KorAP: Find »[drukola/base=bucoavnă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...7 >

159 matches

Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753

în evoluția literaturii didactice românești, doar după ce își va disputa supremația cu venerabila bucoavnă pentru decenii bune. Mai târziu, preponderența dobândită de manual ca instrument pedagogic nu la duce la extincția abecedarului (așa cum a făcut acesta din urmă vizazi de bucoavnă), dar îl va detrona de însemnătatea sa simbolică, relegându-l unei funcții de ordin tehnico-pragmatic (învățarea scrisului și cititului în clasele primare), în timp ce manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
primare), în timp ce manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
cît și politicesc" (Uricariul, 1871, I, p. 62). Ce se degajă cu forță din acest citat este funcția moral-religioasă cu care este însărcinată școala cât și utilitatea politică presupusă de o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a literaturii liturgice prevalentă în secolul al XVIII-lea, un conținut strict religios, în care erau încorporate finalități politice conservatoare. Schimbările ce aveau să se producă în sensul secularizării conținutului învățământului, antrenat de apariția abecedarului, au fost prevestite încă

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
este relegată pe plan secund de discursul naționalist- identitar căruia îi este, în cele din urmă, subsumată. Totuși, chiar și în această perioadă de amplificare a secularizării literaturii didactice, fibra mistică ce era anterior total întrețesută în conținutul educațional al bucoavnelor și literaturii liturgice folosită în școală nu dispare. Asistăm în schimb la un proces de transfer a misticii religioase înspre dezideratul naționalist. G.R. Melidon (1874), în calitate de revizor școlar, predica viitorilor învățători să se raporteze la școală ca la "o a

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
în materia informațională a literaturii didactice este observabilă mai întâi afirmându-se plenar în câmpul producției literare al culturii românești, relevându-se cu limpezime în tipărirea de cărți. În secolul al XVIII-lea - spațiul de manifestare pe plan pedagogic al bucoavnei - producția de carte a răspuns aproape în întregime unor necesități liturgice, după cum arată calculele estimative realizate de D. Barbu, care propune următoarea distribuție: 75 la sută din totalul operelor tipărite în limba română de-a lungul secolului al XVIII-lea

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
dinamicii producției de tipărituri în cel al evoluției cărții școlare, anul 1850 poate fi luat ca un reper temporal care marchează un prim moment de cumpănă al literaturii didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul (laicizat) au existat simultan concurând pentru întâietate

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul (laicizat) au existat simultan concurând pentru întâietate pedagogică, s-a întins între 1850 și 1870. La sfârșitul acestei perioade, marcată prin triumful definitiv al abecedarului, și odată cu apunerea epocii bucovnei, în literatura didactică și cu efecte mult

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
1850 și 1870. La sfârșitul acestei perioade, marcată prin triumful definitiv al abecedarului, și odată cu apunerea epocii bucovnei, în literatura didactică și cu efecte mult dincolo de ea s-a produs "o adevărată revoluție culturală" (Ianoș, 2010, p. 214). Tranziția de la bucoavnă la abecedar, și apoi la cărți de citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul religios la cel laic, de la alfabetul chirilic la cel latin, de la slavonire la metoda fonetică, și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică a durat mai bine de

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică a durat mai bine de un secol și jumătate, din 1699 până în 1870. Ea este inaugurată prin publicarea la Bălgrad (singurul centru cultural și eclezial ortodox și românesc în perioada respectivă) a Bucoavnei

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică a durat mai bine de un secol și jumătate, din 1699 până în 1870. Ea este inaugurată prin publicarea la Bălgrad (singurul centru cultural și eclezial ortodox și românesc în perioada respectivă) a Bucoavnei de la 1699, aceasta devenind astfel prima carte școlară românească (Ghibu, 1975, p. 33) [1916]. Piatră de temelie a învățământului românesc, însemnătatea didactică a Bucoavnei a fost reliefată prin tipărirea unei ediții critice în 1989 (conținând reproducerea în facsimil a textului

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
prin publicarea la Bălgrad (singurul centru cultural și eclezial ortodox și românesc în perioada respectivă) a Bucoavnei de la 1699, aceasta devenind astfel prima carte școlară românească (Ghibu, 1975, p. 33) [1916]. Piatră de temelie a învățământului românesc, însemnătatea didactică a Bucoavnei a fost reliefată prin tipărirea unei ediții critice în 1989 (conținând reproducerea în facsimil a textului original însoțită în paralel de transpunerea lui în alfabet latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
ediții critice în 1989 (conținând reproducerea în facsimil a textului original însoțită în paralel de transpunerea lui în alfabet latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din Principatul transilvănean - căci Bucoavna de la Bălgrad întrunește condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din Principatul transilvănean - căci Bucoavna de la Bălgrad întrunește condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu, "înțelepciune", "direptate", "bărbăția", "înfruntarea poftelor" etc.). Analiza lingvistică a

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu, "înțelepciune", "direptate", "bărbăția", "înfruntarea poftelor" etc.). Analiza lingvistică a lexicului Bucoavnei bălgrădene relevă că vocabularul lucrării totalizează un număr de 768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
relevă că vocabularul lucrării totalizează un număr de 768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al conținutului Bucoavnei, care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81 1,82 18 sfânt 51 1,14 27 Dumnezeu 41 0,92 30 Duh 32 0,71 34 cap 28 0,62 38 taină 25 0,56

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
fi", 110 atestări; "avea", 81 atestări; "vrea", 60 atestări etc.), pronume ("el", 86 de atestări; "cel", 85 atestări etc) și nici articole ("al", 86 atestări etc.). Sunt expuse în tabel doar cuvintele încărcate cu sens, care revelează structura semantică a Bucoavnei. Cu totul transparentă este saturația teologică a textului, cuvintele fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]