218 matches
-
negru ("Alnus glutinosa"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță ("Asplenium ruta muraria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mătăciune ("Dracocephalum austriacus L."), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), căpșunica ("Cephalanthera damasonium"), gențiana ("Gențiana cruciata"), crin de pădure ("Lilium martagon"), trânji ("Neottia nidus-avis"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), ruginita ("Asplenium ruta-muraria"), iarba-cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia") sau curpen de munte ("Clematis
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Hepatica transsylvanica), Garofița de munte (Dianthus tenuifolius), gălbenelele de munte (Ranunculus carpaticus), mierea ursului (Pulmonaria rubra), margareta (Chrysanthemum rotundifolium), omagul [Aconitum moldavicum - Aconitum lasianthum (o. galben) - Aconitum toxicum (o. vânăt)], zada (Larix decidua subsp. carpatica). Specii mai rar întâlnite sunt: bulbucii de munte (Trollius europaeus), sângele voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata). Se regăsește și o specie - relict terțiar: vornicerul pitic (Evonymus nanus), pe valea Tarcăului. Demne de menționat mai sunt plantele medicinale cum ar fi afinul (Vaccinium myrtillus), arnica (Arnica
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
nordică), Dosul Bârsei (cu expunere estică și sudică). În afara de aceste furdulauă, mai erau câteva parcele situate pe lângă sat, având următoarele denumiri: Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa, Prunii Filerului, Prunii lui Iuănu l(u)i Zaharie, Nucuț, Pădurea Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui Bulbuc, Budalău, Sub Lunci, Iștocoaia, Râtu’ Herții, La Părău’ Sălățigului. În furdulăul Dosu’ Bârsei sunt următoarele subdiviziuni: Sonde, Toagu’ Vilii. Potrivit legendei, biserica din Domnin a fost construită în secolul XVIII (1753) de către patru meșteri (un bătrân cu cei trei fii
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Meesia longiseta"). Alte specii rare din flora spontană a sitului: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințură ("Gentiana punctata"), veronică ("Veronica baumgartenii"), căldărușă ("Aquilegia vulgaris" și "Aquilegia nigricans"), angelică ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârliță ("Veronica bellidioides"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), cupă ("Gentiana kochiana"), omag (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), ghiocel ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), bulbucul de
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârliță ("Veronica bellidioides"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), cupă ("Gentiana kochiana"), omag (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), ghiocel ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), bulbucul de baltă ("Caltha palustris"), arnică ("Arnica montana"), stupitu-cucului ("Cardamine amara"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafă ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), iarba câmpului ("Agrostis vinealis"), rogoz (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Pe suprafața teritorială
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"). Alături de cele două rarități floristice sunt întâlnite și alte specii de flori și ierburi, printre care: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Munții Apuseni - Vlădeasa. "" este parte integrantă a zonei turistice Padiș și reprezintă o valoare peisagistică și turistică din zona Apusenilor; dar și una floristică datorată speciile rare de plante nitrofile, printre care și bulbucii de munte ("Trolius europaeus"); specie de plantă (ocrotită prin lege) protejată la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Arii protejate
Platoul carstic Padiș () [Corola-website/Science/323920_a_325249]
-
speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), coada șoricelului (din specia "Achillea impatiens"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), garofiță ("Dianthus superbus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau taulă ("Spiraea salicifolia").
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), cupă ("Gențiana kochiana"), arnica ("Arnica montană"), stupitu-cucului ("Cardamine amară"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafa ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), sau rogozuri (cu
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
care maestrul insistă să cânte și vocal, nu doar instrumental. La propunerea acestuia, la întoarcerea în țară, a început să strângă și să compună piesele primului album de muzică populară. În anul 1992 a avut loc întâlnirea cu profesorul Aurel Bulbuc cu care a înființat ansamblul “Dor Transilvan”, care activează și în acest moment în cadrul întreprinderii de transport urban Cluj. Tot în anul 1992 a avut loc întâlnirea cu D-na Florentina Satmari, una din cele mai mari realizatoare de emisiuni
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
Hanging out party. Gulliver, ora 22: Retro and latino party. Le Dome, ora 22: R & B versus Clubbing. Marți, 3 august Gulliver, ora 22: All Music Party. Happy, ora 22: Retro Night. Hush, ora 22: Musical Hush cu Vita și Bulbuc (Implant pentru Refuz). Joi, 5 august The Tunnel, ora 22: Hits Parade 1970-2004. Le Dome, ora 22: The Dome Night. presa la zi Kat - stars, music, more. Revistă pentru adolescenții pasionați de muzica MTV și tv Klumea. Conține un CD
Agenda2004-31-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282724_a_284053]
-
pentru această zonă. Specii floristice: angelica ("Angelica archangelica"), unghia păsării ("Violă dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), o orhidee din specia "Gymnadenia odoratissima", buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), sor-cu-frate (din specia "Melampyrum saxuosum"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
la fel de chitiți să pună mâna pe sticlele de Pol Roger ale unchiului Tommy, pe cât era acesta să-i țină departe de ele. Ca membru respectabil al familiei, Alice n-a avut nici o dificultate în a obține un pahar plin de bulbuci. Plină de tact, s-a îndepărtat cu paharul de bar și s-a așezat pe un balot de fân, mirosind aerul cu parfum de iarbă. E grozav, nu-i așa? a spus vocea catifelată a unui bărbat din apropiere. Alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
geamul și-l parașutau în saci pe trotuar. Dar nu despre asta vroiam să vorbesc. Adevăratele probleme mocneau în spate, peste gard, unde Ceaușescu ridicase o policlinică pentru bătrânii slujitori ai Partidului. Cu timpul, în ciuda tratamentelor cu creme, nămol și bulbuci de sare, posesorii vârstei a treia își dăduseră obștescul sfârșit, fiind înlocuiți de-o garnitură proaspătă de pensionari în tranziție. Toți, candidați entuziaști la un masaj sau o împachetare finală cu nămol: foști militari, avocați, personal din vechea televiziune. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu te iubesc, dar nu-i adevărat, e tocmai opusul adevărului. Hattie se uită la fața imensă a filozofului, care părea a fi harta în relief a unei întregi țări. Se uită la capul teșit, la fruntea adânc brăzdată, cu bulbucii ei de carne moale, la părul foarte scurt, creț, electric, la nasul ca un cioc de pasăre, îngrădit de două șanțuri adânci în care creșteau perișori cărunți, la gura proeminentă, hulpavă, cu buzele-i roșii și umede, și bășicuțele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de unități de cazare de tipul vilelor și pensiunilor în care să poată poposi turiștii aflați în această zonă. Alte puncte de interes pentru vizitatorii aflați în vacanță în zona Bârladului mai sunt Casa Cuza, Casa Sturdza, Casa Tuduri, Casa Bulbuc, Casa Silvian, Casa Șuțu, Casa Roșie, Casa Gheorghe Gheorghiu Dej, statuia lui Gheorghe Roșca Codreanu, Sinagoga, precum și Casa memorială Sergent Buhuș Vlad. Pentru iubitorii de natură, în sudul Bârladului există o porțiune cu vegetație mai bogată decât în restul orașului
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
care l-a indicat (pentru Dicționarul toponimic al Banatului) a precizat că în zonă crește o floare „de gîrlă“ de culoare galbenă numită călcadză (cu o formă dialectală). V. Frățilă identifică această floare cu planta numită popular calce, calcea calului, bulbuc, bulbucel, capră nemțească, scalce. Sursele lexicografice indică sinonimiile calce-mare = rostopască, calce-mică = untișor și, de asemenea, o floare cu frunze mari și flori galbene, calciu (plural călci, diminutiv călcea). Dicționarul etnobotanic înșiră numeroase alte denumiri sub care este cunoscută această plantă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lexicografice indică sinonimiile calce-mare = rostopască, calce-mică = untișor și, de asemenea, o floare cu frunze mari și flori galbene, calciu (plural călci, diminutiv călcea). Dicționarul etnobotanic înșiră numeroase alte denumiri sub care este cunoscută această plantă (caltha palustris): bilbor, bolboci, bulbucă, bulbuci, bulbuci de baltă, canjană, căriciu, ceapă nemțească, chelcheză, gălbinele, gloanță, grînișoare, jarea galbenă, laba gîștii, ochiul boului, scîlci. Cea mai apropiată formal de baza apelativă a toponimului este chelcheză (cu ă > e și c > che, ca în cămașă > chemașă > chimașă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
indică sinonimiile calce-mare = rostopască, calce-mică = untișor și, de asemenea, o floare cu frunze mari și flori galbene, calciu (plural călci, diminutiv călcea). Dicționarul etnobotanic înșiră numeroase alte denumiri sub care este cunoscută această plantă (caltha palustris): bilbor, bolboci, bulbucă, bulbuci, bulbuci de baltă, canjană, căriciu, ceapă nemțească, chelcheză, gălbinele, gloanță, grînișoare, jarea galbenă, laba gîștii, ochiul boului, scîlci. Cea mai apropiată formal de baza apelativă a toponimului este chelcheză (cu ă > e și c > che, ca în cămașă > chemașă > chimașă, încap
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acte) pentru a fi difuzate în America. Revenind la versiunea lui Mircea Mureșan, cea mai cunoscută dintre ecranizări, amintim că personajul Ion este jucat de actorul Șerban Ionescu fiind rolul său de debut, Ana Ioana Crăciunescu, Florica Sorina Stănculescu, George Bulbuc Valentin Teodosiu, Vasile Baciu Petre Gheorghiu, Zenobia Leopodina Bălănuța, Ion Belciug Ion Besoiu, Maria Herdelea Tamara Buciuceanu, Zaharia Herdelea Octavian Cotescu, Ghighi Rodica Negrea, Savista Valeria Seciu, Grofșoru Costel Constantin. Este un film realist, o dramă, care ilustrează cu intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
aceea stătută, unde pluteau la suprafață câteva cadavre. Chiar atunci apăru Marelst și Pavel îi văzu silueta înaintând și afundându-se până la genunchi, până la centiron, până la piept. Brațele lui ridicară automatul deasupra capului. Când reapăru pe celălalt mal, acoperit de bulbuci de spumă, soldații se năpustiră pe urmele lui, iar timpul se precipită, pentru a recupera parcă întârzierea. Țeava unei mitraliere de pe un mirador se îndreptă frenetic spre ei. Spuma se însufleți, clocoti de gloanțe. Trăgătorul se agita în cușca miradorului
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
preotului,nici de judecata de la tribunal,Ion cel voluntar și tenace, viclean și de un calcul rece își suține stratagema până când o va face pe Ana să creadă că s-a îndrăgostit de ea.În competiție cu rivalul său, George Bulbuc,care-i face ochi dulci fetei,lui Ion i se pare toată această istorie lipsită de orice noimă. După ce se va convinge că Ana e însărcinată,Ion consideră reușită o primă parte a planului său.El își rărește vizitele,ca
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
din lumea satului erau împinse cu îndrăzneală în primul plan. Romanul lui Rebreanu arată satul despărțit, țărănimea diferențiată. De altfel,întregul conflict al cărții se bizuie pe lupta aprigă pentru pământ.În sat sunt oameni avuți, ca Vasile Baciu,Toma Bulbuc,tatăl lui George. Chiar din primele pagini ne izbește o realitatea socială complexă, în care rangurile și situațiile s-au precizat și determină întregul mecanism al existenței. Scurta petrecere duminicală, la horă, se desfășoară după anumite norme rezumative pentru viața
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în fiecare moment al vieții apăsarea sărăciei. Deși așezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui pătimașe, nu se poate mulțumi cu averea pe care o dobândise și râvnește la Florica.Sfârșitul lui Ion este năprasnic: este omorât de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui. Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viața urmându-și cursul. Călinescu afirma că în planul creației Ion e o brută: a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]