166 matches
-
vei fi tuns sub numele de Rim. Urmează-l pe Aloim; el te va duce în chilia ta, ca să te reculegi înaintea încercării. Vassur se întoarse fulgerător și văzu că în spatele lui se strecurase pe nesimțite un călugăr tânăr și bucălat, ceva mai înalt decât el, dar cu carnea puhavă a acelora obișnuiți mai mult cu cărțile decât cu meșteșugul armelor. Spre el privea aghiotantul Abatelui. Cine știe de când stă acolo?! Ar fi putut să mă omoare! Ieșind din încăpere, Vassur
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
blestemîndu-și încăpățînarea cu care refuza operația simplă care i-ar fi redat perfecțiunea vederii. Abia dacă citise o frază, când ușa cabinetului său se dădu de perete. Uitîndu-și amărăciunea, ridică repede privirile, sperând să îl vadă pe Aloim. În locul feței bucălate a tovarășului său, ochii Abatelui dădură de chipul congestionat al Mariei. ― Ești teafăr? ― Da, n-am nimic, răspunse Abatele cu o voce stinsă. O să trebuiască însă să chem pe cineva să curețe... ― Sfinte Augustine! Când am văzut că nu ești
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ceruri: Adormirea. Într-o zi, Hristos se va întoarce: Venirea a Doua. Exemplu de vector performant: îngerul. Traducere din greacă a lui angelos, "mesagerul". Nu opuneți angelicul operaționalului, căci fac corp comun. Folosit în iconografie, agentul de legătură, micul telegrafist bucălat și pîntecos nu mai inspiră încredere, într-atît a invadat frescele și porticurile. Creștinii înșiși nu cred prea mult în el, și n-au dreptate. "Îngerii sînt marii necunoscuți ai acestei epoci care încearcă să idolatrizeze cosmosul", îi deplîngea pe drept
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pic Îngrijorată. Retractez tot ce-am spus. Tarquin a rămas același ciudat. Îmi scot rimelul cel nou și Încep să mă dau cu el pe gene, trăgînd cu ochiul la Suze, care se strîmbă la Clementine și Îi sărută obrajii bucălați. E absolut adorabilă cînd o vezi cu copiii ei. Crezi că o să fiu o mamă bună, Suze? mă trezesc spunînd Înainte de a-mi da seama că gîndesc. — Sigur că da! Suze mă fixează În oglindă. — O să fii o supermamă! O să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să iasă. Coapsele strânse indică, prin urmare, incapacitatea ori imposibilitatea de a da naștere, adică de a-și exprima potențialul și de a-și exploata resursele. Obraz Partea cărnoasă a feței, obrajii exprimă sănătatea și tinerețea (mai ales dacă sunt bucălați), afecțiunea (prin sărut), dar și vulnerabilitatea (palma dată peste obraz). Conform învățăturii lui Iisus, obrazul circumscrie generozitatea, iertarea, compasiunea, iubirea universală. Mână Cuvântul «manifestare» vine de la «mână», semnificând sensul de creație, dar și de realizare pe care le are mâna
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
duminică” etc. Regula funcționează și în cazul portretelor imaginare. De pildă, un înger. Fără a-l gândi mai întâi, fără a-i stabili trăsătura dominantă (albul, inocența etc.), riscăm gafe de neiertat: fie îl vom reprezenta asemenea lui Cupidon (copil bucălat, surâzând candid), fie vom strecura detalii total nepotrivite, cum ar fi buzele proeminente sau roșeață în obraz - culoarea sângelui, a poftei și a păcatului. Detaliile se aleg și să alătură nu la întâmplare, ci stăpânind toate conotațiile lor. În realizarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
papa. Păi, mămica nu ți-a spus că nu-i papa? Prostuțul mamii! Și-i șterge cu prosopul spuma de șampon de pe față și bărbie. -Acum, să dăm băiatul la spălat! spune tăticul. Începe să-i spele părul blond și bucălat, apoi urechiușele ascunse, parcă, de șuvițele aurii și tare jucăușe. Vine rândul spatelui, în timp ce mămica îi spală brațele și mânuțele... ‘A ‘pă-la’ ! zice Sorin. Apoi, râde cu mare poftă. Da, la spălat! repetă tăticul. După ce băița este gata, părinții-l
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și se numea Scâncea-Voievod. A trecut multă vreme până când, cu mâinile și cu picioarele, a prins să meargă de-a bușelea prin molateca împărăție a covorului. Acolo a hoinărit, în voie, în tovărășia unui mielușel de lemn potcovit cu rotițe, bucălat și fumuriu la trup, ca un strugur de lână. Îl purta prin luncile de țesături și parcă mai degrabă mielușelul era păstorul, căci el privea doar, iar copilașul păștea covorul, mozolind. Acolo s-a rătăcit prin codrul picioarelor de scaune
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pentru prima oară înspre Warda, care stătea deoparte. Privirea lui a fost pe punctul să zăbovească asupra ei, dar a lunecat iute în depărtare. Alesese să n-o vadă. Nu era binevenită în casa lui. Nici Mariam, o încântătoare fetiță bucălată și zâmbitoare, n-a avut parte de vreo mângâiere. — Mă temeam de primirea asta și de aceea nu m-am bucurat când Warda a apărut pe vas, mi-a explicat mai târziu mama. Am suportat mereu în tăcere abaterile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
întrebările ei. Nu se mai uita la mine, dar nu-și mai trăsese la loc vălul, în pofida prafului de pe drum. M-am întors spre ea și am privit-o îndelung, pentru prima dată de atâta timp. Nu era mai puțin bucălată decât atunci când o văzusem venind spre noi agățată de brațul maică-sii, pe tartană. Pielea nu-i era mai puțin trandafirie. Buzele nu-i luceau mai puțin. Cu toate astea, khôlul întins pe pleoape o făcea să pară femeie. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
iulie, primul meu fiu, pe care l-am numit Giuseppe, adică Yussef, ca pe tatăl lui Messia, ca pe fiul lui Iacov, ca pe sultanul Saladin. Încântarea mea era nemărginită. Maddalena mă lua un pic peste picior, dar chipul ei bucălat strălucea de fericire. Stăteam ore în șir să dezmierd copilul și pe mama sa, să-i contemplu pe amândoi în gesturile de zi cu zi, mai cu seamă la alăptat, care mă emoționa mereu. Așa că n-aveam deloc chef să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vălătucii nălucirilor par stivuiți în mape maronii... Când curva ieșea în oraș, o urmăream toți puștanii strânși în poarta casei lui D. Trecea printre noi unduindu-și ușor coapsele durdulii, aranjându-și zulufii blonzi sau trecându-și degetul pe obrajii ei bucălați. O fetișcană plinuță era curva, nu prea înaltă, zâmbind parcă mereu speriată, încercând să se strecoare printre coloane de aer numai de ea văzute. La Karnak, mulți ani mai târziu, când am văzut sala coloanelor imense, mergând printre ele, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pornit la drum. După primii pași, a început să simtă că un gând îi dă târcoale ca o viespe. A încercat să-l alunge, dar parcă mai rău îl încolțea. Mergea din ce în ce mai repede. Spre răsărit se arăta soarele cu fața bucălată. Când a ajuns la Mesteacăn, a încetinit pasul și a început să caute cornul din colțul iazului. Îl știa crescut vânjos și că de jos dăduse mladă nouă, care era bună pentru resteie sau un ciomag sănătos... L-a găsit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
îți puteai închipui că pasul s-ar muia fără zgomot. Apoi albul văros al pereților până la jumătate și în sus picturile bufone; chenarele pompeiane și panourile cu nimfe și îngeri. Aceleași nimfe care semănau prost cu Lenora și aceiași îngeri bucălați. Un plafon absurd ca un cer de vară, cu baloanele vătuite ale norilor albi pe cearceaful albastru supărător; opera probabilă a italianului, a omului care trecuse pe acolo. în decorul acela îi puteai vedea pe toți jucând o pantomimă absurdă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cutii cu pilule, o pereche de foarfece de croitorie stricate și alte articole personale pe care le depune într-o grămadă de prost gust pe masa doctorului Noble. — A, uite-o. Scoate o fotografie de familie cam deteriorată. Un copil bucălat, cu chip de cartof, este ținut pe genunchi de o femeie tânără cu un chip pământiu, în timp ce un tânăr cu același chip de cartof se rezeamă nesigur de spătarul scaunului ei. Ochii copilului, ca niște nasturi, îl privesc acuzator din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fu categoric. - Dacă în experiența ta aceste documente nu și-au făcut loc, înseamnă că ești dușmanul poporului. În această lume a posibilităților, prin Fridman, totul devenea imposibil. În adevăr, el răsturnase scara de valori. Odată, la cenaclu, o fată bucălată ne-a cetit niște versuri triste. Popescu o repezi: - Ce-ți trebuie, tovarășa, durere? Nu vezi cît de roșie ești în obraji? În schimb avu mare succes un prozator - mierosul din cenaclu - care prezenta un caz de conștiință în transformare
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vorbele În gât de admirație. Cineva a Îndrăznit, cu glas mic, ce-i drept, să spună că nu era neapărat nevoie, dar n-ar fi fost rău ca pe cer să se afle, așa, și un norișor alb, cu față bucălată de copil, cum a văzut el În casa unui grădinar de prin satele de dincolo de codrul vânăt de la Miazănoapte. A fost un mare succes, una peste alta. Lumea s-a așezat din nou la masă, iar vinul, ajutat și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
MAMA Mama - i bătrână. și plânge ades. Câte leagăne ochii mamei țes pentru fratele meu - mort în război, fărâmițat în așchii de sânge și noroi! Plângi mamă ... Ca tine mai sunt atâtea mame bune pe pământ, ce‐ au alăptat copiii bucălați, și le‐ au fost tăiați, tescuiți, sfârtecați. Dar alte mame ca să nu mai plângă, din plânsul tău un vifor să se strângă, neiertătoare ură să desferici spre cioclii stăpânind peste Americi! Cu‐ atâția fii și mame împreună să fim o
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
da, vechiul plic, stângacea caligrafie, albele spații inegale dintre cuvinte. Linia secretă, tovarășă până la sfârșit... Sfârșitul, iată, sfârșit, într-adevăr. O ceață fumurie și roz, trecutul jur-împrejur , captivul se pierdu, se pierdu. Reveni, se spulberă iarăși și iarăși reveni, băiat bucălat și peltic. Un înger bucălat, cu zulufi, aterizat la picioarele băncii. Pantalonași de doc albastru, vestă tirolez. Ochi imenși și reci, degete scurte și roz. Copacii unduiau, clipocea lacul, lacul codrilor albaștri, liliacul înflorit și privighetorile Edenului în care mișunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
albele spații inegale dintre cuvinte. Linia secretă, tovarășă până la sfârșit... Sfârșitul, iată, sfârșit, într-adevăr. O ceață fumurie și roz, trecutul jur-împrejur , captivul se pierdu, se pierdu. Reveni, se spulberă iarăși și iarăși reveni, băiat bucălat și peltic. Un înger bucălat, cu zulufi, aterizat la picioarele băncii. Pantalonași de doc albastru, vestă tirolez. Ochi imenși și reci, degete scurte și roz. Copacii unduiau, clipocea lacul, lacul codrilor albaștri, liliacul înflorit și privighetorile Edenului în care mișunau santinele și țiuiau antenele iscoadelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
contează. Așa s-a terminat conversația noastră. Ea mergea în continuare spre est și eu pășeam puțin în urma ei. Nu o mai văzusem pe Naoko de aproape un an de zile, timp în care slăbise și se schimbase mult. Obrajii bucălați, care fuseseră o particularitate a ei, erau acum supți, iar gâtul părea firav. Nu vreau să spun că era numai piele și os sau că p\rea bolnavă, dar slăbise într-un fel al ei, de parcă se ascunsese într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cuvânt; suportă insultele mult mai ușor. Pe Davey chiar îl pot numi astfel. Mă uit la el stând la pupitru, îmbrăcat în costumul gri încheiat până sus, foarte la modă, cu ochii ascunși în spatele ochelarilor de soare, cu obrajii săi bucălați, pe care-i mai ciupesc uneori, ca să-l enervez, în stilul mamelor italience. Și-mi vine să-l îmbrățișez. Simt că am să izbucnesc în lacrimi. Țin la el nespus și aș vrea să fie fericit, mi-e greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
prințesa ei e o făptură angelică. Taică-său, însă, marinarul, îi confirmase că găsise într-o valiză cinci caiete groase, în care Adelina își nota orice afront pe care i-l făcuse Leo. Se îndoia, totuși, că femeia cu înfățișare bucălată și buclată i-ar fi făcut felul iubitului său. Ca să-și alunge suspiciunile și să-și poată savura cafeaua, Cosmin luă două calmante, apoi dădu drumul la televizor. Înauntru, figura rigidă a primului-ministru Tăriceanu, supranumit Kuki, cu mâinile și cravata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
taman când încercam și noi să agățăm vechiturile astea, frumos, la locurile lor! Și Poetul își întinde disprețuitor vârful pantofului, către grămada de arme albe, movilite pe podea. Prostii! strigă iute agentul Mânecuță, congestionându-se în obrajii lui seboreici și bucălați. Prostii! O căruță de prostii și de minciuni! Vă previn! Sunteți în rahat până-n gât! Ori spuneți cum a fost, pe bune, ori vă pun cătușele, nerușinaților și vă trimit la carceră, lângă Bogdănel-Parazitu', ca să-i țineți puturosului de urât
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de ani și era zglobie și drăgălașă ca o porumbiță. Cu un veșnic surâs vesel pe buze, care-i ședea foarte bine, cu ochii negri, sclipitori de curiozitate și adumbriți de gene lungi, cu nasul mic și obraznic, cu obrajii bucălați și fragezi de copil, o răsfățau și părinții ei, și toți câți o cunoșteau. Puțin mai scundă ca Tecla, avea o suplețe felină, pe care o evidenția mai ales când dansa. Îi plăcea să danseze mai mult ca orice. Idealul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]