306 matches
-
adorații- parcă spun :- Bijuterie ! Dar tăcerea e firească . Să credem că cineva ar putea să se gândească, oare s-o-ntâmpla ceva?! Muntele a pocnit din deget, s-au poate a strănutat și Avalanșa,fără preget înspre vale a plecat Bubuit,urlet de groază... Mătură totul în cale cărând pomi și stânci spre bază cu puteri prea colosale Iar mormanul de zăpadă potolit,te copleșește. Lasă-n urmă să se vadă un peisaj ce îngrozește! -------------- Viața-i tot o avalanșă de
AVALANȘA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375037_a_376366]
-
umplut cu har, s-au despărțit făcând cărare prin stâncăria apelor cu sare - ce spumegau și clocoteau, dar de poruncă ascultau -, ca tot norodul urmărit și de uimire amuțit, să vadă de pe malul dimpotrivă cum zidu-nșelător se frânge și-n bubuitul reunit a zeci și sute de cascade, se prăbușește catastrofic peste armata egipteană, scoțând pe urmă la lumină firimituri din făloșenia umană. Iar marea-nchisă cum a fost de la geneză până azi, își murmura cântarea sa tot împingând talaz după
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
sfârșit de lume: fulgere, tunete, întuneric de groază. Ionuț, văzând așa prăpăd afară, mai să izbucnească în plâns la fiecare trăsnet cumplit, undeva, la câțiva pași de casă. Sau când un fulger mare aducea peste câteva clipe de așteptare un bubuit puternic, prelung, care cutremura pământul și casa. Cu greu îl linișteau bunicii: - Roagă-te la Doamne-Doamne, să treacă furtuna, să ne ocolească urgia trăsnetelor! După o jumătate de oră de furtună cumplită, urmată de potop de rafale de ploaie care
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
abată de la rosturile lor, să le strice rânduielile devenirii istorice, identității de neam, independente și suverane. Aveam cunoștințe vagi despre ce avusese loc cu câteva decenii în urmă, însă contactul pe „viu” cu ceea ce părea asemănător în linii mari (minus bubuitul exploziilor și răpăitul armelor, amploarea distrugerii și numărul victimelor) îmi dădea fiorii nesiguranței sporite, îmi înflăcăra imaginația împingând-o la cote paroxistice pe care cei mai mulți din generația mea nu le trăiseră, în nici un caz în poala mamei și la lumina
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului O tresărire la primul tunet. Nu se simțea nici o adiere de vânt. Frunzele atârnau în copaci într-o neclintită așteptare. Văzduhul era de un cenușiu plumburiu. Un fulger brăzdă cerul. Al doilea bubuit de tunet se auzi din depărtare. Dar nu ploua. Tună din nou. O picătură de ploaie îmi căzu pe mână, dar nu mai mult. Alt tunet bubui. Mai întâi încet, Cu un mic foșnet în copaci, și atât de măruntă
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
Ioana, cu zâmbetul ei sfielnic...cu mahmudelele la gât...lucind...cozi lungi pe spate...În casa lor se tot învârte o copilandră care râde mereu...A, e Rada...vecina...Am crescut, nene, uite cât am crescut! În biserică, Ioana mireasă...Bubuit de tunuri...tranșee...Crimea...o explozie...îi zboară schijele pe la urechi...Cotul Donului...ger cumplit, noaptea senină...stelele se scurg ca niște lacrimi...și totuși aleargă... aleargă...în munții Carpați, ca o ciută pe creste...așchii de stăncă zboară pe la
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde-s toate astea? în ce secol se petreceau? unde-i edenul balcanic? pe străzile inundate de lumea pestriță? în piețele plesnind de bubuitul glasurilor? în balcoane, în ganguri? pe acoperișuri? cine mai are mînă să picteze această maree nepictural revărsată, s-o transfigureze? cine mai poate sta liniștit în atelierul lui din Sofia, din Atena, din Belgrad, din București, acum cînd Balcanii, din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să dansăm, că așa arată, trebuie să arate dansul nostru, văzut? nevăzut? de cineva. Uluitor! Scena: doar trei ecrane albe, cîteva bizare obiecte, reflectoarele și... și... hăul sufiturilor negre. Proiecții video, imagini digitalizate, de o obstinație năucitoare, o muzică, muzică? bubuitul marelui cord intergalactic, parfumuri, parfumuri? dar aer nu există aici, în spațiul ăsta în care cei opt alternează spasme fulgerătoare cu lentori agonice. Zvîrcolire, aparent haotică, dar cît de supusă unei ascunse ordini! E ordinea impusă de Wayne Mc-Gregor, coregraf
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sfînt. 525 Fiii războiului, uimiți de iazma cea Scînteietoare, departe-o Alungară în lumea lui Tharmas, într-o stîncoasa hruba. Dar Urizen, învăluindu-și toate armiile cu-ntuneric, Trimise-n jur heralzi, în taină poruncind plecarea-n Miazănoapte. Deodată, cu bubuit de tunet mulțimile-i 530 Din crudă încleștare se retrag, toți fiii lui Urizen numaidecît Se strînseră-n groși nouri, lăsînd urgia lui Luváh Mînia să-și reverse pe el însuși și pește Omul Veșnic. Deodată jos căzură ei cu toții în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în sumbră disperare, Si pe Ahania o aruncắ din împietritu-i piept. Că fulgerul căzut-a ea. Fiii lui Urizen atunci fugiră de la asurzitoru-i tron de piatră; Fugiră către Răsărit și-Apus și părăsiră Miazănoaptea și Miazăziua Cerului. 135 Un bubuit a străbătut nemărginirea. Fuseseră sfărmate lanțurile Sorții. Îngrozitor răzbubuiră lanțurile Sorții, și marea valurile-umflîndu-și Din fiarele-i în fioroase volburi răbufni, urlînd cu voce omenească, Pînă la stele triumfînd pe cînd căzu Ahania cea luminoasă. Jos din cumplită Miazănoapte, Prințul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
repezindu-se, făcînd ravagii 114, tunînd, cutremurîndu-se, În Grotele Mormîntului și-ale Seminței Omenești Ținuturi Unde impresiile Deznădejdii și Speranței prind rădăcini în veci: O lume a-Întunericului. Ahania căzu departe-n Neființă. 145 Ea Nu-ncetă să cadă. Și Bubuitul cel puternic nu-încetă, puternic, Aspru. Din Bubuit se auzi mugind o vîlvătaie-albastră de pucioasa, din vîlvătaie-un Geamăt de durere care făcu să amuțească-întreaga-nvălmășeală, Zarva îngrozitoare înghițind-o în agonie peste agonie. Și prin Învălmășeala, precum un trăsnet ce țîșnește dintr-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În Grotele Mormîntului și-ale Seminței Omenești Ținuturi Unde impresiile Deznădejdii și Speranței prind rădăcini în veci: O lume a-Întunericului. Ahania căzu departe-n Neființă. 145 Ea Nu-ncetă să cadă. Și Bubuitul cel puternic nu-încetă, puternic, Aspru. Din Bubuit se auzi mugind o vîlvătaie-albastră de pucioasa, din vîlvătaie-un Geamăt de durere care făcu să amuțească-întreaga-nvălmășeală, Zarva îngrozitoare înghițind-o în agonie peste agonie. Și prin Învălmășeala, precum un trăsnet ce țîșnește dintr-un noian în altul, 150 Tare, puternic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lac de ape-adînci unduitor 75 Se-ntinde pe deasupră-ți înghețînd tare; și totuși, șezi închis În acea stana străvezie, de parcă ai fi bucuros de luminoasa-ți închisoare, Pîn' ce, împovărata sub greimea să, afară trasă prin nemărginire, Spărgîndu-se c-un bubuit de-a curmezișul, îngrozitoarea grămădire tunînd Se prăvălește, și grindina și-nghețat fier ce din Stihie se abate-n grindini 80 Dalbul tău par îl sfîșie; și totuși, aspru-ncremenit în tristă meditare, stai Cărțile scriindu-ți. Curînd un nor, umplut cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cruntei sale suferințe, căci ea zăcea, al morții chip, Aprig mișcata de fioruri pînă ce umbra-i fost-a dezrobita, apoi fugi-n Delir în jurul Elementelor de sus, de furie înnebunita. Ea205 aruncắ în aer Porțile inimii lui Enitharmon cu Bubuit înfricoșător, Și-acum era cu neputința să fie-nchise iar vreodată; țîțînile de aur fost-au smulse, 325 Și se făcură țăndări porțile și ale lor podoabe fost-au nimicite Sub arborele Tainei, căci tremurînd nemuritoarea umbră Născu asta minune
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ascuțit de Trîmbiți tunînd Tare de la un cer la altul, Zgomot măreț articulat: "Sculați, voi morților, veniți La Judecata din cele patru vînturi! Sculați, numaidecît Veniți!" Înfășurîndu-se ca niște pergamante ale Enormului volum al Cerului și al Pămîntului, 15 Cu bubuit și groaznice zguduituri, încoace și încolo legănîndu-se, Sînt zguduite cerurile și-i strămutat din locul său Pămîntul, Si temeliile Eternelor coline dezvăluite sînt: Sînt clătinate tronurile Regilor, pierdutu-și-au vesminte și coroane, Și cei săraci dau lovituri de moarte-obiditorilor, ei se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trezit brusc. A deschis ochii și a aruncat o privire În jur, dar vai!, nu vedea nimic. ș...ț Mâniindu-se apucă nu știu de unde un mare topor și lovi cu putere În bezna și haosul din fața sa. Răsună un bubuit asurzitor, ca și cum s-ar fi prăbușit munții și s-ar fi despicat pământul și deodată uriașul ou se sparse. Tot ce era ușor și pur a urcat deodată În sus, dând naștere cerului, iar ceea ce era greu și tulbure s-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poveștile noastre, erau zguduite constant de explozii de bombe. Anarhiștii care le lansau trebuie să fi fost la fel de numeroși ca și prostituatele sau birjarii. Unii dintre dușmanii ordinii sociale aveau să păstreze îndelung pentru mine, în propriile lor nume, un bubuit exploziv sau zgomotul armelor: Ravachol, Santo Caserio... Da, pe străzile acelea bubuitoare ni s-a dezvăluit una dintre ciudățeniile acelui popor: întotdeauna revendica ceva, niciodată mulțumit de status quo-ul dobândit, gata, în fiecare moment, să se reverse pe arterele orașului
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
La prezența, undeva, sub cerul acela vijelios, a unor ființe fără mâini și fără picioare, la ochii lor deschiși în noapte. Viața i s-a părut atunci un șir monoton de războaie, o interminabilă pansare de răni mereu deschise. Și bubuitul oțelului pe pavajul ud... A simțit un fulg așezându-i-se pe braț. Da, războaie fără sfârșit, răni și, într-o așteptare tainică, în toiul lor, clipa primei zăpezi. Privirile răniților au dispărut din visele ei numai de două ori
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
servi în armata ungurească, adecă de a-și da puterile, trupul și viața fizică pentru statul ungur, dar limba ungurească nu e nimenea dator de-a o învăța, nimeni dator, nici sie însuși, nici lui Dumnezeu, 378 {EminescuOpXIII 379} ["ÎNAINTEA BUBUITULUI... "] 2257 Înaintea bubuitului **** se pleacă Universul. Se ple [acă ] o oaste dușmană, se pleacă regele dușman. · Birui-vor * Domnii sodomiei bizantine și ai cezaro - papismului cu capul de popă și trupul de priap? ["DISPREȚUIEȘTE ORICE SOI DE SPECULĂ... "] 2257 Disprețuiește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ungurească, adecă de a-și da puterile, trupul și viața fizică pentru statul ungur, dar limba ungurească nu e nimenea dator de-a o învăța, nimeni dator, nici sie însuși, nici lui Dumnezeu, 378 {EminescuOpXIII 379} ["ÎNAINTEA BUBUITULUI... "] 2257 Înaintea bubuitului **** se pleacă Universul. Se ple [acă ] o oaste dușmană, se pleacă regele dușman. · Birui-vor * Domnii sodomiei bizantine și ai cezaro - papismului cu capul de popă și trupul de priap? ["DISPREȚUIEȘTE ORICE SOI DE SPECULĂ... "] 2257 Disprețuiește orice soi de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ghiftuit, cu burta plină de zmeură din zmeurișul întins la soare care îmbrăca cumpăna dintre cele două Ape, în care poți da oricând nas în nas cu vreun urs din neamul pașnic al mâncătorilor de zmeură. Dintr-o dată, cu un bubuit de tunet, și cu un cutremur al pământului, fața văii dinspre Apa care Curge s-a prăbușit în jos, în văgăuna izvoarelor, cu tot zmeurișul de pe ea. Speriat, ridicat pe picioarele care îi tremurau, Omulețul a înțeles mai bine cum
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Apei Mari către coada ei, împroșcînd cu clipirile soarelui ce se ridică din față, către locurile care își poartă undele Apa care Curge. Acum, la coada Apei Mari care Dă Nori, vuietul apelor a devenit asurzitor, însoțit de scrâșnetul și bubuitul sloiurilor care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
greu ca o ghiulea de fier. Nu-și luase cine știe ce avânt pentru lovitura asta. Și totuși, parcă am fost decapitat. Mi-a venit în gură un gust de fiere. Simțeam în ea și sânge. N-am auzit altceva decât un bubuit în creier. Stătea aplecat asupra mea, zâmbitor încă și acum, și fără să-și fi luat mâna stângă de pe birou, îi auzeam glasul ca de la mari depărtări. La fel de agresiv - pentru început doar în limbaj - este și Mendy Menendez. Plin de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unei schije rătăcite, unul din acele capete de metal care veneau nu se știe de unde, la sfârșitul unei lupte, și nu erau precedate de nici un zgomot de explozie. De altfel, în văzduhul întunecat de furtună, tunetul imita exploziile într-un bubuit surd, la celălalt capăt al orașului. Pavel se ridică, chemă infirmierii care traversau strada în goană, cărând două trupuri puse pe o targă... Împreună cu alți soldați, înaintă de-a lungul caselor găurite de obuze, apoi, auzind un tropăit, cârmi într-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipire» de geniu sau «a se ilumina»); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulger»; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul simbolizează pedeapsa, care trece de la varianta verbală (bubuitură) la cea corporală și fizică (trăsnet); totuși există în trăsnet, ca și în foc, o dimensiune de purificare ce permite
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]