186 matches
-
și iarna în câmpiile din estul țării, dar și în văile largi. Vara cântă prin păduri, prin luncă și prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
că „ling dosarele până la Burebista”. Ristea Priboi promovase în perioada comunistă până în fruntea U.M. 0225, serviciul care se ocupa de „Europa Liberă” și relația cu exilul românesc, serviciu aflat în subordinea generalului Pleșiță, înlocuindu-l în funcție pe colonelul Vasile Buha. Senatorul PNL Radu F. Alexandru l-a acuzat pe Priboi în plenul Senatului, în ședința din 12 februarie 2001, de participare la numeroase acte teroriste întreprinse de Securitate în afara țării: La primele termene de judecată, la apelul lansat de Grupul
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este șorecarul comun ("Buteo buteo
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
se afle în custodia belgienilor. Originile monarhiei burundeze sunt adânc înrădăcinate în mit. Potrivit unor legende, Ntare Rushatsi, fondatorul primei dinastii, a venit în Burundi din Ruanda în secolul XVII, alte surse mai credibile, atestă că Ntare a venit din Buha, în sud-est, și a pus bazele regatului său în regiunea Nkoma. Până la căderea monarhiei în 1966, regalitatea a fost singurul element care mai amintea de trecutul țării. De la câștigarea independenței în 1962 până la primele alegeri ținute în 1993, Burundi a
Burundi () [Corola-website/Science/297898_a_299227]
-
adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
bazinul Răutului, în sectorul orașului Bălți predomină fufa ("Leucaspius delineatus"), porcușorul ("Gobio obtusirostris") și carasul argintiu ("Carassius gibelio"). În exemplare unitare se întâlnesc osarul ("Pungitius platygaster") și moaca de brădiș ("Proterorhinus marmoratus"). Unele himenoptere sunt utilizate la reglarea efectivului de buhe și molii (buha verzei, buha fructificațiilor, sfredelitorul porumbului, molia strugurilor, viermele mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
sectorul orașului Bălți predomină fufa ("Leucaspius delineatus"), porcușorul ("Gobio obtusirostris") și carasul argintiu ("Carassius gibelio"). În exemplare unitare se întâlnesc osarul ("Pungitius platygaster") și moaca de brădiș ("Proterorhinus marmoratus"). Unele himenoptere sunt utilizate la reglarea efectivului de buhe și molii (buha verzei, buha fructificațiilor, sfredelitorul porumbului, molia strugurilor, viermele mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Bălți predomină fufa ("Leucaspius delineatus"), porcușorul ("Gobio obtusirostris") și carasul argintiu ("Carassius gibelio"). În exemplare unitare se întâlnesc osarul ("Pungitius platygaster") și moaca de brădiș ("Proterorhinus marmoratus"). Unele himenoptere sunt utilizate la reglarea efectivului de buhe și molii (buha verzei, buha fructificațiilor, sfredelitorul porumbului, molia strugurilor, viermele mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc.
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte ( triturus alpestris ), salamandra ( salamandra salamandra ), vipera cu corn ( vipera beru berus ). Din fauna acvatică o însemnătate, deosebită o au peștii: păstrăvul indigen ( salmo trutto fario ), caracteristic cursului superior al râului. Ating
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte ( triturus alpestris ), salamandra ( salamandra salamandra ), vipera cu corn ( vipera beru berus ). Din fauna acvatică o însemnătate, deosebită o au peștii: păstrăvul indigen ( salmo trutto fario ), caracteristic cursului superior al râului. Ating 666
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte ( triturus alpestris ), salamandra ( salamandra salamandra ), vipera cu corn ( vipera beru berus ). Din fauna acvatică o însemnătate, deosebită o au peștii: păstrăvul indigen ( salmo trutto fario ), caracteristic cursului superior al râului. Ating 666 mm³
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
sau buhă este un nume dat mai multor specii de păsări din familia "Strigidae" (Strigide), ordinul "Strigiformes". Majoritatea sunt solitare și nocturne. Cea mai cunoscută în România este Bufnița, Bufnița mare sau Buha, numită științific "Bubo bubo". Bufnița are dimensiuni relativ mari
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
sau buhă este un nume dat mai multor specii de păsări din familia "Strigidae" (Strigide), ordinul "Strigiformes". Majoritatea sunt solitare și nocturne. Cea mai cunoscută în România este Bufnița, Bufnița mare sau Buha, numită științific "Bubo bubo". Bufnița are dimensiuni relativ mari, ajungând la peste 61 cm si 170 cm anvergura aripilor. Este o pasăre impresionantă, care a dat naștere la numeroase povestiri și legende. Vânează numai noaptea, zburând fără zgomot, la distanțe
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
dacă există hrană suficientă. Ca și populațiile de vulpi și pisici sălbatice și populația de bufnițe depinde direct de populațiile de rozătoare (șoareci, șobolani, iepuri, bizami etc). La nevoie se hrănește și cu insecte. Răspândită în Eurasia și nordul Africii, buha se găsește la noi mai ales în Lunca Dunării și zonele de câmpie, mai bogate în rozătoare. Superstițiile occidentale au atribuit bufniței și celorlalți reprezentanți ai ordinului Strigiformes tot felul de puteri sumbre, determinând vânarea sălbatică a acestora. Aduse de
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
bufniței și celorlalți reprezentanți ai ordinului Strigiformes tot felul de puteri sumbre, determinând vânarea sălbatică a acestora. Aduse de populațiile de coloniști apuseni și la români, unele din aceste superstiții au prins pe alocuri, ca de pildă ce după care buha ar vesti, prin cântecul ei, moartea cuiva. În vechime, folclorul românesc atribuia bufniței rolul de mesager sau vestitor al pădurii. Deși culorile variază în funcție de specie, culoarea cea mai des întâlnită este maro închis și deschis, în partea anterioară fiind vizibile
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
despre apariția statului Burundi. Cea mai mediatizată vorbește despre o rwandeză pe care o chema Cambarantama și care a fondat națiunea. Cealaltă versiune, vehiculată cu precădere în perioada pre-colonială a Burundi, povestește despre Cambarantama care a venit din sudul statului Buha. Elementele constitutive rwandeze ale regatului au fost promvate de către coloniștii europeni astfel încât acestea să se potrivească vizuinii acestora conform cărora clasa conducătoare a venit dintr-o regiune cu populație hamitică din nord-vest. Aceasta teorie a continuat să fie dogma principală
Istoria Burundiului () [Corola-website/Science/303115_a_304444]
-
din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), buha ("Bubo bubo"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: păstrăv de munte (Salmo
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
de munte (Parus atricapillus), cel vărgat (Parus coeruleus) și cel de sat (Parus major) - aflat tot timpul anului], roșchița sau mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), vrabia (Passer domesticus). Porumbelul sălbatic (Columba palumbus) este "caracteristic pentru făgete", iar "în pădurile de conifere" apar buha (Bubo bubo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Falco vespertillus), gaia (Milvus milvus), minunița (Aegolius funereus). "În special în pădurile de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
la 18 iulie 1967 în Timișoara, județul Timiș România, fiica lui Meseșan Ilie și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 23232 Arlow, Gronvagen 3 C, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Gral. Magheru nr. 24/A, județul Timiș. 275. Buha Gheorghe, născut la 6 octombrie 1955, în localitatea Cresuia,.județul Bihor, România, fiul lui Buha Gavril și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 21572 Malmo, Serenadg 28, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Gozma nr. 1, sc. A, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]