291 matches
-
Rezultatele au mai arătat că persoanele de origine chineză nu au fost tolerante în ceea ce privește „folosirea forței fizice ca modalitate de rezolvare a disputelor maritale” (Yoshioka et al., 2001). Comparația dintre femeile abuzate și cele neabuzate a fost urmărită de Hoan Bui și Merry Morash (1999), care au analizat 20 de femei vietnameze, câte 10 din fiecare categorie. Studiul s-a axat pe corelația dintre abuzul fizic și emoțional, și dintre alte variabile, cum ar fi: conflictele din familie datorate „schimbării normelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Alexander, E., 1991, „What is Transmitted in the Intergenerational Transmission of Violence ?”, Journal of Marriage and the Family, nr. 53, pp. 657-668. Arin, C., 2001, „Femicide in the Name of Honor in Turkey”, Violence Against Women, nr. 7, pp. 821-825. Bui, H.N.; Morash, M., 1999, „Domestic Violence in the Vietnamese Immigrant Community: An Exploratory Study”, Violence Against Women, nr. 5, pp. 769-795. Chelcea, S., 2003, „Agresivitate”, în Chelcea, S.; Iluț, P. (ed.), Enciclopedie de psihologie, Editura Economică, București, pp. 25-26. Edleson
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Dar a învățat pe propria-i piele că mulți pun la cale comploturi de teamă să nu fie uciși. De aceea, preferă să-i convingă rațional, și nu prin 35 brutalitate. A văzut cum un cuvânt bun, spus când tre buie, risipește toată înverșunarea celui care îl ascultă. Tot așa, iertarea dată la timp topește până și furia nebună, după cum pedeapsa hotărâtă din spirit de răzbunare îl scoate din sărite pe omul cel mai pașnic. E clar că Livia vrea să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îndrăznea să apeleze militar la provinciali, îl întrerupe mânios Augustus. Nici măcar pentru a i pune să-și apere propriile cămine împotriva invaziilor! Ridurile de pe frunte se adună amenințător. — Ți-e chiar atât de greu să înțelegi că supușii Romei tre buie să ajungă să identifice interesele lor naționale sau locale cu cele ale poporului care-i guvernează? Ianuarius înțelege și de aceea suspină. Nimic nu induce mai bine sentimentul patriotismului imperial decât încrederea în loialitatea supușilor. — Din moment ce provinciile se bucură de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să încuviințeze, nici să nege. — Dezvăluită de cine? Că tu nu ești decât un maimuțoi! Trio tace. — De Flaccus Vascularius! tună dintr-odată împăratul în ure chea sa. Trio Fulcinius face amețit un pas înapoi. Cine i-a spus? Tre buia să rămână secret... — Credeai că nu știu? ricanează bătrânul. Se înfioară de o bucurie perversă. Se pare că pe Livia a luat-o gura pe dinainte. Fulcinius scoate din gâtlej doar sunete nearticulate. — Halal acuzator! exclamă amenințător Augustus. Se preface
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Îl îneacă tusa. Morfăie hârșâit: — ... cu o scrisoare urgentă pentru Sulpicius Quirinius... N-am greșit! jubilează Parthenicus în timp ce se îndepărtează în grabă. Guvernatorul Syriei este într-adevăr prieten cu principele. Fugi mai iute! îl zorește iritat Augustus de la spate. Tre buie să ajung în dimineața asta și la Regia să consacru o vestală! CAPITOLUL IV — Repetă după mine... Glasul fetiței se împletește temător cu cel al Marelui Pontif: — Mă leg să-mi păstrez cu cinste și sfințenie fecioria... Copila asta n-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aceasta puțin în urmă. Îi cam fug ochii după bărbați, constată. Dar nu se supără. Este tânără, și apoi are la ce să se uite. Toți sunt frumoși și viguroși. Majoritatea vin probabil din Siria ori din Capadocia, dar tre buie să se găsească printre ei și traci ori gali. Vorbește tare, îndemnându-i pe oameni să se ducă în magazia de lângă turn, unde a dat ordin să li se aștearnă de mâncat și de băut. Îi lasă în urmă. După
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a citit și preceptele, le are și acum în casă, căci le a trimis spre publicare în grecește bunicului ei Pomponius Atticus. — Nu spun nimic de Tiberius Cezar... Bum! Bum! Se întreabă speriată dacă și alții îi aud inima bu buind. Își amintește că Tiberius a plecat la Rhodos însoțit de un alt retor, Theodorus din Gadara. Din câte a auzit, și acum îl sprijină să-și publice tratatele, dar atelierul ei de copiști a fost ocolit. Mii de fluturi i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și-ar da cu drag viața pentru libertate și republică - e pus să-l apere pe strănepotul lui Pompeius. Nu că ar avea ceva cu Libo. Îi apreciază soliditatea cunoștințelor oculte. Este cel mai bun din „areopagul“ lor. Va tre bui totuși să-l învețe să-și țină gura de acum încolo. Nobila știință a magiei nu e pentru orice terchea-berchea. Se strecoară pe coridoare întortocheate, încercând să evite locurile deschise și expuse. Ajuns în dreptul ușii îmbrăcate în bronz, trage de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
î l fac social, creându‐și o viață frumoasă, interesantă, iubită și prețuită de oameni. Răsplata îi vine totdeauna de la critici și cititorii competenți. Poetul trebuie să fie volubil și tandru, popular și generos, în mijlocul generației sale. În el tre buie să se contureze calitatea de luptător pentru adevăr și dreptate, în așa fel ca tot ce s‐a câștigat în literatură să nu se așeze sub semnul iluzoriului, sau să se închidă în egoism. Aceasta este de altfel datoria și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1071]
-
spital. Mormântul lui e în cimitirul din Puiseaux. Acolo vreau să fiu și eu îngropată când îmi va veni ceasul. Cred că ți-a fost foarte greu fără el... — Am intrat într-un tunel de durere. Ca să pot ieși, tre buia să fac ceva. De pictat nu mai puteam. Aproape doi ani n-am mai pus mâna pe pensulă. Trebuia să fac ceva, să nu-mi pierd mințile. — Ce soluție ai găsit? 22 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE — Toată viața
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
spital. Mormântul lui e în cimitirul din Puiseaux. Acolo vreau să fiu și eu îngropată când îmi va veni ceasul. Cred că ți-a fost foarte greu fără el... — Am intrat într-un tunel de durere. Ca să pot ieși, tre buia să fac ceva. De pictat nu mai puteam. Aproape doi ani n-am mai pus mâna pe pensulă. Trebuia să fac ceva, să nu-mi pierd mințile. — Ce soluție ai găsit? — Toată viața mi-a plăcut să scriu... atunci mi-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
care nu intrăm În partid, nici În Miliție, nici În Securitate! Și, culmea obrăzniciei: le mai și povestim ce-am pățit noi, În trecutul nostru, de la Ruși. Și-i mai și avertizăm: «Atenție: trecutul nostru - viitorul vostru!» În ’49, la Buia, În primele două zile după povestea cu grenada aruncată În ședința lor, de partid, de la școală, maică-ta și cu mine devenim suspecți: cum de pe noi nu ne arestaseră, când «au ridicat tot satul»? ; după ce suntem liberați - eu fiind ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-i vină (Înțelegerea), Într-adevăr, când copchilu-ista avea să aibă vârsta lui Moș Iacob. Până atunci... Pe loc, copchilu nu Înțelesese mare lucru; la dreptul vorbind, nimic. Nici În Crăciunul următor, În Ardeal, cel din ’44, petrecut În pădure, la Buia, de frica „repatrierii”; nici În Crăciunul ’45, ’trecut Într-o cancelarie de școală de țară - depaaarte de Crăciunul abia Început (și rămas neterminat) În curtea școlii din Mana, cea de lângă calidor unde se adunaseră În jurul Pomului aproape toți locuitorii, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
duce ! Vor trebui, a spus (de nervos ce era își aprindea țigaretele una după alta), luate trupe de pe alte fronturi și aduse aici, așa că mă tem să nu compromitem astfel și înaintarea în Transilvania ! Bine, am exclamat, dar cineva tre buie să poarte vina ! El a spus că generalul Aslan și generalul Teodorescu se învinuiesc reciproc. De altfel, au și fost destituiți. Este cert însă că armamentul nostru nu este pe măsura războiului modern, artileria, în primul rând, foarte slabă în comparație cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se ridică / același nedeslușit fior”; „Ieri am ajuns la prunul bătrân, / Prunul cel alb din vâlcioară-n aval"; „Întors acasă acum de ce sărut / Bucățile de lemn cu chip de săbii?“; „Gândurile încăpeau / anevoios în cuvinte, / iar la plecare, poarta / tre¬buia să rămână deschisă"; „Poate-ntr-o altă viață, dar am mai trecut / Alergând fără griji pe-o ase¬menea stradă, / Desigur, odată, foarte demult, / Soarele, sprinten, se juca prin ogradă." Nostalgiile lui Mihai Hăisan au și ele ca su¬port
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
și obrajii ei, și s-o privesc, s-o tot privesc, până când mă voi molipsi și eu de frumusețea ei? Între timp, bunica și nepoata merg, pe strada nu tocmai aglomerată, spre grădiniță. Mai au puțin până să ajungă. Acolo, Buia, o las , pe Firica, până după amiază. Atunci se duce, o preia și o readuce acasă, la părinții, care, acum sunt la servici.Înainte de a se despărți, fetița o întreabă, rugător, pe bunica: hai, spune-mi,când mă duci s-
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Atunci se duce, o preia și o readuce acasă, la părinții, care, acum sunt la servici.Înainte de a se despărți, fetița o întreabă, rugător, pe bunica: hai, spune-mi,când mă duci s-o văd pe Fata Morgana?îți spune, Buia, după amiază. Până atunci, ea se gândește, cum, caută o zi, potrivită, și, când o va găsi, ne vom duce la marginea câmpiei. Se despart. Fata intră în iureșul copilăriei grădiniței. Bunica se duce acasă unde are de pregătit mâncarea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Era spălată pe creier, Mircea, trebuia să facă lucruri îngrozitoare, Mircea, nu mai putea, Mir cea! Plângea în hohote, urât ca un copil căruia-i curg mucii. Abia scăpase în seara aceea și se repezise la primul telefon public. Tre buia să fugă oriunde, trebuia să se ascundă! „Vino la mine“, i-am strigat în receptor, dar a agățat brusc. Am așteptat-o apoi degeaba toată seara. În anii următori lucrurile luaseră o întorsătură proastă. Înce puseră frigul și mizeria. Securitatea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
n-a vrut, a-nchis repede caietul și-a dat să-l bage în ghiozdan: „Nu mai, gata, vine Tovarășa!“ „Fă-i, fato, și lui, că nu vine!“ strigă Iosub de lângă ea și-i smulse și caietul, așa că Petruța tre bui să-mi facă și mie oracolul. Nu știu de ce, m-am gândit chiar la ea. Săraca, avea pielea atât de măslinie... Și părul, nu știu cum, puțin unsuros... Și acasă nu stătea o clipă, făcea treabă, gătea, îngrijea de doi frați mai
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
stilurile noastre poetice. Una dintre poete miorlăia într-un fel de contralto în zimți de ferăstrău, pe când cealaltă, mai băr bată, i-a uimit pe irlandezi cu o voce de cavernă umedă și, cumva, indecentă. Luni, buni, marți, frați - tre buie să le fi sunat al naibii de bizar concetățenilor lui Leopold Bloom... Ne-am făcut apoi toți pul bere, am fraternizat, ne-am pupat și am dansat până mult după miezul nopții. Billy, care s-a ținut de cuvânt cu sticla de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de relevant era dacă un copil alegea „vân tul iubirii“ în loc de „inima zorilor“, dar presti giul maestrului ne-ntuneca până la urmă dreapta judecată... În fine, pierdeam ore-n șir înregistrân du-i la microfon pe aceiași copilași martiri care tre buiau să recite, la prima vedere, o poezie, de obicei tot pe cea cu mamița mare și pisica. Dacă se potic neau, trebuiau s-o ia de la-nceput. Mai erau și alte teste, pe care le aplicam răb dători, ore-n
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de Hunedoara și urmașul său Matei Corvin care au făcut istorie pentru Ungaria putem trece la perioade mai recente unde vom găsi numeroși români cu nume maghiarizate care împodobesc Pantheonul unguresc ca de exemplu cei doi frați din localitatea ardeleană Buia deveniți marii matematicieni Farkas și Janos Bolyai. Așa era atunci, cu nume românesc n-ajungeai nicăieri, oricât de bun erai. Să vedem și ce s-a mai întâmplat mai recent. Până în 1918 Budapesta nu mai fusese capitala unui stat adevărat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oftat adânc și greu 5. motive literare: stelele, munții, marea, urșii, somnul, luna etc. 6. Figură de construcție supralicitată de simboliști, repetiția are în poezia dată conse cințe multiple. La nivel fonetic, această figură a insistenței are efect eufonic, contri buind la muzicalitatea versurilor. La nivelul sintaxei poetice, repetarea unor sintagme (La Polul Nord, la Polul Sud // Când dintre munții solitari) și a unor enunțuri ( Și dorm adânc, și dorm mereu) are drept consecință simetria sintactică și reliefarea unor motive poetice. La
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
față de un proiect ancorat în obiective operaționale. Un proiect ERP implică munca unui număr mare de oameni care trebuie să lucreze împreună o perioadă mare de timp, într un mod coordonat. Nu toate beneficiile pot fi măsurate, de aceea tre buie luate în considerare cele cantitative. Cele mai relevante sunt: reducerea stocurilor, scăderea cheltuielilor materiale, cu forța de muncă și indirecte, îmbunătățirea vânzărilor, un control mai bun asupra creanțelor. Practica implementării sistemelor ERP a oferit posibilitatea de a măsura aceste beneficii
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]