2,036 matches
-
în calea vieții lor. Nu mai suntem singuri pe lume Chiar cum a intrat în sala Muzeului din Cernăuți, doamna Ariadna a avut surpriza să întâlnească, în persoana a doi bărbați robuști, „ecouri” din timpurile când bunelul ei cutreiera satele bucovinene. Cu câteva minute înainte de deschiderea oficială a expoziției s-au apropiat de ea frații Gheorghe și Dumitru Bușilă din Lehuceni (astăzi Priprutie, raionul Noua Suliță), urmașii băiețelului din portretul „Singur pe lume”, interesându-se dacă ar putea să cumpere sau
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
că „Eminescu-i izvorul de viață,/ Eminescu e Limba Română” (Mircea Lutic). La ceremonia dezvelirii bustului Poetului nepereche au participat reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, ai conducerii regiunii și raionului, ai societăților național-culturale din ținut, ai intelectualității bucovinene, ai delegațiilor din Suceava, Botoșani,Târgoviște etc. CAPUL LUI EMINESCU A FOST GĂSIT, VANDALII - NU Bustul lui M. Eminescu din fața Muzeului Etnografic Raional Hliboca, decapitat în noaptea de joi spre vineri, a fost descoperit de organele de miliție în iazul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
PREMIERA FILMULUI „MALANCA DIN CRASNA” În această lună premergătoare evenimentelor de anvergură din viața românilor nord bucovineni, am fost părtașii unei noi bucurii de a viziona, în premieră, la Crasna, raionul Storojineț, filmul documentar „MALANCA DIN CRASNA”, a tânărului regizor ucrainean Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, absolvent al Universității Naționale de Teatru, Cinema și Televiziune „K. Karyi” din Kyiv, specialitatea
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
pelicula documentară despre vestita lor Malancă, înveșnicită pe peliculă de regizorul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, care pe parcursul a patru ani nu numai că și-a găsit aici noi prieteni români, dar și a luat cunoștința de tradițiile autentice ale acestui pitoresc ținut bucovinean, a învățat puțin limba română. Două ore, petrecute într-o atmosferă sufletească, i-au făcut pe spectatori să reacționeze emoționant - aplaudând și râzând în hohot. Eroii filmului, oameni reali, români din localitate, cu sinceritate ne-au destăinuit nu numai momente
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
Asociației Scriitorilor de Limba Română din Cernăuți. Și trebuie neapărat să-l menționez și pe poetul Dumitru Mintencu, din generația mai tânără, cu atât mai mult cu cât am făcut parte din juriul care i-a acordat Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni pentru o carte de versuri de incontestabil talent. Tradiția paginilor deschise literaturii este respectată și de actuala echipă, cu președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, Nicolae Toma, redactor-șef, și cu Maria Toacă și Felicia Nichita-Toma, condeie de
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
a fost marcată în noiembrie anul trecut, într-un fel de neuitat, Ziua Bucovinei, cu reprezentanți ai Consulatului General al României de la Cernăuți, ai Mănăstirii Putna, ai ziarului ,,Crai nou” Suceava, ai Bibliotecii Bucovinei ,,I.G. Sbierea” Suceava, ai Societății Scriitorilor Bucovineni, prilej cu care Casa Mare a ,,Zorilor Bucovinei” a fost împodobită cu portretele lui Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu, realizate de pictorul cernăuțean Mihai Alisavetei. În ultima săptămână a lui iulie, o nouă chemare a lui Nicolae Toma și
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
în 1863, a Muzeului Provincial al Bucovinei („Bukowiner Landesmuseum”), cu filiale la Siret și Suceava, a fost un eveniment cultural de anvergură ce a dat autonomiei Bucovinei o importanță vastă. Acest templu de cultură avea să încununeze strădaniile unor intelectuali bucovineni pentru adunarea și ocrotirea unor documente și obiecte de o inestimabilă valoare istorică. Or, Muzeul Provincial al Bucovinei avea să genereze un mare interes pentru cunoașterea istoriei ținutului, păstrarea și conservarea bogatului patrimoniu cultural și istoric al acestui mioritic picior
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
perioada românească, portretul reginei Maria, macheta Bisericii Sfântul Nicolai din Cernăuți, înălțată după proiectul locașului sfânt de la Curtea de Argeș, plăcuța cu numărul unei case din comuna Ceahor, județul Cernăuți, pe atunci românească, fotografii în grupuri ale românilor, ucrainenilor, ungurilor, polonezilor, evreilor bucovineni, îmbrăcați în haine naționale (1920), a regelui Carol al II-lea în Bucovina (1935), etc., exponate vernisate pentru prima dată. Alături de perioadele austriacă și românească, mai bogate în conținut s-au dovedit a fi expozițiile referitoare la cea sovietică și
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-am aflat din nou de la dl Constantin UNGUREANU, căruia îi mulțumim anticipat. Și-apoi nu e de mirare că românii bucovineni ascund acest fapt, căci, după cum am aflat, primarii satelor și unii lucrători ai primăriilor, unde Materna a obținut statut de limbă regională, au fost „invitați” la „pahar dulce” de către organe. Dar, după cum vedeți, nimănui nu i s-a pus pistolul
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
a pus pistolul la tâmplă. Atunci de ce să stăm mereu cu frica în sân și să ținem în taină ceea ce ar trebui să știe o lume? Ridicarea mânii în sus și votarea hotărârii e doar primul pas, pe care românul bucovinean îl face pentru a-i da lumină verde Limbii Materne. Legea respectivă ce ne facilitează folosirea graiului în diverse domenii de activitate așa și va rămâne doar pe hârtie, dacă noi, românii, nu o vom îndeplini, nu o vom introduce
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
După decesul preamatur a lui Ion Drogli, Aglaia se căsătorește a doua oară cu unofițer neamț pe nume Gareis Edle von Dollitzsturm și trece, se pare, cu traiul la Horecea Urbană, după alte surse - într-o casă de pe actuala str. Bucovineană. Alte locuri legate de viața lui Eminescu la Cernăuți: 30. RingPlatz Rathau, anul 1854. 31. RingPlatz Rathaus, Anul 1860. 32. RingPlatz Rathaus, Anul 1865. 33. RingPlatz Rathaus, desen din 1887-1898. 34. Cernăuți, Palatul Episcopal - desen de Rudolf Bernt (1844-1914). 35
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
În pofida faptului că trezirea noastră, a românilor din ținutul bucovinean, e dificilă și anevoioasă, totuși, cu greu și scârț, urnim carul din loc. Și dacă în ultimul timp nu prea avem motiv de bucurie, o veste minunată a luminat din nou chipurile noastre - și la Cupca, localitate românească, cu vechi
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
de limbă regională - după Tărăsăuți, Mahala, Boian, raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Tereblecea, raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea, raionul Storojineț; și raionul Herța Vă rugăm, care cunoașteți că și în alte sate bucovinene Româna a obținut statut de limbă regională, informați-ne. Și dacă, totuși, stați încă cu frica-n sân, scrieți-ne măcar în poșta electronică a ziarului. Nu uitați că un popor care își pierde graiul dispare de pe fața pământului. Deci
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
care, apoi a făcut parte și Bucovina. În discursul lui, Ion Nistor membru activ al Academiei Române, rostit în Aula Academiei Române în 03 iunie 1916 și urmat de un răspuns elogios al lui Nicolae Iorga, avea să demonstreze convingător că românii bucovineni și-au păstrat conștiința națională și au dezvoltat o activitate culturală relativ remarcabilă, în pofida împrejurărilor nefavorabile de dezvoltare culturală și economică, impuse de condițiile stăpânirii austriece. Ba ei au dat chiar românilor din Moldova un număr considerabil de oameni luminați
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Ba ei au dat chiar românilor din Moldova un număr considerabil de oameni luminați (cum este cazul lui Constatin Hurmuzachi, de exemplu) care au contribuit la propășirea politică și culturală a Moldovei. Să nu se uite rapiditatea cu care românii bucovineni au învins deznădejdea și au început să formeze preoții, dascălii și învățătorii care urmau să redeștepte și astfel să mențină credința în neam, neamul românesc. Românii din Bucovina au fost considerați băștinașii locului. Trebuie remarcat faptul că tinerii ruși, fugăriți
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
ele naționalitățile din Bucovina: români, evrei, ruși, ruteni, huțuli, polonezi, austrieci, germani, maghiari etc. Bucovina, parte integrantă a Moldovei istorice a avut parte de o istorie zbuciumată în timpul dominației habsburgice (1775-1918) în ciuda celor 143 de ani de pace. Abuziv romănii bucovineni au fost deposedați de bunurile ce le aparțineau, iar Bucovina a fost colonizată cu populații alogene. Revenierea Bucovinei la Patria-mamă Romănia a fost un act de reparație a nedreptății istorice, ce s-a infăptuit anterior . Referitor la reîntregirea României, pot
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
în 1859 sau în 1918/1919 ne leagă într-un fel de literaturile din jur și într-altul de scriitorii care au fost (s.a.), așa că lecția de geografie literară trebuie ținută lângă lecția de geopolitică. Centrul anulează dinamica marginilor, scriitorii bucovineni, basarabeni, ardeleni, bănățeni trăiesc minimalizări sau chiar interdicții explicabile. Nu sunt destul de români, nu sunt destul de angajați în efortul centralizării sau nu au demnitate estetică relevantă. Iar selecția urmează fie criteriile estetice, fie criteriile stabilite de Centrul politic". Explicațiile devin
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
TITLUL LUCRĂRII: 12 arii naționale române (balade, cântece de păstori, arii de dans etc.) culese și transcrise pentru pian de Carol Miculi (tipărite după 1850) prelucrate și orchestrate de Paul Constantinescu. Apare în unele izvoare bibliografice sub titlul de Suită bucovineană I. Hora II. Focu la mine, focu la tine - Moderato) III. Arcanu (giocu) - Vivacissimo IV. Puiculița mea - Allegretto semplice V. Hora - Moderato VI. Oborocu - Vivace VII. Hora - Allegretto VIII. Copilă frumoasă și teneră - Moderato IX. Hora - Moderato X. Corăbiasca - Vivace
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
la îndoială nevoia unor manuscrise care, singure, ne salvează de mediocritatea endemică a unei culturi mici, o mediocritate de care nici cele mai exorbitante cheltuieli guvernamentale nu ne vor scăpa vreodată în fața Europei. Numai că Eminescu poate. Cum și mînăstirile bucovinene pot. De aceea, într-o epocă în care a devenit o modă ca tot ce a fost odată obiect de venerație să fie supus demitizării lucide și raționale, într-o astfel de epocă nu supraviețuiesc decît cei care știu că
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
plaiuri natale, publicând culegeri de folclor - Folclor din Suceava. Apa trece și pietrele rămân, o monografie despre satul său de baștină Bilca - o așezare de pe Valea Sucevei (1971), scrisă împreună cu Vasile Cândei, și mai presus de orice, de cercetarea arhivelor bucovinene, unde a descoperit noi documente despre Eminescu, publicate în volumul Eminescu - 100 documente noi (2000). În volumul de care vorbim e semnalat nu o dată patriotismul lui George Muntean, care n-a încetat să pledeze, oriunde s-a găsit în țară
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
trebui publicate separat, aici părând rătăcite printre zecile de nume care bat bine peste sută. în marele devotament pentru soțul și mentorul ei, Adela Popescu a supralicitat sumarul. Ar fi putut selecta din fiecare categorie: consăteni, colegi de facultate, publiciști bucovineni, ziariști locali, poeți și prozatori ajutați sau lansați de G. Muntean, fără să țintească exhaustivul. Așa cum este acum și având și o hârtie foarte groasă, ca de album, cartea abia poate fi ținută în mână. Mă rog, e o părere
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
curiozitatea sporită a cititorului. Fiecare capitol se deschide cu un preambul care rezumă esențialul printr-o replică memorabilă a câte unui personaj ori prin concretețea șocantă a frazelor succint formulate de monografist: "Ce-ai mai venit acasă nenorocitule?" sau "Scoarțe bucovinene pe canapeaua lui Freud"; "Manole și refuzul de a consuma opiul"; "Spiritiștii: elite culturale, elite încarcerate"; "Casa cu turn din Câmpulung. Procesul "Noica - Pillat." Detenția." Același efect îl au multiplele paradoxuri ca în exemplul: "Spre un partid al "moderaților violenți
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună și trăsnește, sau orânduiește singur grindina, cu tunul. El ține și ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie. În trecut, în societatea tradițională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriți pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
Dacă turta cădea cu fata în sus era semn încurajator, de bucurie în randul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare în satele și târgurile bucovinene se făceau și se fac și astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri și praznice pentru cei morți iar, în biserici, fiecare creștin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. "Vara Arhanghelilor" ține o zi
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
de Toma Mărăscu, care-i învăța cele 10 Porunci și toate cele sfinte, „pe care trebuie să le cunoască orice om educat”, le spunea el. În liceu l-a avut profesor pe Virgil Nicolau, cel care se îmbrăca în port bucovinean și-și lăsase barba albă până la brâu. Fusese dascăl universitar la Iași, dislocat apoi de comuniști. La Universitatea Babeș - Bólyai din Cluj i-a avut profesori, pe rând, pe Constantin Daicoviciu, pe Hadrian și pe nora celui dintâi, Beatrice, apoi
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]