199 matches
-
zboară, prin țeastă/ triști”, „ca o blană de animal bolnav/ seara cădea pe caldarâm”, „un Hristos cu dinți de cal/ rânjind la stele” etc. Pe măsură ce devine mai dur, poetul devine și mai livresc, iar majoritatea poemelor se desfășoară ca o bufonerie crudă, în care se amestecă Shakespeare, Whitman, Sofocle, Faulkner ș.a. Moartea, negrul, încremenirea și roata (calul încremenit, precum în Proiect pentru un monument eqvestru), absurda comedie umană și literară devin teme constante, de unde și cinismul, ironia, mizantropia ușor oraculară, care
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
1969), aduce câteva schimbări nu atât în ceea ce privește regulile de generare a poeziei, cât în delimitarea planului de referință pentru materialul care urmează să fie structurat. Trimiterile religioase abundă, ca și cele livrești, atitudinea poetului capătă dexterități mai evidente în sensul bufoneriei ludice și al impertinenței imperturbabile, căci I. jonglează cu aceste surse ca și cum ar arunca în aer mingi colorate. Referințele sunt răstălmăcite, deformate, alăturate în bătaie de joc într-o vecinătate heterotopică, deci lipsită de alt sens decât acela dat de
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
și tragismul creațiilor marilor reprezentanți ai curentului), cu ambiții filosofice și morale, însă cu redusă consistență ideatică și relativ modestă ținută artistică, notabile mai mult prin vioiciunea construcției, prin percutanța replicilor, printr-o anumită abilitate de a mânui lirismul și bufoneria; cealaltă este materializată în piesele cu subiect istoric și sens patriotic și moral, în care faptele trecutului sunt privite prin grila prezentului. Textele din prima categorie formează partea cea mai interesantă a operei de dramaturg a lui G. Principalul lor
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
liric” din inimă, își face harakiri ori, nemaivrând să locuiască în Cocktail, își rezervă rolul de prim amorez într-o nuvelă ,,cu muzicuță internă”, interzice fumatul, avertizând asupra substanței ,,inflamabile” a romanului, lansează numeroase alte avertismente, dă indicații, amestecă timpurile. Bufoneria și veselia nepăsătoare alternează în roman cu secvențe ale comicului. M. insistă cu cruzime asupra ,,devorării” copulatorii, în cvasiexpresioniste ilustrații pentru o viziune a omului ,,în pielea goală” (,,gol și secătuit între formele sale”), plonjează în coșmaresc (e memorabilă scena
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
diferit cumva de colegii săi de generație, „melanholia” fiind starea de „gr(e)ație” a versurilor sale, care merg pe tradiția cântecelor de lume și a romanțelor. În volumul de debut poetul trece printr-o serie de stări și atitudini - bufonerie, sarcasm, agitație furibundă, satiră, ironie blândă sau caustică etc. El nu se sfiește să se lupte și cu șabloanele, demontând clișeele „epocii de aur”: „vă ordon, predați polenul la/ centrul de colectare/ [...] avem de realizat un proiect mobilizator/ pe geniu
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
au o concepție asupra lumii, nu privesc îngândurate dincolo de orizonturile vieții și nu impun un mare concept liric. Atâta lipsă de interes pentru mituri în poezie poate da de bănuit. Însă poezia poate trăi și în afara acestor sfere, într-o bufonerie fină. Este ceea ce face Miron Radu Paraschivescu, care, râzând de miturile înalte, creează propria mitologie lirică. Din ea va ieși o întreagă școală poetică (de la Geo Dumitrescu la Marin Sorescu). EUGEN SIMION SCRIERI: Oameni și așezări din Țara Moților și
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
și de dreapta, 21 • Procesul de detotalizare mentală presupune asumarea trecutului, 22 • Ideologie de secol al XIX-lea În secolul XXI, 23-24 • Afost Holocaust În România!, 26 • De la starea de grație la starea de greață, 28 • Cultura procedurilor personale, 29 • Bufonerie politică, inițiative pompieristice, 33 • Voluptatea ambiguității, 34 • „Noi am fost un guvern disident”, 35 • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget, 44-45 • „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții”, 45 • Trăim Într-o Românie Încremenită, 48
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
nerușinare • Să fii și de stânga, și de dreapta • Procesul de detotalizare mentală presupune asumarea trecutului • Ideologie de secol al XIX-lea În secolul XXI • Afost Holocaust În România! • De la starea de grație la starea de greață • Cultura procedurilor personale • Bufonerie politică, inițiative pompieristice • Voluptatea ambiguității • „Noi am fost un guvern disident” • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget • „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții” • Trăim Într-o Românie Încremenită • Ce se Întâmplă cu oamenii?tc
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
SĂ fii și de stânga, și de dreapta • Procesul de detotalizare mentală presupune asumarea trecutului • Ideologie de secol al XIX‑lea În secolul XXI • A fost Holocaust În România ! • De la starea de grație la starea de greaȚĂ • Cultura procedurilor personale • Bufonerie politică, inițiative pompieristice • Voluptatea ambiguitĂȚii • „Noi am fost un guvern disident” • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget • „Nu am făcut plăcinta ca s‑o mănânce alții” • Trăim Într‑o Românie Încremenită • Ce se Întâmplă cu oamenii ?" Mircea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a costumului tradițional din Carintia, dar, pe de altă parte, există o mulțime de tineret high-tech care votează În direcția Partidului Libertății. În cazul lui Vadim s-a observat Într-adevăr și votul tineretului, care ține parțial de elementul de bufonerie politică propus de acesta. Mircea Mihăieș: Șocant este că vorbim mai degrabă de tineretul educat decât de cel needucat! Vladimir Tismăneanu: Sigur că Vadim reprezintă În anumite momente instinctele gloatei politice sau ale gloatei care detestă politicul. Termenul corect, ca să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pierdut mult din adâncimea la care râvnea. Înrâurit de poeții austrieci, în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar nu fără fior fantastic. G. CĂLINESCU SCRIERI: Lada cu năluci, București, 1932; Eu și Orientul, București, 1932; Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, București, 1934; Pensiunea doamnei Pipersberg, cu
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
în plină putere creatoare, B. este una dintre prezențele majore ale literaturii române de după al doilea război mondial. Cel mai frapant lucru la George Bălăiță este tocmai luarea în derâdere a normelor (nu în ultimul rând, și literare), latura de bufonerie estetico-morală, care își are reflexul în structura însăși a romanelor sale. [...] Jovialitatea naratorului lui G. Bălăiță este expresia acestei lumi de aparențe, neînfrânată de ipocrizii moraliste și bucuroasă să se înfrupte din plăcerile vieții: o lume pusă pe șotii, pe
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
țivil și cazon”. Cu o fantezie neastâmpărată, și-a născocit o sumedenie de pseudonime, care de care mai năstrușnice (ca, de pildă, Kinderfus, Calyope Fourreau, Abayados de Calatrava y Rigolo Năbădayos). Copil teribil al presei socialiste, iubitor de farse și bufonerii, B. era, în campaniile pe care le susținea, un gazetar de temut. Scria cu patimă, cu exaltări de vizionar, știind să fie dur, șfichiuitor, vindicativ. Virulența lui pamfletară - prevestindu-l pe N. D. Cocea - nu cruță deloc instituțiile timpului. Totul
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
pe celelalte canale internaționale și, cum le urmăriseră de atâtea ori, puteau recita cuvintele Înainte să fie rostite de Harry: „Splendoarea sfâșietoare...“. Când Harry se Întorcea spre cameră și rostea acele cuvinte, prietenii mei izbucneau În râs de fiecare dată. Bufoneriile lor o enervau pe Marlena. De ce râdeau pe seama lui? Datorită emisiunii lui ajunseseră ei la știrile internaționale. În seara asta era Îngrijorată de absența reluărilor. Conform reportajului, Harry ar fi trebuit să fie În Rangoon În ziua respectivă. Deși se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Închisoarea proiecțiilor, singurul contact cu eternul, e prin libertate. Sammler considera că e destul de kantian ca să marșeze la asta. Și vedea un om ca Walter Bruch arătându-și inima În cadrul formelor. Despre asta venise la Sammler. Despre asta era toată bufoneria, căci el tot timpul făcea bufonerii. Shula-Slawa spunea cum fusese luată În copite În timp ce era absorbită de articolul din Look de polițiști călare urmărind un cerb scăpat. Bruch putea foarte bine ca brusc să Înceapă să cânte ca orbul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
e prin libertate. Sammler considera că e destul de kantian ca să marșeze la asta. Și vedea un om ca Walter Bruch arătându-și inima În cadrul formelor. Despre asta venise la Sammler. Despre asta era toată bufoneria, căci el tot timpul făcea bufonerii. Shula-Slawa spunea cum fusese luată În copite În timp ce era absorbită de articolul din Look de polițiști călare urmărind un cerb scăpat. Bruch putea foarte bine ca brusc să Înceapă să cânte ca orbul de pe 72nd Street, trăgând după el câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
altuia, unul din ei Întins Într-o ladă, cu mărgele ieftine la mână, și celălalt ținând slujba. Lui Bruch Încă Îi plăcea asta, Îi plăcea să joace rolul mortului. Sammler de destule ori văzuse asta. Asta și alte numere de bufonerie. Mitinguri naziste la Sportspalast. Bruch folosind o cratiță goală pentru efectul sonor, ținând-o peste gură pentru ecou, bătând câmpii ca Hitler și Întrerupându-se ca să strige „Sieg Heil“. Lui Sammler niciodată nu-i plăcuse distracția asta. Ducea, curând, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cele mai bune clipe acest om a fost mai bun la suflet decât am fost eu În clipele mele cele mai bune sau decât aș putea fi vreodată. A fost conștient că trebuie să-și Îndeplinească - În ciuda confuziei și a bufoneriei degradante a acestei vieți prin care gonim - și chiar și-a Îndeplinit termenii contractului. Termenii pe care, În adâncul adâncului inimii, fiecare om Îi știe. Așa cum eu Îi știu pe ai mei. Așa cum toți știu. Căci acesta e adevărul - că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
negre“. Sue e acel fel de femeie înfricoșător de teatrală - care mereu îi pune pe copii să danseze expresiv pe Pink Floyd și care cântă cu ei American Pie, acompaniindu-se la micul și oribilul ei banjo. Pe dedesubtul acestei bufonerii hippy care se pretinde liberă și deschisă, ea e de fapt cea mai groaznică pedantă - acel tip de femeie care poartă în fiecare zi a lunii tampoane Lady-Lite, considerând tot ceea ce secretă corpul ei ca fiind atât de respingător încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
acum râzi și tu! Tachinată de cele două surori ale ei, Chacha nu putea decât să râdă din ce în ce mai tare. Mama lui Hideyoshi râdea la rândul ei din când în când, privind dansul comic al fiului său, dar Nene, obișnuită cu bufoneriile soțului ei și cu necontenitele lui glume din cercul familial, nu părea deosebit de amuzată. În acea zi, Nene avea chef să observe, în liniște, pe țiitoarele soțului ei, care stăteau așezate ici și colo, înconjurate de cameriste. Cât timp locuiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nătâng în fața unor oameni pe care-i disprețuia. Cei doi Pringsheim și gașca lor reprezentau tot ce ura el mai mult: artificiali, prefăcuți, afectați, formau un circ de clovni intelectuali al căror comportament ridicol nici măcar nu avea calitatea propriei sale bufonerii - căci el măcar fusese autentic. Ei nu puseseră în scenă decât o biată parodie a distracției. Râdeau ca să se audă râzând și exhibau o senzualitate care nu avea nici o legătură cu simțurile și nici măcar cu instinctele, ci era rânită de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aceea, când Îl auzii pe Salon. Vorbea cu glas scăzut, cu Încordare, ca și cum ar fi ținut pe cineva de braț. Am recunoscut vocea lui Pierre. „Fugi de-acolo”, zicea Salon, „n-o să-mi spui că și dumneata ești aici pentru bufoneria asta alchimică. N-o să-mi spui că ai venit să iei aer În grădini. Știi că, după Heidelberg, de Caus a acceptat o invitație de la regele Franței pentru a se ocupa de curățenia Parisului?” „Les Façades?” „Doar nu era Malraux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
asta ține de cînd lumea. Cel mult, astăzi, pentru prima dată, cei ce sînt, prin puteri și temperament, adepții acestui libertarism estetic s-au grupat ca să-l afirme prin reviste, manifeste și șezători, prin farse, prin mistificări, prin tifle, piruiete, bufonerii și bravade riscante, trimise în figura placidă a bunului-simț public”. Caracterul publicitar al mișcării e subliniat cu o maliție abia perceptibilă: „«Dada» însă avea un scop și l-a ajuns scandalul și un renume intercontinental, cu orice preț. A izbutit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
istoricului literar „un instrument pentru înțelegerea unor forme mai nouă de literatură”. Însemnătatea ar fi, prin urmare, documentară. Verdictul estetic este foarte dur: „simple elucubrații premeditate, fără un sens mai înalt”. Apreciind, totuși „inteligența vie”, umorul „inocent și rafinat”, ingenioasele bufonerii lucide, asemănătoare „jocurilor estetice pe care le profesează în glumă școlarii” (cu deosebirea că la Urmuz „asocierea e mai adîncă și neprevăzutul mai savant”), criticul atrage sever atenția că „nu trebuie să se exagereze crezîndu-se că Urmuz poate însemna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unui Urmuz-parodist al academismului: „Numai pentru a-și distra frații și surorile, Urmuz compune niște false automatisme, parodiind academismul prozei curente”. Se insistă mereu asupra caracterului „bufon”, care — din punct de vedere filozofic — e „sofistic”; „Pîlnia și Stamate” e o „bufonerie lucrată lucid, parodiind descripția cadrului în romanele curente și făcînd o serie de calambururi de esență sofistică prin duplicitatea de sens a cuvintelor”. „Absurditatea cea mai izbutită” este „Ismail și Turnavitu”, „portretistică solemn academică și parodie a obișnuințelor burgheze, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]