128 matches
-
ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac vrăjmaș de mulți. în Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănînce bostan, ca să fie grași peste an. Seminți încolțite de vei găsi în bostan e semn de toamnă lungă. Coadă de dovleac să nu pui în foc, că faci buboaie. Cică cine fură pe lumea asta bostani pe lumea cealaltă e pus să-i ridice pe un deal; bostanii fiind mai mari și mai grei, cînd vrea 40 să puie piciorul în vîrf, îi scapă la vale; iar pleacă să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
năcăji frigurile. Cine vrea să nu aibă friguri niciodată să facă așa în toată primăvara. în fîntîna unde nu-i broască, apa nu-i bună. E mare păcat să omori broaște de fîntînă. Se crede că, dacă are cineva vreun buboi care nu vrea să spargă, apoi se ia o broască, se frînge în două și se pune încă fiind caldă și sîngerîndă pe buboi, care apoi se sparge. întru-nceput era numai apă; singur Dumnezeu și cu dracu’ umblau deasupra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bună. E mare păcat să omori broaște de fîntînă. Se crede că, dacă are cineva vreun buboi care nu vrea să spargă, apoi se ia o broască, se frînge în două și se pune încă fiind caldă și sîngerîndă pe buboi, care apoi se sparge. întru-nceput era numai apă; singur Dumnezeu și cu dracu’ umblau deasupra. Dumnezeu i-a zis broaștei să se ducă la fundul apei și să aducă puțin pămînt. S-a întors și a spus că acolo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă bube în gură. în ziua de Paști să se mănînce întîi ouă albe, căci acel care va mînca întîi roșii va face buboaie. Cînd mănînci fasole în săptămîna întîi din Postul Mare faci bube. Dacă o femeie însărcinată mănîncă borș umplut în zi de sec, copilul va avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la gură. Lunea nu-i bine a umplea borșul, căci la din contra, respectiva ce face aceasta capătă bube pe trup. în ajunul Bobotezei și al Crăciunului nu-i bine să te bați, măcar din glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția buboi faci peste an, și cîte palme dai, atîtea răni faci. Cînd iei gunoiul de la vîrful măturii faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bobotezei și al Crăciunului nu-i bine să te bați, măcar din glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția buboi faci peste an, și cîte palme dai, atîtea răni faci. Cînd iei gunoiul de la vîrful măturii faci bube la degete. în zilele de post nu se umple borș, că la din contra, acela ce ar face aceasta ar căpăta bube
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la vîrful măturii faci bube la degete. în zilele de post nu se umple borș, că la din contra, acela ce ar face aceasta ar căpăta bube pe trup. Să nu bați pe nimeni în ziua de ajun, că face buboaie cel pe care-l bați. Ca să scapi de bube, să nu furi ouă la Paști și în nici o zi, sau [o] să-ți sleiască cositorul. Cine va cînta în apusul soarelui va face buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de ajun, că face buboaie cel pe care-l bați. Ca să scapi de bube, să nu furi ouă la Paști și în nici o zi, sau [o] să-ți sleiască cositorul. Cine va cînta în apusul soarelui va face buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă, nu e bine să intri în vie, căci se obrintește*, și atunci mai rău te doare. La Paști, cînd ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă, nu e bine să intri în vie, căci se obrintește*, și atunci mai rău te doare. La Paști, cînd ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie. Cînd ai bube la încheietura gurii, să dai cu lingura și cu coada pisi cii pe acolo, că-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spart celui ce l-a spart, face buboaie. Cînd ai bube la încheietura gurii, să dai cu lingura și cu coada pisi cii pe acolo, că-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a împrăștia urma ce a lăsat vreo ulcică în spuza* sobii, căci la din contra, s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a împrăștia urma ce a lăsat vreo ulcică în spuza* sobii, căci la din contra, s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se vindecă spălîndu-se cu apă neîncepută, care apoi trebuie a o turna înainte de răsăritul soarelui în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se vindecă spălîndu-se cu apă neîncepută, care apoi trebuie a o turna înainte de răsăritul soarelui în crucile drumului; dacă trece peste acea apă mai întîi o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie a o turna înainte de răsăritul soarelui în crucile drumului; dacă trece peste acea apă mai întîi o vită sau un cîne, apoi boala aceea nu se prinde de nime’; dacă trece însă un om, apoi se prinde de dînsul. Buboaiele să se vindece, dacă se ia într-o zi de post apă neîncepută și pune într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te încaleci pe partea unde nu-i coamă. Calul cînd își va privi trupul va muri. Se crede că nu este bine a călca în locul unde s-a tologit un cal, căci la din contra ar căpăta pecingini*, după alții, buboaie pe călcîiul picioarelor. Pentru diferite umflături, se face prăjeală cu falcă de cal găsită. Pentru ca boala să nu mai revie, e nevoie ca falca să fie dusă îndărăt și așezat tot cum era întîi. Dacă cineva visează cai alergînd însemnează
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum sau în gunoaie, că faci buboaie. Țăstele făcute la Ropotin se bagă-n apă, ca să plouă. Cînd femeile fac țăste, nu le da „Bună ziua“, că li se sparg țăstele, ci le zi: „Bun lucru, femei harnice.“ Țesut Dacă toarce o femeie în a cărei vecinătate este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spunând: „...ținând cont de gravitatea greșelii și mai ales că este făcută de un Tov. membru în Biroul Județian, perzând actele Organizației care erau de mare importanță (subl.ns.)”. Găsindu-i zelul „revoluționar” cam suspect, Pavlov a mai găsit un buboi negru pe chelia tovului: „...la aceasta a contribuit orgoliul din el, că va fi înlocuit în muncă dacă merge la spital, neavând curajul de a merge la C.C. atunci când s’a întâmplat fapta”. De aici deducem că ovreiul Vojniver era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a fost trecută în categoria spitalelor permanente (spital de categoria i). Până în anul 1900 aici au activat doctorul Pavel Șindelca și, ulterior, doctorul Fr. Muller. În cadrul spitalului puteau fi tratate atât bolile interne - friguri, reumatism, oftică -, cât și bolile dinafară - buboaie, ciolane rupte, patimi galicești (bolile venerice). În anul 1898, conform raportului întocmit de Primăria Bacău, cu ocazia expunerii proiectului de buget pe exercițiul 1899-1900, în spitalul comunal „Pavel și Ana Cristea” lucrau un medic de spital, un subchirurg (ce locuia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ai acestei țări care au reprezentat, la urma urmei, bunii și adevărații gospodari ai satelor noastre. După instaurarea prin forță și șantaj a guvernului dr. Petru Groza, a început apocalipsa în mediul rural. Ultrareacționarul ziar bolșevic Scânteia, apărut ca un buboi cangrenat pe fața curată a României, începuse în special din anul 1948, deci după alungarea regelui Mihai I, o campanie extrem de virulentă împotriva tuturor celor pe care nu i-ar mai fi vrut în viață. Sloganele de genul „Moarte burghejilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
omorât poporul rus atâtea muște câți oameni a ucis Stalin în numai câteva decenii. În istorie rămân comandanții ignoranți, nu genialii lor consilieri. Hitler și Stalin - doi dintre cei care au urinat împotriva istoriei. Cu efectele cunoscute. Fiecare secol are buboaiele lui. Unii ajung pe Sf. Elena fără să treacă prin Austerlitz. Roșim pe rând : când eu, când tu, scumpul meu secol! De la Maria Stuart încoace, femeile își pierd mult mai ușor capul. Unele epoci nu admit nici să ucidă câinii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
acoperită cu lepră a vieții. Unde se afla Ieșirea? Pe unde se putea străpunge? Ce se află, nu simbolic, nu simplu joc culturalist, nu autosugestie, dincolo de această văgăună de pămînt? Ce se află în realitate afară din latrina asta, din buboiul ăsta? Din greața asta? Cu moartea în suflet, înaintam pe traseul elastic dintre vezica urinară și rect, într-un ținut scatologic și fără speranță. Cerul se curba peste mine ca o diafragmă dincolo de care se aflau, poate, niște plămâni și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ne spuneți ce-i cu ziaristul ăsta, ori înfundați pușcăria pentru tăinuire!? Ce să le spună dacă abia de-l vedeau la față? Firește că securiștii știau asta, însă aveau nevoie să se acopere de anchete pentru ziua în care buboiul s-ar fi spart și ar fi fost chemați să dea socoteală. Și mai spunea gura lumii că într-o zi fata l-a luat pe Meme cu mașina de la redacție și au plecat spre munte și nu se știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]