4,943 matches
-
MARIUS HORESCU Sărbătoarea Fărșangului l În comunitatea bulgară În tradiția comunității bulgare din Banat, sărbătoarea Fărșangului, ce marchează intrarea în Postul Mare, este considerată una de mare importanță și, ca atare, este marcată așa cum se cuvine. În localitățile cu etnici bulgari din zona noastră, Fărșangul este organizat de către filialele Uniunii Bulgare din Banat - România după cum urmează: în data de 20 februarie, la ora 18, în sala mare a Casei de Cultură din Sânnicolau Mare, are loc un spectacol urmat de un
Agenda2004-8-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282098_a_283427]
-
Pagină realizată de LUCIAN RONKOV Etnicii bulgari l-au sărbătorit pe cel care i-a unit Carol Matei Ivanciov a încercat și a reușit să demonstreze că poate fi atât un bun bulgar, cât și un bun român Există unii oameni a căror viață se scurge încet, fără griji și fără probleme. Și mai există alții, a căror viață e ca un foc, care trăiesc permanent la tensiune maximă, animați de câte o
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
al treilea va cuprinde „Ghicitori populare“, iar cel de-al patrulea „Povești, basme și legende“. Pentru activitatea de cercetare depusă în vederea alcătuirii acestei lucrări, profesorul Carol Matei Ivanciov a fost distins printr-un premiu și o medalie de către Agenția pentru Bulgarii din străinătate de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Bulgaria și Institutul de Folclor de pe lângă Academia Bulgară a Științelor. O altă lucrare importantă o constituie traducerea operei lui Mihai Eminescu în limba bulgară, ampla lucrare, apreciată atât de partea română, cât
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
Carol-Matei Ivanciov a fost mai întâi învățător, apoi profesor, lector universitar, autor de lucrări științifice din toate domeniile în care este licențiat, autor și coautor de manuale școlare, promotor și coordonator al unor complexe activități cultural-artistice în localitățile locuite de bulgarii bănățeni, inițiator a numeroase seminarii și simpozioane care au abordat teme vizând păstrarea și dezvoltarea identității etnice la minoritatea bulgară din Banat; inițiator al emisiunii în limba bulgară la Studioul de Radio Timișoara, realizator al emisiunilor bilunare de la TVR Arad
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
Constituției României; deputat în două legislaturi, membru în comisiile pentru învățământ și pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale ale Camerei Deputaților, membru în Consiliul pentru Minorități Naționale de la constituirea acestuia și până în prezent, membru al Asociației Internaționale a Bulgarilor din Diaspora, participant activ la promovarea relațiilor româno-bulgare etc. Pentru orice minoritate națională, una dintre problemele cele mai sensibile o reprezintă păstrarea propriei identități culturale, conservarea tradițiilor, dar nu oricum, ci prin armonizarea relațiilor cu majoritatea în mijlocul căreia trăiește. În
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
care, acum la venerabila vârstă de 70 de ani, a ajuns la un moment al bilanțului și consideră că două dintre țelurile pe care și le-a propus în viață le-a și realizat: acela de a fi un bun bulgar și acela de a fi un bun român. A avut o viață plină, în care a și învățat mult, încă de mic, dar a și scris poezii, piese de teatru, a făcut numeroase traduceri, a studiat folclorul și obiceiurile bulgarilor
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
bulgar și acela de a fi un bun român. A avut o viață plină, în care a și învățat mult, încă de mic, dar a și scris poezii, piese de teatru, a făcut numeroase traduceri, a studiat folclorul și obiceiurile bulgarilor, a bătut pe jos, cu un cort în spate, toți munții țării, a făcut scufundări în Delta Dunării, a realizat chiar și filme documentare subacvatice, dar și alte filme documentare legate de obiceiurile și portul popular, a organizat festivaluri artistice
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
câte. Dar, să o luăm cu începutul. S-a născut la 9 aprilie 1943, în localitatea Beșenova Veche (Dudeștii Vechi de astăzi), una dintre cele mai mari așezări rurale la acea vreme, cu peste 5 000 de locuitori, majoritatea etnici bulgari, tatăl său fiind mecanic, iar mama casnică, o familie nu foarte înstărită, care deținea doar casa și circa cinci hectare de pământ. Primul contact cu limba română l-a avut abia la grădiniță. Copiii nu știau o boabă română, educatoarea
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
l-a sfătuit să nu facă acest pas, pentru a nu avea noi probleme, ci mai bine să ia un post de învățător. A fost repartizat în regiunea Timiș, prima opțiune fiind școala din Vinga, o altă localitate cu etnici bulgari. Însă o colegă de-a sa, care avea și un mic handicap, era deja titulară în Breștea, o localitate bulgărească mică, ce nu avea nici gară. Din spirit cavaleresc și mânat de elanul tinereții a acceptat un schimb cu aceasta
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
a transferat la Liceul Industrial nr. 1 (actualul Colegiu „H. Coandă“). În toată această perioadă, prin Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, a predat teoria și practica educației fizice. Tot atunci, mai mult pentru a-și dovedi că și un bulgar poate, urmează și absolvă și Facultatea de Limba și Literatura Română din cadrul Universității din Cluj Napoca. În toată perioada de la Timișoara, în afara activității didactice, a desfășurat o bogată activitate la Căminul Cultural din Mehala și în incinta Parohiei Catolice de acolo
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
a unui mic grup de prieteni, a înființat Uniunea Bulgară din Banat-România, iar pentru a aduna numărul necesar de membri, nefiind o organizație politică, a apelat la oamenii care veniseră la biserică pentru slujba de Crăciun. Peste 300 de etnici bulgari din mai multe localități bănățene și-au depus atunci adeziunile. În timpul Revoluției a citit la Radio Timișoara un apel în limba română și în limba bulgară, în premieră. Ulterior, a fost înființată și o emisiune săptămânală în limba bulgară, iar
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
an și o emisiune de televiziune, cu frecvență lunară. A inițiat o serie de activități, una la care ține foarte mult fiind Festivalul de cântece și dansuri populare bulgărești, devenit deja tradițional în perioada Fărșangului, în toate localitățile cu etnici bulgari, începând din 1990, a susținut mereu ansamblurile de dansuri și cântece populare, a organizat programe legate de sărbătorile populare sau religioase. Ca reprezentant al minorității bulgare, a avut și două mandate de deputat (1990-1992 și 1992-1996), perioadă despre care ne
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
scrie o carte. Și-a permis, în intervențiile sale ca, la unele legi, în dezbaterile finale, să facă propuneri sau să aducă unele corecturi greșelilor gramaticale, spre amuzamentul unora dintre colegii săi, care primeau lecții de limba română de la un bulgar. Chiar dacă a ajuns la o vârstă la care alții se gândesc doar la nepoții pe care îi plimbă prin parc, profesorul Carol Matei Ivanciov are numeroase planuri și nici nu se gândește, deocamdată, să se retragă din activitate. Declară, cu
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
Declară, cu modestie, că are cea mai bogată și cea mai veche arhivă de manuscrise și cărți tipărite în ceea ce privește minoritatea bulgară din România și speră doar să trăiască atât încât să poată să prezinte, în întregime, adevărata față a etnicului bulgar. Mai vrea să contribuie la realizarea monografiilor tuturor localităților cu etnici bulgari, una dintre acestea fiind deja realizată. Întrucât obiceiurile și tradițiile acestei etnii sunt mai bine conservate în România decât în Bulgaria, pentru la vară și-a propus să
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
arhivă de manuscrise și cărți tipărite în ceea ce privește minoritatea bulgară din România și speră doar să trăiască atât încât să poată să prezinte, în întregime, adevărata față a etnicului bulgar. Mai vrea să contribuie la realizarea monografiilor tuturor localităților cu etnici bulgari, una dintre acestea fiind deja realizată. Întrucât obiceiurile și tradițiile acestei etnii sunt mai bine conservate în România decât în Bulgaria, pentru la vară și-a propus să realizeze filme documentare autentice privind obiceiurile, ritualurile și tradițiile bulgarilor, atât cele
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
cu etnici bulgari, una dintre acestea fiind deja realizată. Întrucât obiceiurile și tradițiile acestei etnii sunt mai bine conservate în România decât în Bulgaria, pentru la vară și-a propus să realizeze filme documentare autentice privind obiceiurile, ritualurile și tradițiile bulgarilor, atât cele laice, cât și sărbătorile religioase din calendarul catolic. Mai în glumă, mai în serios, ne-a declarat că intenționează să termine și facultatea de drept, pe care a studiat-o timp de 3 ani la Cluj, în paralel
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
viața. Luni, 12 aprilie l Fostul ministru de finanțe, Daniel Dăianu, a apreciat că, pentru mersul economiei românești în 2004, datele de pe primul trimestru vor fi edificatoare, elementul-cheie fiind evoluția deficitului de cont curent. l Un comitet al părinților militarilor bulgari trimiși în Irak a cerut, în cursul unei întrevederi cu președintele Ghiorghi Pârvanov, retragerea contingentului bulgar într-o zonă sigură. l Poliția irakiană a preluat controlul asupra orașului sfânt Najaf, în urma unui acord încheiat de forțele de coaliție și mișcarea
Agenda2004-16-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282322_a_283651]
-
astfel de pelerinaj va avea loc sâmbătă, 24 aprilie, când la Catedrala episcopală vor veni credincioși și preoți din cele 27 de parohii ale Arhidiaconatului de Timiș. Pelerinii catolici din această zonă reprezintă diferitele etnii locale, majoritatea fiind maghiari, germani, bulgari, slovaci și români. Liturghia pontificală va fi celebrată de E.S. Stanislav Hočevar, arhiepiscop și mitropolit al Arhiepiscopiei romano-catolice de Belgrad, care va rosti predica și în limba germană. Prezența înaltului prelat din țara vecină la această festivitate reprezintă o expresie
Agenda2004-17-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282344_a_283673]
-
a pleca cu familia la Silistra. De ce la Silistra? Solo Juster: Silistra era un oraș cosmopolit în care legionarii n-au avut acces, niciodată. Au încercat o dată, au venit călări de la sate dar populația i-a izgonit din oraș. “SUB BULGARI, CA EVREI, AM DUS-O FOARTE BINE” Cum a fost la Silistra? Aveam 12-13 ani, m-am văzut într-o localitate nouă, o limbă nouă... locuiau, pe lângă evrei, bulgari, greci, SOLO JUSTER NIMIC NOU Femeia naște de când e lumea lume
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
călări de la sate dar populația i-a izgonit din oraș. “SUB BULGARI, CA EVREI, AM DUS-O FOARTE BINE” Cum a fost la Silistra? Aveam 12-13 ani, m-am văzut într-o localitate nouă, o limbă nouă... locuiau, pe lângă evrei, bulgari, greci, SOLO JUSTER NIMIC NOU Femeia naște de când e lumea lume de murit se moare tot de-atunci nimic nu-i nou sub soare URLĂ PIATRA luna așterne pe plai cărare de aur Să treacă semeață aia cu coasa și
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Am prins după ureche; am învățat turcește, bulgărește... Bulgara se aseamănă cu rusa, așa că, am învățat rusa foarte ușor; armenește n-am învățat fiindcă e cam greu. În 1940 s-a cedat Silistra, bulgarilor, prin Acordul de la Craiova și, sub bulgari, ca evrei, am dus-o foarte bine. În 1942 am fost chemat la muncă obligatorie în Bulgaria, pe Valea Strumei. Era iarnă și am mers pe jos 130 km prin zăpadă, de la Silistra până la Ruse, apoi până la Rusciuk, cu trei
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
au luat pe mine, în 1944, întrebau: “da`, unde-i băiatul?” Li s-a spus că-i luat la muncă, și mi-au trimis cutii de 1 kg de miere, slănină ș.a. și săracii și bogătașii au trăit bine sub bulgari. În 1944, primăvara, ne-a luat iar pe noi, dar nu în același loc. La Smeadovo, pe Valea Kazanlâk, unde era o pădure de tei și de stejari, fagi, amestecați... iar noi construiam un drum, de la gara Smeadovo. țăranii ne-
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
fiind bănuit de comunism. și eu am fost bănuit de comunism; nu aveam voie să circulăm de la 9 seara până la ora 8 dimineața. Fac o mică paranteză: în acea perioadă, la Silistra, în sala cinematografului “Modern”, erau judecați sute de bulgari care fugeau din Bulgaria în România fiindcă venise la cârmuirea Bulgariei un anume Filof, care era filogerman, și a făcut ce-a făcut. Dar se zice că regele Boris al III-lea ia susținut pe evrei și nu a lăsat
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Silistra și Rusciuk, și mai departe. A venit cu mine un băiat din Varna ai cărui părinți erau exilați. De ce? Varna și Sofia au fost golite de evrei. De ce? Fiindcă erau noduri de cale ferată și baze militare germane iar bulgarii ne-au ferit. Deci, am plecat cu acest băiat - coleg în același lagăr cu mine, fiindcă noi, silistrenii, eram puțini, 18 - 20. Ne-am dus în port; era plin cu nemți care se retrăgeau din România; Dunărea era plină cu
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
spun: “Tu rămâi. Mie ce-mi dai?” Păi, zice, “îți dau cam 55000 de șekeli.” “Bine”, i-am spus, “primesc!” și i-am spus sincer: “vreau să comand și eu instrumentar din Germania.” Mă rog... O parte din clienți, doi bulgari și încă unul, au venit după mine. El lucra repede, dar făcea și rebuturi. Avea o ladă, cam jumătate cât biroul acesta, plină cu lentile. Se mai întâmpla ceva, ori era mică, ori era mare, trebuia modificată. Dacă era ramă
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]