690 matches
-
de pe stradă și cei de pe socluri, florile, Cetatea... Totul, totul ne-a plăcut! Mie mi-a plăcut la Muzeul de istorie al Bucovinei că acolo am aflat adevărul despre cele două răpiri ale provinciei noastre și cum am ajuns noi, bucovinenii, sub stăpâniri străine. Adevărul mi-o plăcut și asta am să le povestesc colegilor și profesorilor mei! Că ne-au spus numai minciuni scoase din cărți!... A intervenit un băiețel de la Boian pe nume Ion Stănoagă. Să refacem, rebiata, traseul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fabrică de mobilă pe tot șesul dintre Dornești și Satu Mare, tot a ras pădurea de cireși de pe întreaga vale a Hatnuței, încât dealurile ce străjuiesc cursul acestei ape au devenit pleșuve în numai câteva săptămâni. Drujbașii, aduși din Maramureș în locul bucovinenilor recalcitranți, sub paza mascaților, au lăsat în urmă un peisaj dezolant ca după un bombardament atomic! Că acest domn pe nume Svenson nu putea rata imensa comandă de mobilă valoroasă venită din partea unui importator francez. Și apoi, odată ce masa lemnoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
l-am întâlnit la un Festival de poezie religioasă (unde fusesem, după Cezar Ivănescu, alți excelenți autori, și eu premiat) pe arhimandritul Chiorbeja, stareț la Mănăstirea Neamț, acesta mi-a vorbit despre colegul său de la Medicina clujeană, Grigore Popescu, un bucovinean refugiat în Ardeal, un om foarte politicos, respectuos, cald... - Să nu abandonăm încă firul evocărilor, pentru a marca un moment dramatic din biografia tatălui dumneavoastră: despărțirea de Bucovina. - Tata trecuse clandestin granița, în 1940, ajutat de învățătoare, doamna Burla, al
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
prototip se regăsește atît în figura inginerului topograf din Cernăuți, Basarab Zapa, cît și în profilul personajelor, în această carte, secundare (Petra Maier, Leon Schwartz). Epoca e a războiului, refugiului (cît mai departe de ruși, aceasta este ținta basarabenilor și bucovinenilor) și a instalării comunismului cu toate abuzurile știute, pe care noua putere le numește "detensionări de pericole potențiale"; astfel scrie în "fișa postului" lui Neculai Crăciun și a șefilor săi din noua Instituție, denumirea kafkiană a poliției politice; regula lor
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
mlaștină pentru creativitate ?ť" (pag. 26) Stabilitatea lui Gogu e, însă, în context, admirabilă. Fiindcă, la fel ca în abia amintitul roman anterior, despre stabilitate e vorba. Onomastica reprezintă, la Matei Vișniec, un indiciu ontologic concludent. Comparativ cu oblomovismul acestui bucovinean, autorii sterili din Parisul domnului Cambreleng par să ilustreze, motrice, agitația particulelor browniene. Diferența dintre cele două romane - apropiate stilistic - rezidă în decalajele dinamice existente între personaje. Dacă din Cafeneaua Pas Parol se puteau cita cu delicii două sau trei
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
înaintează în răcoarea făinii are ceva din puterea de a străbate un val, este deci un fel de extensie cosmică dată în gesturile cele mai legate de proximitatea noastră, de îndeletnicirile imediate ale casei țărănești, ale practicii de fiecare zi. Bucovineanul care se redeșteaptă în Flondor visează largul, pulsația aceasta de păsări, încât întoarcerea este o întoarcere către sine, dar și către un lointain intérieur, către un fel de inferioritate a poeziei și a memoriei poetice, nu numai a științei constituite
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
editorial din 1997), o poezie pe care nici un istoric literar n-a mai explorat-o sistematic de la Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu și Mircea Scarlat încoace. Sau în monografiile pe care le-a dedicat mișcării „Iconar” din anii ’30 - trăirismul bucovinean! - și vîrfului de lance al acesteia, Mircea Streinul. Evident, fără a uita studiile și edițiile din Traian Chelariu, Iulian Vesper sau Teofil Lianu. Apărute la finele deceniului zece, cărțile în cauză au fost comentate, prob, de cîțiva oameni de meserie
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
să se întoarcă la sînul Patriei-mame”. Și acum urmează un mișcător calcul de simbologie numerică. Fiecare din cele trei secțiuni ale cărții cuprinde cîte 22 de autori. Motivul? „Pentru că cifra de douăzeci și doi reprezintă numărul de ani în care bucovinenii s-au aflat cu toții la un loc, cetățeni români cu drepturi și posibilități egale”. Dar nu numai atît. „Dacă am face o împărțeală a numărului total de șasezeci și șase de autori, tot arbitrar, cum a fost împărțită și Bucovina
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
antisemit, autor al unei Istorii „imorale, pline de îndemnuri greșite pentru tineretul care trebuie să-și facă o cultură literară în spiritul cinstit democratic”). Ceea ce este izbitor în aceste atacuri, ai căror protagoniști sunt uitați demult, cu excepția câtorva eminescologi, precum bucovineanul Leca Morariu, sau biografi ai lui Creangă, precum moldoveanul Gh.Ungureanu, este, dincolo de ideologie, ca să nu vorbim de prostie, tonul pătimaș și scuturat de orice civilitate. G.Călinescu e făcut „profanator”, „scelerat”, „dement”, „pornograf”, „savant educat în disciplina zilnică a
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
în 1945-1946, consilier tehnic al delegației României la Conferința de Pace de la Paris. Nu mai este nevoie să remarc complicatele misiuni îndeplinite în Turcia de atașatul comercial Titus Cristureanu.] În toamna lui 1942 încep să colaboreze la „Vremea” și alți bucovineni din tabăra liberal democrată, precum Iulian Vesper și Leon Țopa, dar și transilvăneni - Victor Iancu, cu Semnificația lui Lucian Blaga în cultura română din Ardeal („Vremea”, nr. 677, 6. dec.1942, p. 9). Referinduse la experiența de ziarist-responsabil de redacție
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
mămăliga de sub pat și a pus-o la locul de cinste. Să fi văzut cum s-a roșit domnișoara și cum a început să se scuze, spunând că nu obișnuiau să mănânce mămăligă, ci au făcut-o numai pentru noi, bucovinenii. Generalul a râs, spunând că și lui îi place această mâncare. A și servit dintrânsa ca primul". Peisaj anul 1917: "Plimbându-se pe strada principală a orașului călcam pe trotuarul acoperit de un strat gros de coaje de sămânța floarea
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
adversari politici ai germanofilului Marghiloman. S-au ținut vorbiri frumoase și entuziaste. A vorbit și câte un reprezentant al minorităților. După isprăvirea banchetului, am așteptat la poarta de ieșire. La trecerea lui Marghiloman, însoțit și de militari superiori germani, noi bucovinenii și ardelenii i-am făcut o manifestație, strigând din răsputeri: "Noi vrem Ardealul și Bucovina". Bietul Marghiloman, care-l avea la dreapta sa pe neamț, a întors mâinile spre noi, spunând: "Eu am făcut ce am putut, vor veni alții
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
și un ceai rusesc aromat cum nu l-am mai băut niciodată în altă parte ne servea drept cină. îl repetam câteodată de două ori. într-o seară, vorbind cu Titulescu despre Bucovina, el ne mărturisește: "Să știți d-lor bucovineni că și eu aveam să ajung un fel de jumătate de bucovinean, căci n-a lipsit mult să mă însor cu o bucovineancă, cu d-șoara Veronica (sau: Verunca n.n.), fiica directorului de liceu din Câmpulungul vostru, dar fata m-a
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
în altă parte ne servea drept cină. îl repetam câteodată de două ori. într-o seară, vorbind cu Titulescu despre Bucovina, el ne mărturisește: "Să știți d-lor bucovineni că și eu aveam să ajung un fel de jumătate de bucovinean, căci n-a lipsit mult să mă însor cu o bucovineancă, cu d-șoara Veronica (sau: Verunca n.n.), fiica directorului de liceu din Câmpulungul vostru, dar fata m-a refuzat, se vede că i-am părut prea urât. Asta înseamnă că
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
de care își aduc aminte doar la 28 noiembrie, când se aniveresează unirea cu țara. Este un proiect care, atunci când l-am inițiat, s-a dovedit un proiect bun, așteptat de oamenii din această zonă, de crescătorii de animale, de bucovineni (...) Faptul că și astăzi este 'Hora Bucovinei', vreau să felicit participanții, să felicit organizatorii că au găsit de cuviință să continue proiectele lui Gheorghe Flutur (...) Am să trec peste faptul că, la momentul respectiv, când se năștea 'Hora Bucovinei', era
Gheorghe Flutur îi felicită pe cei care îi continuă proiectele by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37433_a_38758]
-
Covrig Roxana Președintele Traian Băsescu este somat printr-o scrisoare trimisă de un deputat ucrainean. Deputatul în Rada Supremă, Gennadii Moskal, atrage atenția asupra deputatului de origine română, Ion Popescu, care susține violențele forțelor de securitate din Kiev. Moskal cere bucovinenilor și statului român să condamne atitudinea Partidului Regiunilor față de situația din Kiev. Deputatul ucrainean cere sancțiuni personale împotriva deputatului Ion Popescu pentru că a sprijinit acțiunile forțelor interne contra protestatarilor pașnici de pe Euromaidan, scrie ChernivtsiNews.com, citat de deschide.md. Gennadii
Băsescu, somat din Ucraina. Un deputat român susține masacrul din Kiev by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32160_a_33485]
-
vadă mai ales că puteau să viziteze și mănăstirea. Am și acum scrisoare de la Nea Costică în care îmi scrie ce fericit a fost într-o zi la câtva timp după emisiune când a fost strigat la poarta de un Bucovinean care i-a spus: Am venit special să te cunoaștem că ne-ai plăcut tare mult. Să ne trăiești Nea Costică!. Și a încheiat scrisoarea: Nu mi-aș fi închipuit niciodată că eu să-ți încep carieră, iar tu să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Rusificarea forțată Și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă Și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pot decât dacă plătesc o sumă fabuloasă. Deci, mama nu poate să mă ție, nu pot s-o văd, decât dacă fac dovada că am atâția euro/dolari pe zi și că mă port după normele cutare și cutare. Câți bucovineni Își pot permite să mai vină În România? La ce se gândesc autoritățile de la București când dau astfel de legi? Integrarea În Uniunea Europeană Înseamnă să-l ții pe fratele tău la ușă?” A fost un duș rece (făcut cu calm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Între ei, dar și cu cei de prin jur fără probleme, doar cu limba vorbită acasă, deși ei au fost timp de secole fără școli sau mijloace publice de comunicare, iar aceasta În ciuda Înstrăinării voite de vremelnicii stăpânitori. Ardelenii și bucovinenii aflați sub austrieci, basarabenii sub guvernare rusească, timocenii, care au stat secole sub stăpânire turcească, apoi sârbească se Înțeleg fără dicționar, ei toți vorbind dialectul daco-român. Mai mult, orice daco-român poate pricepe după numai câteva săptămâni dialectele aromân, meglenoromân, istroromân
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
Bucureștilor, un bucureștean care n-a putut să aducă de acolo pentru noi decât ce-a fost mai rău. Acesta îndrepta mușcături revistelor noastre, care fac literatură sănătoasă, acesta a făcut recenzie versurilor lui Rotică 4, înstrăinând, fără îndoială, atâția bucovineni de ziarul acesta. Pentru asta am protestat din București către dșomnuțl Goldiș 5, care, fiind mult absorbit de alte ocupații, era sistematic tras pe sfoară de primul redactor. Acum am cerut adresa d[omnu]lui Rotică, spre a-i cere
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
Bucovina lui Gheorghe Flutur. "Bucovina lui Flutur era pe harta României, acolo unde îi era locul. Ceea ce a realizat Gheorghe Flutur în patru ani nu va realiza Nechifor în 20 de ani. Vă asigur că bătălia acestor alegeri pentru orice bucovinean este să realeagă echipa lui Flutur. Dacă pierdem bătălia în patru ani se vor depune bălăriile pe ce am realizat", a precizat liderul PDL, criticând actuala guvernare că nu-și onorează promisiunile electorale, dar, în schimb, organizează manifestări. Ați văzut
Ce spune Cezar Preda despre "mincinosul" Ponta şi "leneşul" Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/41693_a_43018]
-
nu toți cei care după 1918 au pretins că au militat pentru Marea Unire, în cele două provincii ocupate în care a trăit memorialistul, au avut un comportament public neechivoc. Dimpotrivă, după cum arată Ovid Țopa, mulți - în special parlamentarii „naționaliști” bucovineni - au dat dovadă de lașitate, votând de pildă ca limba oficială în Bucovina să fie germana, nu româna, deși aveau o majoritate confortabilă în parlamentul local, iar Viena nu făcea nici o presiune asupra lor. Ovid Țopa proiectează o lumină mai
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
tineri intelectuali, copiii străzii, cloșarzi bucureșteni; ciorditorii și smititele Bucureștiului; dar și oameni care tac, se afundă în ei înșiși, într-o tristețe, zădărnicie fără speranță, mai grăitoare decât tapajul celorlalți. Mai nou, ni se alătură intelectuali șomeri, basarabeni sau bucovineni care migrează de dincolo, căutându-și un loc în țară. Și monarhiștii - isterizați de propria neputință. 24 decembrie 1993 „Poate mâine nu va mai fi Crăciunul”! Un titlu al lui Paul Goma de prin anii’60. Și nici nu mai
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
moină /în iadul lor de suferinți. Noi azi privim aceleași stele /și ascultăm același glas; /prinși la răscruci de vremuri grele, /nouă doar tu ne-ai mai rămas. (Christos bătut în cuie, Craiova, august 1950). Dumitru Oniga, desprins din mirificul bucovinean al Stupcăi lui Ciprian Porumbescu, a împletit cântarea cu sonetul și ruga.La 16 ani a fost “musafirul” aproape un an al închisorii din Cernăuți, deasupra celulei care l-a “găzduit” și pe marele Rapsod Ciprian Porumbescu. Prin suferință, a
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]