131 matches
-
în care ea, la vârsta de paisprezece ani, își făcuse o însemnare sau două. Carnețelul l-am descoperit într-o casetă de piele, aproape dezmembrată de veche ce era, conținând și alte câteva flecuștețe. Am citit cu dificultate, aproape am buchisit cele două scurte, foarte scurte însemnări. Într-una din ele mama spunea cam așa: Azi, duminică 19.., m-am plictisit îngrozitor. Am făcut o plimbare cu tramvaiul și plictiseala tot nu mi-a trecut... Îmi închipui că, la vârsta de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
călugăr: „ Credeai că dorm? Nici vorbă. Știi doar că bătrânii nu au somn și că gândurile și amintirile le țin de urât. Așa că, hai mai degrabă să tălmăcim ispisocul din 13 octombrie 1668 (7177).” Nu am încotro și încep să buchisesc: „Io Iliaș Alixandru...domn al Țării Moldovei...” Și dăi și dăi, cum că egumenul cu „săborul de la svânta mănăstire Trei Svetiteli” au pârât pe cei de la mănăstirea Golia, cum că „iau giumătate din venitul feredeului și le fac mare asupreală
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
hotarnică, întocmită de această dată de Ionașco vătaful de aprozi de târg asupra locului dăruit de domn mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul. „ Vezi ce spune Duca vodă în ispisocul de danie către această mănăstire.” Încep să buchisesc cu mare grijă, să nu greșesc ceva: „...Adică domniia mea m am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boieriul nostru Panu vameșul, cu hotarul prin pregiurul mănăstirii, în Codru, din loc domnescu...Și hiind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
venit vorba despre Bârnova, citește această scrisoare din 24 august 1680 (7188) și ai să afli lucruri noi despre devenirea mănăstirii Bârnova.” Spunând acestea, călugărul mi-a întins o scrisoare a doamnei Ecaterina, văduva lui Istratie Dabija voievod. Încep să buchisesc cu voce domoală: „Gospodja Ecaterina a răposatului Io Evstratie Dabija voievod. Scriem și facem știre...pentru svânta mănăstire Bârnovii, ce iaste în Codrul Iașului care fiindu din temelie începută și nu deplin zidită de răposatul Miron Barnovschi voievod, și stându
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ești iute de picior, cum s-ar spune.” - s-a auzit glasul bătrânului, venind dinspre ușă. Am ajuns, sfinția ta, și m-am apucat de treabă deja. „Asta îi spre lauda ta. Da’ ce ai în mână? Te-am văzut buchisind de zor.” Un ispisoc al lui Antioh Cantemir voievod, din 1 martie 1706 (7214). „Ce spune ispisocul lui vodă Antioh, fiule?” Odată cu aceste vorbe, din umbra ușii s-a desprins făptura bătrânului. A înaintat cu aceiași pași neauziți până la scaunul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dreptate bătrânului, pentru că era scris cu nădejde, nu șagă. Te-aș ruga, părinte, să mă lași să-l dezleg eu întâi; pe urmă ți-oi citi și sfinției tale. „La așa o rugăminte nu m-oi împotrivi.” Am pornit să buchisesc literele întortocheate de pe manuscris. Când am terminat de citit, am înțeles că era un act din 1720, prin care Mihai Racoviță voievod îi făcea dreptate lui Ion Neculce, fost hatman, întors în țară din pribegia în „Țara Moscului”, începută în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
noi înainte s-a simțit și umărul lor. „Să vezi acum cum Grigore Ghica voievod scutește de dări un argintar. Dacă vrei să afli de ce, citește acest hrisov, din 28 noiembrie 1736 (7245).” Nu stau pe gânduri și încep să buchisesc: „Facem știre pentru David jidov, argintar gospod, carele aflându-se nelipsit de la lucrul Curții gospod,...am socotit și i-am făcut chiverniseală pentru hrana lui, orice fel de negoț ar aduce aici în Iași, l-am iertat de vamă mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de oră n-o fi foc! Nehotărât, portarul luă un ziar, la întâmplare, din teancul sosit de la alte redacții, dar văzând că-i tocmai L’ Indépendance Roumaine, îl puse la loc. N-avea poftă, cu burta lui de acum, să buchisească gazeta răposatului Lahovary și, la drept vorbind, nici nu putea. Nea Cercel știa franțuzește, dar numai cât să se înțeleagă om cu om, când mai intră un străin pe poarta Universului, cu cititul era altă socoteală. Luă gazeta următoare și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
confirmarea că într-adevăr știam a citi când, un militar din vecini, aflat în concediu în acea vară, ne-a vizitat și când eu m-am dat mare față de el, spunându-i că știu să citesc - cu abecedarul pe care buchisisem ceva timp, mă înfățișez militarului din vecini spunându-i că știu să citesc și gura a început să-mi turuie ca moara, ghidându-mă după frumoasele imagini imprimate pe tot parcursul lui. Militarul, ca om ce făcuse temeinic clasele primare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
lui, nu știuse niciodată să-i țină piept. Așadar capitulă. Pierric se uită după ei cum străbăteau atelierul, apoi se strecură În biroul surorii lui și recuperă ziarul din coșul de hîrtii. Își trecu ușor degetul peste fotografia lui Yvonne, buchisi textul literă cu literă, cum fac copiii cînd Învață să citească, descifră banderola care vorbea de cei doi bebeluși uciși și Începu să clatine din cap, cu ochii holbați... Gwen era gata să urce În mașină, cînd o camionetă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai ales toți nevoiașii. Mulți dintre ei abia silabiseau. Erau încă mulți bătrânei care făcuseră cândva, prin anii ’50, cursurile de alfabetizare. Dar veneau și destui tineri de 17-18 ani, cu atât de firave cunoștințe în ale alfabetului, încât abia buchiseau. Zăboveau, nedumeriți, intrigați și ușor speriați mai ales când dădeau de liniuțele de despărțire a cuvintelor dintr-un rând în altul. Poticnelele lor îi enervau până și pe cei mai răbdători. Mâncau din timpul de lectură și-i defavorizau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ea cea care asigura uleiul pentru lampa veșnică ce ardea la altarul Preasfântului Sacrament. Din fragedă copilărie, o ajutam la rugăciune, căci nu vedea prea bine și, în acest fel, am învățat să citesc mai înainte de a merge la școală, buchisind cărțile sale de pietate. Frate Michael Davide, ce fel de imagine de Dumnezeu ți-a transmis această străbunică? Viața mea a început destul de firesc, dacă putem spune așa: Dumnezeu este realitatea cea mai evidentă din această lume. De fapt, nici
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
gura Lipscanilor la Piața Sfîntu Gheorghe. Mușterii, gârlă. Oameni darnici, cu inimă largă. Nu se uitau la bani. Stăpânul îl tunsese din prima zi, și-l pusese să se spele. Pe vremea aceea avea doisprezece ani și abia învățase să buchisească și să socotească. Picat de la coada vacii, se speriase de ce văzuse în București. Când coborâseră din vagonul murdar al trenului care-i adusese din fundul Olteniei, taică-său îi spusese: ; - Numai cuminte să fii, că de rest are Dumnezeu grijă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
născuți din niște țărani simpli. Și-au făcut cu toții cruce și s-au apucat a zice rugăciunea, așa cum se cuvenea înainte de începerea fiecărei zile de școală. Copiii s-au reașezat cuminți în bănci. Smaranda a fost chemată să învețe a buchisi slovele. Apăsa cu arătătorul fiecare literă din ceaslov, citind-o cu putere. Cuvintele s-au pus a se lega și apoi rosti în propoziții. Din gura ei a început a curge o limbă dulce ca mierea care umplu biserica și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
soluțiile salvării, ar trebui să enumerăm mersul pe jos, munca fizică, peisajele, mai ales toamna, și... gramatica. Gramatica, îndoiala, scrisul, scepticismul sau ura. Iată, abrutizarea ca extaz, chiar și abrutizarea prin gramatică: „Modalitate eficace de a scăpa de tristețe: să buchisești (?) în dicționarul unei limbi pe care n-o cunoști prea bine, să cauți mai cu seamă cuvinte despre care știi sigur că n-o să le folosești niciodată. Abrutizarea e un antidot pentru toate durerile sufletului” (I, 187). Altundeva, același medicament
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cor, ascultători și disciplinați, dar fără urmă de convingere, urmărind intens ori o rază de soare ori zborul vreunei muște rătăcită într-o clasă ce se nevoia, prin anii '50, în Ploieștiul natal, în aceeași școală în care învățase să buchisească Nichita Stănescu. Deci, "o gîndire spusă sau scrisă....". Totuși că mă găsesc față-n față cu pagina albă, albă precum spaima: ce să scriu, eu, unor oameni pe care nu-i cunosc? Răzvan Vasilescu, Iulia Mihalcea Secretara, Dorel Vișan Sile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii: închega apa numai cu două picioare de vacă; ... bătea pământul sau păretele sau vrun lemn” când odorul i se „pălea la cap, la mână sau la picior”, ușurând suferințele copilului; „buchisea tăciunii în sobă cu cleștele ca să se mai potolească dușmanul”; când mamei „nu-i venea la socoteală” căutătura feciorului, „îndată pregătea, cu degetul îmbăiat, puțină tină din colbul adunat pe obsasul încălțării, zicând: «Cum nu se dioache călcâiul sau gura
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
popor". Discursul naționalist creștea și el pe măsura giganticului palat. Istoria națională nu mai era de mult un răspuns la aspirațiile identitare legitime ale cetățenilor, devenind baza ideologică și propagandistică oficială a regimului ceaușist. Pretutindeni, "istoria Patriei și Partidului" era buchisită în formule stereotipe, provenind din Programul PCR și din discursurile lui Ceaușescu, pentru care fiecare aniversare era un prilej de a-și "esprima" viziunea istorică, adesea inspirată de amintiri din cărțile de citire. Pretutindeni acolo unde profesorii nu-și asumau
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
roșietice drept barbă și cu ochii albaștri, albaștri ca peruzeaua. Ancuța, mititică, pe lângă noi smiorcăia și se agăța când de mine când de Constantin: „Neică, dar aci ce-i?” și ridica mânuțele spre chipurile din smoala gheenei. Cum noi abia buchiseam pentru noi, fratele cel tinerel începe să-i lămurească el zugrăveala. „Aci sunt cei ce dau bani cu camătă, uite leneșii care dorm în loc să meargă la sfânta liturghie, uite-i pe cei care se leapădă de legea creștinească.” Ancuța îl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
văzut totdeauna. — Mai există un tablou, într-adevăr, la Chantilly, atribuit de unii lui Pollaiuolo, de alții lui Cosimo. Capul Cleopatrei înfășurat de o viperă. — Mă, dar tu știi totul, ca în carte ! — Ei, v-am spus, perioada asta am buchisit-o bine. Evaziune necesară, pe vremea când mă hrăneam doar cu cartofi copți ! Ăsta e Neagu : el nu uită niciodată să amintească de cartofii copți, prin care a supraviețuit vitregiei timpurilor. Acest Antonio del Pollaiuolo, ca să vă țin toată lecția
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
citesc citate din citatele lui. Gicu - ha, ha, Sandule, no să-ți vină să crezi, scuipă-l să nu-l deochi! - a făcut cunoștință cu Kent, pardon, cu Cant, i-a dat fiică-sa o carte În cap și o buchisește În bucătărie, atunci când Îl pune Sofica să spele vase. La vase cu Cant, parcă-i reclamă la detergent, nu că suntem figure vesele și deștepte? Om fi noi bețivi, dar uite că am ajuns la concluzia inevitabilă că dacă n-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
la început cu două prezervative folosite s-a umplut cu altele colorate, cu crampoane... arome sau gusturi coloniale, exotice și fluturași zburători. Când fetele au plecat acasă cea cu ochi adânci a aruncat fără ezitare bilețelul cu litere și cifre buchisite la coș intuind o concluzie ratată. Profesorul o înșelase și cu prietena ei însă ea, deja trecuse senină la visul următor. Luna, ca un felinar roșu sfărâmat atârna deasupra orașului... vicioasă, sfârtecată, respira gemând cu obrazul în flăcări! Eterna copilărie
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
În ultima vreme, bătrânul Toma nu-i mai poate răspunde lă întrebări și se întristează, ori, chiar se rușinează. Iar Anuca era nemulțumită, că multe întrebări rămăseseră fără răspunsuri. Și-a amintit că la mătușa Domnica, Fănuță, băiatul cel mare, buchisea pe o tăbliță neagră cu plumb... niște semne... Fetei îi intră în cap sa meargă la școală, ca și Fănuță... Acolo ar fi primit toate răspunsurile, credea ea. Îl văzuse o dată, sau de două ori pe învățător, și îi rămase
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Nash arăta ca un țărănoi tipic din Oklahoma: avea un cap osos, alungit, buze subțiri, ochi mici și urechi ca ale elefănțelului Dumbo. Am aruncat o privire spre ceilalți. Loew citea articolul despre el din Herald. Millard și Sears încă buchiseau la cazier, cu niște expresii de nepătruns. Lee spuse: — Dă-ne vești bune, Ellis. Este în L.A. și face pe deșteptul, nu-i așa? Loew se juca iar cu brelocul lui Phi Beta Kappa. — Martori oculari l-au identificat drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
trebui să mor, căci moare toată lumea ... [Expresia populară spaniolă e că toți dumnezeii mor...] Și între timp, Jugo de la Raza va fi reînceput să citească acea carte fără a o termina, citind-o foarte lent, foarte lent, silabă cu silabă, buchisind-o literă cu literă, oprindu-se de fiecare dată cu un rând mai departe decât în lectura perecdentă pentru a o relua de la început. E ca și cum ar fi avansat cu o sută de pași de broască țestoasă și ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]