de față, primul în engleză
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
ar putea duce la concluzia greșită că se citesc după regulile ortografiei românești: Amnesty International, Lauren Bacall, Francis Bacon, Barbizon etc. Alteori accentul lipsește: Boutiere, Apollinaire; nu se înțelege de ce e indicat uneori în cuvînt (Boulanger), alteori în transcriere (Boucher - bușe). Indicațiile parțial corecte, parțial greșite sînt cu deosebire periculoase. Dacă la Art Nouveau e indicată doar pronunția finalei (o), cititorul va deduce că primul element se citește pur și simplu art. La Boccaccio, indicația "cc pronșunțatț k" este valabilă, evident
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
anumit mod de a filma, iar pivotul său, e cameramanul amator de experimente. Firește e un umor,meta": spectatorul e familiarizat cu convențiile unei emisiuni, iar atunci cînd junele le încurcă și le taie personajelor jumătate din cap, firește, îl bușește rîsul. Cameramanul are și el părerea lui - care, extinsă, servește și de "închidere" a filmului - cum că, lăsînd instrumentul pe trepied, personajele și-ar rupe gîturile în cadru. Mare atenție, de altfel, la acest cameraman: servește și de "alter-ego" al
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]