924 matches
-
tău.” A. Camus, „Caiete” N-am văzut niciodată lumea ca atunci, la 20 de ani. Prin rămurișul copacilor mei, nu făceam decât să o cercetez în căutare de pericole și prăzi. Dintr-o dată, am devenit o parte a lumii, o bufniță căreia i se taie aripile și țopăie printre oameni, fericită că oamenii o privesc fascinați. Era un orb în Evanghelii; vindecat de Iisus, alerga prin cetate, cu bucuria izbăvitului de întuneric. La fel ca el, vedeam și eu lumea pentru
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
Mult mai grozavă?!” - lângă un alun. Spre-a nu se-ajunge la o busculadă, Li s-a propus - se pare de-un lăstun - Să facă, după cum e oportun, Un ... referendum chiar într-o ogradă ... Deci puse tuturor o întrebare O bufniță-nțeleaptă: „Ce vă place, Ce coadă este mai atrăgătoare?” Răspunse-o viespe cu mult simț estetic: „Aceea care uneori s-ar face La ... recitaluri de umor poetic!!” SONETUL CAILOR PIERDUȚI O herghelie de cai verzi, fugiți De pe pereții falnici dintr-
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1376137185.html [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
copiat; veranda conacului, din care intri într-un antreu cu miros de istorie; acoperișul în stil brâncovenesc, cu lucarne mari, prin care ziua de afară pătrunde în podul imens, luminând păianjenii veacurilor, lăcașurile cenușii muncite cu greu de viespile veninoase, bufnițele orbecăinde aciuate de-a lungul anilor, care ies noaptea, înghețând împrejurul cu luminile reci ale ochilor imenși; iar din când în când o cucuvea cântă a reîntoarcere din moarte a vreunui apropiat al conacului, locatar al cimitirului din apropiere, care
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
precizarea timpului acțiunii: „iulie 1909“, a locului acțiunii: „casa Giurgiuveanu din strada Sfinții Apostoli din București“, și în primul rând, a portretului bătrânului Giurgiuveanu, „a cărui vârstă rămâne incertă, zâmbind cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai ca bufnițele supărate“, o apariție stranie, care la întrebarea nepotului: „Aici șade d-l Constantin Giurgiuveanu?“, răspunde: „nu-nu-nu știu... nu stă nimeni aici, nu cunosc“. La un joc de table și apoi la un joc de cărți, autorul face portretul și celorlalte
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU by http://revistaderecenzii.ro/referat-enigma-otiliei-de-g-calinescu/ [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
normalitate tu îți desenezi diminețile pe ferestre aburite eu îmi adun cioburile din prăpăstii tu descifrezi necunoscutele eu privesc la o nălucă în oglindă tu rostogolești senin o bilă cu ghimpi iar eu mă visez zeița morții goală între două bufnițe scap printre degete înțelepciunea și viața doar oceanul acesta care-mi cântă la picioare pare să înțeleagă rostul nerostului meu privește tu nu răpești nopțile și insula ta îți admiră cifrele eu am insultat armăsarul cu opt picioare Odin iubea
BLESTEMUL ZEILOR de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_zeilor_dorina_sisu_1332233734.html [Corola-blog/BlogPost/354671_a_356000]
-
precizarea timpului acțiunii: iulie 1909, a locului acțiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfinții Apostoli din București, și în primul rând, a portretului bătrânului Giurgiuveanu, a cărui vârstă rămâne incertă, zâmbind cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai ca bufnițele supărate, o apariție stranie, care la întrebarea nepotului: Aici șade d-l Constantin Giurgiuveanu?, răspunde: nu-nu-nu știu... nu stă nimeni aici, nu cunosc. La un joc de table și apoi la un joc de cărți, autorul face portretul și celorlalte
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-2014-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
petreci... Se ivește noaptea Din scorbura ei, Mi se face frig, Tu nu mă mai vrei... Mă ascund subit Sub un cuib de nori Și trează, visez Că tu mă adori... Aș dori să plâng, Dar lacrimi nu am... O bufniță stă Tăcută pe-un ram... Pașii mei se pierd Pe cărări pustii, Încep să mă tem Că n-o să mai vii... Trec îngândurată Pe lângă doi murgi, Simt, nepotolit, Cum prin vene-mi curgi... Ce s-a întâmplat Cu iubirea ta
IUBIREA MEA... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1410107403.html [Corola-blog/BlogPost/362167_a_363496]
-
sensul buzelor devenite pe dată respirație,sărut,vorbă,sensul și valoarea cuvintelor care se prăvăleau pe limbi ca niște boabe de mărgăritar,atunci conștientizaseră de ce oamenii mor în numele unor idei,de atunci nu mai orbecăiau ca-ntr-un somn de bufniță. Referință Bibliografică: romanul,,Femeia în spatele oglinzii -fragment / Mariana Didu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mariana Didu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1423819707.html [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
pe magheari nu-i reprezintă, ci hoarda la vârf hoață și comunistă. Vrem elitele românești, care există ca să ne conducă. Nu vrem filozofi, globaliști, care să facă politici planetare. Nu vrem manechine manipulate. Nu vrem proști și plagiatori. Nu vrem bufnițe la Cotroceni care să doarmă. Vrem oameni cinstiți! Vrem să ne înțelegim și să nu fim nebuni! Nu vreau să mai spun că sunt cetățean european și nu român, pentru a avea drepturi, pentru a avea funcționari publici care nu
VREAU SĂ FIU ROMÂN. NU VREAU SĂ FIU BECALIZAT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_roman_nu_vreau_sa_fiu_b_viorel_muha_1353852977.html [Corola-blog/BlogPost/351115_a_352444]
-
de Crăciun! să nu aveți hodină, cum are proletarul, rămas fără uzină, și trage cu paharul! în loc să dea cu parul! să nu aveți pe masă decât răbdări prăjite, o barabulă arsă și numai zile fripte! să vă colinde cioclii și bufnița, pe-afară, să cânte ca și popii, când vă coboară-n glod, imnul cel de țară ce pute a prohod! Referință Bibliografică: Colindăreț pentru șparlamentari / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1822, Anul V, 27 decembrie 2015. Drepturi
COLINDĂREŢ PENTRU ŞPARLAMENTARI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1451223810.html [Corola-blog/BlogPost/374986_a_376315]
-
nopții și o boare rece le mai alungă somnolența care-i cuprinsese în mrejele sale ca o vrajă. Tocmai când luna se ascunse în frunzișul copacilor din apropiere, liniștea nocturnă fu deranjată de fâlfâitul unor aripi. Undeva în depărtare o bufniță își anunță prezența. Ca replică, un huhurez accentuă și mai tare tensiunea și misterul unei nopți destul de apăsătoare. Străjerii tresar și inima li se face cât un purice. Căpitanul își dă seama că duhurile rele ies din adâncurile pământului. Scrâșnește
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
extremă care până atunci fusese greu de anticipat: i se părea că aparține, de acum, unei alte împărății, a Întunericului. Plimbările prin pădure le făcea noaptea, pentru a nu fi văzută de nimeni. Astfel, companionii ei au devenit liliecii și bufnițele, iar în nopțile cu Lună Plină își făcea tăieturi adânci pe braț, până țâșnea sângele, pentru a parafa astfel un straniu pact cu forțele întunericului. Ziua stătea închisă în cameră, purtând un văl pe față, iar una dintre slujnice a
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1476031241.html [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
-o încă pe Vana, voia să se sinucidă. Tristă, desfigurată, singură, Zala a fost cuprinsă de remușcări și a petrecut o noapte albă. În acea noapte a văzut, în încăpere, ca într-un glob de cristal al bătrânei Hada, atât bufnițele și liliecii pe care îi întâlnea noaptea în pădure, cât și chipul inert, frumos, dar lipsit de viață al Vanei. A văzut Palatul Violet de undeva de sus, de la zeci de metri înălțime, și-a văzut părinții plângând, l-a
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1476031241.html [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
Acolo veți trăi de acum înainte, iar lumea în care ați trăit până acum își va aminti de voi doar când vor depăna povești”. SACRIFICIUL este acceptat, la vremea Craiului Nou (simbol clar al regenerării cosmice). Mai ales că Super-Înțeleapta BUFNIȚĂ, VULPIȚA PELTICĂ, IEPURAȘUL CODIȚĂ PUFOASĂ îi induc Copilului-Inorog, prin autoarea poveștii de față, o pledoarie irefutabilă, pentru LUMEA POVEȘTILOR, ca fiind LUMEA SACRĂ A VISULUI: „Poveștile sunt frumoase. Lumea lor e o lume a visului. Acolo poți spera, poți îndrăzni
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1484374343.html [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
Te-aș pedepsi făcându-mi-te-amant. Din zori de zi și până-n neagra noapte, Să mă adapi cu seva-ți de acant . Să nu respiri și printre tandre șoapte, Să-mi fluieri ca un personal uitat pe-un vechi peron c-o bufniță zurlie. Să nu răcești,te-oi înveli în strat de acuarele cu miros de ie. Să legeni fluturi în albastrul murii. Și prepelițe să-mi vânezi în bust. O dată să mă simți în cerul gurii, Cum îți pătrund sub limbă
PEDEAPSĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470912053.html [Corola-blog/BlogPost/383889_a_385218]
-
Portiței păsări de jad își culeg aripile cu gesturi obosite de zbor. În chilia mea, disperat, mătur în grabă cuvintele de pe covor. Și apuc să tac!”; „Și eu voi auzi din groapă cântul, cel gângurit de păsări și culoare, țipătul bufniței mâna-mpietrește, rana din sânge, ah, cum mă doare!” Și în Evanghelia Tăcerii, ca, de fapt, în toate volumele poetului, sunt prezente animalele ca simboluri ale principiilor și forțelor cosmice, materiale sau spirituale, având legătură cu nivelurile Universului: pământ, văzduh
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
urbanistic al orașului. Stau mărturie palatele din Piața Victoriei, Baia Publică Neptun sau Casa Brück din Piața Unirii. Tot datorită lui s-a conturat și arhitectura industrială, Abatorul sau Uzina de apă fiind numai câteva exemple. Casa cu păuni și bufnițe Cartierele Fabric și Iosefin păstrează intactă amprenta diversității etniilor și meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară și sârbă. Clădirile au o arhitectură impresionantă, sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin și
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
Nouveau și neogotice. Numele arhitectului este încastrat pe fațada casei, care este situată vis-a-vis de Palatul Klein. Casa cu păuni Casa cu păuni Alături de binecunoscuții păuni încoronați, deasupra ferestrelor de la etaj mai sunt reprezentate și alte animale, precum lupi sau bufnițe. Legătura dintre toate aceste elemente este realizată de vrejurile de plante cu fructe și flori de floarea-soarelui. Toate aceste lucruri sunt admirate pentru simplitatea lor și pentru modul în care acestea se îmbină în așa fel încât clădirea pare a
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
lângă perete, se află o mogâldeață. URSUZ: Înăuntru sunt ființe umane! Ha, ha! Sânge proaspăt! Oare ce pun la cale? Vampirul lipește urechea de zid și ascultă câteva secunde. În depărtare se aude un huhurez la care îi răspunde o bufniță din apropiere. URSUZ: Ăștia pun la cale o tâlhărie... Nu-i omor că poate îmi sunt de folos... Să le dau o mână de ajutor! INT. / CAMERA DE COMPLOT / NOAPTE În încăpere cei patru se află la aceeași masă în
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
prezintă chipuri de păpuși rusești, matroșca, broșele au formă de mac, ciupercuțe, buburuze, panseluțe, floricele fantezii (pasiflora). Lopez Sofia (București), artist plastic, sculptor în lână de toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărțișoare reprezentând ghiocei, albinuțe, cununi de flori (cordeluțe), bufnițe, spiriduși. Popescu Rodica și Ioan Bianca (București) expun broșe, cercei, coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate cu acrilice și vernisate cu ecolac, având ca modele: flori, copaci înfloriți, căsuțe
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
și pictată, coș din nuiele, libelule din foițe de aluminiu. Gheorghescu Oana (București) a absolvit Liceul de Arte Plastice și Facultatea de Ecologie, participă la expoziții de opt ani cu mărțișoare din vinilin, reprezentând: broșe, buburuze, albinuțe, oițe, pinguini, pisicuțe, bufnițe, văcuțe, hipopotami, maci, ghiocei, ciupercuțe, balerine. Câmpeanu Andreea (București), artist plastic, confecționează și expune mărțișoare reprezentând oițe din lână naturală, de diverse culori, predominând mov și alb. Capul de oaie este făcut din lână, fața din coajă de fistic vopsit
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Idei cusute.” Mărțișoarele sunt lucrate din material textil de bumbac, cu aplicații de dantelă, macrame, fire, mărgele. Laura Alecu (București), este artist plastic, specialist grafician pe calculator, face tapiserie, textile, imprimeuri. Expune broșe din fetru brodate manual cu motive florale, bufnițe, ghiocei, inimioare, cu mărgele pe margini, pești din pânză brodată manual, cercei din lemn cu aplicații de mărgele și flori ceramice, coliere din bumbac cu mărgele. Dumitrescu Mihai și Niculina (București), economiști, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe și mărțișoare
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
aplicate. Sălăgean Liana (Cluj), artist plastic, designer, confecționează mărțișoare din argint, aur, cupru pe care aplică pietre prețioase și semiprețioase, cu modele abstracte, care se pretează la obiecte vestimentare. De asemenea creează din porțelan produse unicat sub formă de căsuțe, bufnițe, fluturași, pisicuțe, buburuze, copăcei, crenguțe și câmpuri înflorite, toate în culori vii. Tărcatu Veronica (Brașov), studentă la Arhitectură în București, expune mărțișoare din ceramică pictată, pe fond alb, realizate după procedeul ceramicii din pastă turnată, reușind să îmbine tradiționalul cu
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
de buzunare. În ele adăpostește copii, oameni (care se cred) mari, pisici, căței, levănțică, frunze de untișor, baobabi, doi vulcani activi și unul stins (pentru că nu se știe niciodată), recipiente de sticlă, pline cu dragoste distilată, praf de stele, vulpi, bufnițe și, la capăt, lumină. Și mai are un pervaz înalt, înalt și lat, lat, cât să-l cuprindă și să-l țină bine când se-agață de el ca să se uite la noi, să vadă de-afară cum ne e
Fluvii de povești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105708_a_107000]
-
șapte, s-a răcit și cafeaua. Circuitul banului în natură, pierdut în balconul strîmt ca un coșciug. Lumea imaterială, un apucat, o rugină de om... Omul de pe casă "Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostîrci. - Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. - Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pămînt m-opresc! Rîdeau pălăriile
Poezii by Ioan Flora [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]