244 matches
-
București, 1988; Arthur Conan Doyle, Aventurile brigadierului Gérard, București, 1987; Luigi Malerba, Casa jaguarului, București, 1991; Donald Keene, Literatura japoneză, introd. Sumiya Haruya, București, 1991 (în colaborare cu Mircea Opriță). Repere bibliografice:Voicu Bugariu, SF italian, LCF, 1982, 30; Virgil Bulat, Lino Aldani, „Noapte bună, Sofia”, TR, VI, 1982, 31; Cornel Robu, Lino Aldani și anticipația pe termen scurt, ST, 1984, 2; Angela Tudori, Pregnanța iluzoriului, AST, 1986, 2. Ct.C.
OPRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
1930; Le Livre de mă vie, Paris, 1932; Derniers vers et Poèmes d’enfance, Paris, 1934; Elenă Văcărescu, Anna de Noailles, Versuri, tr. Demostene Botez și Lazăr Iliescu, introd. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1971; Umbră zilelor, îngr., tr. și pref. Virgil Bulat, Cluj-Napoca, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele; Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, îngr. și tr. Virgil Bulat, București, 1986; Disprețul vanității, tr. Lazăr Iliescu, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Charles Maurras, L’Avenir de l’intelligence
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
tr. Demostene Botez și Lazăr Iliescu, introd. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1971; Umbră zilelor, îngr., tr. și pref. Virgil Bulat, Cluj-Napoca, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele; Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, îngr. și tr. Virgil Bulat, București, 1986; Disprețul vanității, tr. Lazăr Iliescu, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Charles Maurras, L’Avenir de l’intelligence, Paris, 1905, 209-220; Léon Blum, En lisant. Réflexions critiques, Paris, 1906, 64-83; Remy de Gourmont, Promenades littéraires, Paris, 1906, passim; Gaston Rageot
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
în limbile română și rusă. Este redactat de Iorgu Tudor, Alla Razu, Theodor Inculeț, V. Adiasevici, ca organ al Cenaclului basarabean, condus de Iorgu Tudor. Gruparea este alcătuită, în afara celor care figurează ca redactori, din Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii și artei pentru a trezi spre activitate mai rodnică mânuitorii condeiului” din Basarabia, scopul cenaclului pe care îl reprezenta fiind
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
autor al său nu putea fi decât un „Marc Aureliu, domn-filosof”), Ioan Bogdan (voievodul a scris Învățăturile... în slavonă), I. G. Sbiera, A. D. Xenopol, Stoian Romanski, Aron Densușianu, Ovid Densusianu, D. Onciul, N. Iorga, Sextil Pușcariu, Al. Lapedatu, T. Gh. Bulat, Al. Procopovici, D. Popovici, Vasile Grecu, Ștefan Ciobanu, G. Călinescu, I. C. Chițimia, Emil Turdeanu ș.a. Începând de prin 1958 se depune un însemnat efort de recuperare (științifică) totală a Învățăturilor... pentru cultura și literatura română: cercetări (precum cea a lui
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
1-26; N. Iorga, Pagini alese, II, București, 1965, 238-241; Iorga, Ist. lit., I, 141-150; B. Țonev, Opis na răkopisite i storopeciatne kniji na Natradata Biblioteka v Sofiia, I, Sofia, 1910, 260-261, II, Sofia, 1923, 410; Pușcariu, Ist.lit., 38-44; T. G. Bulat, Personalitatea religioasă a voievodului Neagoe Basarab al IV-lea, Craiova, f.a.; Ioan C. Filitti, Craioveștii și rolul lor politic, Craiova, 1935; Ioan D. Sandu, Neagoe Basarab, apărător și sprijinitor al ortodoxiei, Sibiu, 1938; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
BULAT, Mariana (16.XI.1943, București), poetă. Tatăl, Vsevolod Bulat Vanchevici, a fost inginer la Căile Ferate Române, iar mama, Elisabeta (n. Marinov), traducătoare. B. a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București. Debutează în anul 1968
BULAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
BULAT, Mariana (16.XI.1943, București), poetă. Tatăl, Vsevolod Bulat Vanchevici, a fost inginer la Căile Ferate Române, iar mama, Elisabeta (n. Marinov), traducătoare. B. a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București. Debutează în anul 1968 în „Luceafărul” și în „Astra”, colaborând apoi mai ales
BULAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
BULAT, Virgil (24.II.1940, Răduleni, j. Soroca), poet, traducător și eseist. Este fiul Eufrosinei (n. Bâlici) și al lui Ion Bulat, învățători. La ocuparea și trecerea Basarabiei sub administrația sovietică, în urma Tratatului Ribbentrop-Molotov, familia se refugiază în România, astfel încât B.
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
BULAT, Virgil (24.II.1940, Răduleni, j. Soroca), poet, traducător și eseist. Este fiul Eufrosinei (n. Bâlici) și al lui Ion Bulat, învățători. La ocuparea și trecerea Basarabiei sub administrația sovietică, în urma Tratatului Ribbentrop-Molotov, familia se refugiază în România, astfel încât B. își începe educația școlară în comuna Balș, județul Olt (1946-1953), urmând apoi Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1953-1956). Student la Politehnica
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
Brâncoveanu de Noailles, Umbra zilelor, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele - Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Nocturnalia”, TR, 1985, 28; N. Steinhardt, „Nocturnalia”, ST, 1985, 7; Petru Poantă, Virgil Bulat, TBR, 1989, 388; Petru Poantă, Protocolul paradoxelor, ST, 1990, 4; Steinhardt, Monologul, 154-161; Dicț. scriit. rom., I, 405-406; Poantă, Dicț. poeți, 44-45; Constantin Dehelean, „Patimile tânărului Ioan în Arcadii, „Semne” (Deva), 2000, 4; Victor Cubleșan, Rigoarea șăgălniciei, LCF, 2001, 10
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
I, 405-406; Poantă, Dicț. poeți, 44-45; Constantin Dehelean, „Patimile tânărului Ioan în Arcadii, „Semne” (Deva), 2000, 4; Victor Cubleșan, Rigoarea șăgălniciei, LCF, 2001, 10; Alexandru Sfârlea, Un poet al contrastelor, CL, 2001, 3; Al. Pintescu, Arcadiile „sinoptice” ale lui Virgil Bulat, PSS, 2001, 9-11; Mihai Cimpoi, Un liric ingenuu, LCF, 2002, 7. Ct.C.
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
Theodor Stolojan o face. Mircea Mihăieș: Și Băsescu a creat o echipă eficientă de tineri. Vladimir Tismăneanu: Petre Roman are vasali și subordonați, el nu are egali. Îmi vine În minte un vers dintr-un poem foarte frumos cântat de Bulat Okudjava, care spunea: „Aici se află piedestale mai Înalte decât statuile de pe ele”. Petre Roman și-a creat un piedestal mai Înalt decât propria statuie. El a pierdut baza electorală pe care o avusese inițial, nu a construit un aparat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
istoriko-politologicheskoe issledovanie na primere poslevoennoi Moldovy (Totalitarismul ca realitate: studiu istorico-politologic asupra Moldovei postbelice), Editura Universității de Stat din Moldova, Chișinău, 1998. Boldisor, Veronica, „Noi am fost și am murit patrioți ai neamului românesc!...”, Literatura și arta, 22 iunie 1995. Bulat, A. (ed.), Îndemn la Înălțare În istorie, Cartea Moldovenească, Chișinău, 1989. Burykin, A.A., „Etnos i lichnost’ kak ob’ekt politiki v SSSR” („Etnia și personalitatea ca obiect al politicii În URSS”), În V.B. Ubushaev (ed.), Natsional’naya politika sovetskogo
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
manuscrise; intră în panică de parcă cel care le-a luat s-ar afla acum în casă; cu multă precauție formează un număr de telefon) Alo... (în șoaptă) eu sînt... da' vorbește încet... și eu... da... 12. TABLOUL VIII Omagiu lui Bulat Okudjava* (O pompă de benzină; o bară metalică susținută de doi piloni; Ea 1, deja venită, se plimbă calm, privește pompa, apasă pe o manetă care provoacă zgomote ruginite; apare El 1, care are o pălărie pe cap, ochelari negri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
MAȘINA DE VÎNT premieră absolută 9 Din cronici 9 Părerea autorului 9 TABLOUL 1 9 TABLOUL II 9 TABLOUL III 9 TABLOUL IV 9 TABLOUL V 9 TABLOUL VI Al doilea avertisment 9 TABLOUL VII 9 TABLOUL VIII Omagiu lui Bulat Okudjava 9 TABLOUL IX 9 TABLOUL X Al treilea avertisment 9 TABLOUL XI 9 TABLOUL XII 9 TABLOUL XIII 9 TABLOUL XIV 9 Cavou bar Măștile absurdului 9 Păreri și păreri... 9 PARTEA ÎNTÎI 9 PARTEA A DOUA 9 PARTEA
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
plin iad pamântesc. Am dat aceste citate, în italiană, nu numai pentru frumusețea lor expresivă, ci și pentru a susține demonstrația de forță suprafirească a unui om, a unui destin emblematic pentru secolul XX românesc și european. Așa cum spune Virgil Bulat, (unul din mulții cărturari-eroi întâlniți la Gherla, Aiud sau Jilava de Steinhardt): "nu închisoarea, ci forța sufletească a oamenilor este obiectul fundamental al povestirii". Alexandru Balaci Profesorul de iubire, adevăr și frumusețe Un zvon cel puțin straniu a circulat pe la mijlocul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
definească starea actuală a istoriografiei moldovene, să discute chestiuni legate de contextul originilor, ca temă esențială a istoriografiei în cauză, să caute a defini apoi câteva "probleme mai vechi și mai noi" de larg interes public. Îngrijitorul volumului e E. Bulat, iar textele cele mai numeroase și mai bogate în idei generatoare de perspective sunt scrise de Ion Țurcanu. Titlul cărții, chiar, e o fericită extensie a eseului Îndemn la înălțare în istorie de același. Autorul glosează acolo pe marginea catrenului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
9, 31, 94 Boutroux, E., 213 Braudel, F., 50, 51, 52, 161, 166, 174, 194 Brătescu, Gh., 16 Brătianu, I.C., 147 Brătianu, I.I.C., 161 Brătianu, G.I., 211, 212, 233 Brătianu, D., 203 Brejnev, 118 Browning, Alison, 237, 239 Brzezinski, 118 Bulat, L., 216 Byron, 184 Caillois, R., 188 Camus, Albert, 238 Cantacuzino, 243 Cantemir, 105, 136, 155, 208, 243 Carlyle, 104, 194 Carol Quintul, 81 Carol VI, 160 Cartwright, Frederick, 161 Castellan, Georges, 200 Castex, M., 7, 113 Ceaușescu, 6, 10
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
l'occasion du XVIIe Congres International des Sciences Historiques, Madrid, 1990, Edit. Academiei Române, București, 1990, pp. 21-28. Brezoianu, I., Vechile instituții ale României (1327-1866), 1882. Brunner, Otto, Per una nuova storia costituzionale e sociale, Editrice Vita e Pensiero, Milano, 1970. Bulat, T.G., O danie neobișnuită făcută de Constantin Brâncoveanu mânăstirii sfântul Pavel de la Athos, în "Glasul Bisericii", anul 24, 1965, nr. 9-10. Calmette, J., La société féodale, 2o Edition, Paris, 1927. Cam, Helen Maud, The International Comission for the History of
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
privitoare la Constantin-Vodă Brâncoveanu, la domnia și la sfârșitul lor, București, MCMI, p. 173. 618 Radu logofătul Greceanul, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod (1688-1714), Edit. Aurora Iliaș, București, 1970, p. 83. 619 Documentele au fost publicate de T.G. Bulat: O danie neobișnuită făcută de Constantin Brâncoveanu mânăstirii sfântul Pavel de la Athos, în "Glasul Bisericii", anul 24, 1965, nr. 9-10, p. 855; Gh. Bichicean, Adunări de stări în timpul lui Constantin Brâncoveanu, pp. 128-139. A se vedea și Istoria dreptului românesc
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
convocat de acesta nu îi includea, cât se știe, nici pe boieri, nici domnitorul. 659 Gh. Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în "Sargetia", Acta Musei Devensis, XXVII/1, 1997-1998, pp. 535-542. T.G. Bulat, op. cit., pp. 850-855. 660 V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 129. 661 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 375; P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 155-156, 159. A se vedea alegerea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, după victoria de la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
55, 57, 59, 91, 103, 104, 115, 162 Boicu, Leonid 21, 27-29, 31, 56, 101, 111, 134, 142, 144, 164, 178, 267 Bordeianu, Mihai 44 Boțan, D. 56 Brătianu, D. 29 Brătianu, Ion C. 30 Bruckmann, J. A. 41, 241 Bulat, T. G. 68 Burduja, D. 125 Buzatu, Gh. 27 Calimah, beizadea, 105 Calita, proprietar fabrică, 263 Callimachi, Scarlat 77 Canning, Stratford 21 Cantacuzino, I. 143 Cantacuzino, Lascăr 105 Cantacuzino, Nicolai 57 Castaing-Père, L. 144 Catargiu, Alecu 105 Catargiu, Constantin 79
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1856, Cristian Wist Pester (C. Turcu, Activitatea tehnico-economică..., pp. 63-65). 41 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 28/1858, f. 54. 42 Ibidem, f. 60 verso. 1 SJIAN, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Moldova, dosar 18/ 1838, f. 4. 2 T. G. Bulat, Rușii caută metale în Moldova (1810), în "Arhivele Basarabiei", an III, nr. 2, Chișinău, 1931, pp. 65-72. 3 Dumitru Vitcu, Preocupări și inițiative privind industria metalurgică din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în "Anuarul Institutului de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
românesc. O ultimă carte a lui Ion Popescu-Brădiceni consideră că deja există aderenți la noua paradigmă culturală. El întocmește și o listă, asupra căreia eu încă sunt sceptic. În afară de noi, ar accepta noua orientare Victor Nicolae (New York), George Mirea, Virgil Bulat, Ioan Țepelea, D. R. Popescu,, Ion Hirghiduș, Irina Petraș, George Sorescu, Ovidiu Ghidirmic, Mircea Borcilă, Mihai Cimpoi, Gh. Schwartz 229 ș. a.. Desigur, vor fi fiind mulți intelectuali care creează "transmodernist" fără s-o știe, ca Domnul Jourdin. Problema, însă, e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]