370 matches
-
că suntem oameni fără păcate? Un lucru e știut: balamalele de la multe uși ale lăcașurilor sfinte și încuietorile, noi țiganii le-am meșterit; altfel ușile ar fi rămas mereu închise! Erau vorbe înțelepte ce nu mai presupuneau alte comentarii. În timp ce bulibașa se întreținea cu avocatul, acesta din urmă punând necontenit întrebări pentru a se lămuri privind unele nedumeriri, se auziră chiote de bucurie și cântece vesele a căror exuberanță era greu de stăvilit. - V-am spus eu! Mireasa noastră n-a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mireasa fusese pură! - La noi, continuă starostele, mirii trebuie să fie precum lacrima. În șatră, cum v-am mai spus, nu este îngăduită dragostea în afara căsătoriei. Ei, domnule avocat, de acum trebuie să fiți tare, începe marea noastră petrecere. De bulibașă și avocat se apropie o pirandă cu o farfurie, pe care se aflau două pahare mari cu rachiu roșu. Starostele îl îndemnă pe oaspete să guste din licoarea unei cupe, pe marginea căreia jocul îndrăcit al unor mărgele, cât bobul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
trăiau acest act al constituirii unei noi familii cu o intensitate greu de explicat. Într-o poiană din marginea luncii, se așezară mesele pe covoare înflorate. Deasupra covoarelor, se așternură ștergare de borangic ce păreau țesute din raze de soare. Bulibașa îl invită pe avocat să onoreze masa, îmbiindu-l să-și toarne în farfurie primul polonic din cazanul cu șah masasa balanăsa, așa cum se obișnuia a fi cinstit un oaspete ales, care la rândul lui prețuia onoarea ce i se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
licorilor purtătoare de tării chemătoare spre reverie. Ei se aflau în primele rânduri ale celor care dădeau nunții pitorescul cerut în asemenea ocazii, spre hazul tuturor. Era totuși păstrată decența, mai ales că în mijlocul lor se afla un oaspete neobișnuit. Bulibașa îi săgetă cu ochii pe împricinați și, drept urmare, aceștia fură repede îndepărtați din tabără. Nunta curse exuberant, cu o veselie înspumată, ca un râu de munte ce-și lasă apele să alunece peste bolovanii asemănători unor spinări de bivoli și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un râu de munte ce-și lasă apele să alunece peste bolovanii asemănători unor spinări de bivoli și peste stâncile ivite în cale. Fiecare moment era marcat de bucuria de neprețuit pe care o aduce oamenilor constituirea unei noi familii. Bulibașa bău cu măsură, rămânând treaz până în zori, când îi propuse avocatului să-l conducă cu tot alaiul până acasă. - Domnule Graulea, am o rugăminte: dacă tot vreți să mă conduceți, părerea mea ar fi să mergeți numai până la marginea orașului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pierd mulți clienți care apelează la serviciile mele și multă vreme nu m aș mai putea spăla nici cu apa Dunării de gura lumii. Așa și făcură. Unii tineri mai îndrăzneți încercară să depășească granița convenției, dar interveni cu hotărâre bulibașa. Cuvântul lui nu putea fi călcat. Odată ajuns acasă, avocatului, deși băuse cu precauție, i se păru că cerul și pământul au o rotație a căror mișcare era greu de stăvilit. Se culcă. Cât a dormit nu a putut să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
poți cumpăra, tată? Dacă ai tu atâția galbeni? - Tu spune numele fetei și apoi vom chibzui. Dacă n-om avea galbenii ce ni s-or cere, ne-om zălogi că doar nu am zece flăcăi. - Mă tem că Vijelie, fiul bulibașei, învățat să doarmă pe perne umplute cu bani de aur, îți va cere mult mai mult decât ai putea tu să scoți din pungă. - Acum înțeleg, ți-a căzut dragă Voica. Ai ochi buni, ai știut să alegi, e șukară
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a se lăsa în voia somnului. Nu se știa dacă mai era timp de visare. Hurducăturile căruțelor pe drumurile cu atâtea hârtoape, le spulberaseră orice gând în afară de cel care însemna mâncare și odihnă. Cum nu se simțea îmbiat de mâncare, bulibașa trecu printre corturile așezate deja, cu luleaua stinsă. Se vedea cât de colo că era preocupat de ceva. Nu-și putea explica de ce trebuia să și alerge el oamenii și animalele în căutare de noi locuri!? Numai pentru că oamenii legii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de doamne-ajută și, în loc de apă, ar fi avut în ulcele rachiu tare sau vin roșu și acruț care le ar fi șters toate îngrijorările. Deși masa se terminase demult, mirosul îmbătător de fasole mai stăruia cu putere în aerul împrejmuitor. Bulibașa călca meditativ, privind când într-o parte, când în alta.Toate corturile erau întemeiate, așteptându-și stăpânii să le umple cu somn și poate pentru unii și cu vise. Starostele își zâmbi în mustața stufoasă a mulțumire. Primii care puseseră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unor stâlpi în stare să sprijine un colț de cer. Pulberile de scântei aurii creau în întunericul nopții un spectacol feeric. Puradeii, care nu cunoșteau oboseala zilei, jucau în fața corturilor tananica. Printre cei mai răsăriți, se afla și Voica, nepoata bulibașei. O drăcoaică în carne și oase prin venele căreia se vedea că nu curge sânge, ci foc viu, strecurat, gata oricând să dea în clocot, însemn de netăgăduit al nației sale. În tabăra copiilor, ea dădea poruncile și dancii le
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
În seara aceea însă, pe drumul tăiat de șatră în goana nebună a telegarilor, fasolea se aflase la mare cinste. În timp ce oamenii șatrei se pregăteau de odihnă, sosi un călăreț. Era Șobi. Fusese trimis într-o misiune de taină de către bulibașă. Ajuns în fața cortului starostelui, acesta s-a aruncat din șa și, lăsând calul slobod, a alergat cu sufletul la gură să se înfățișeze stăpânului. Bulibașa reușise să-și reaprindă luleaua și acum fuma, nu atât tutunul iute și amar, cât
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de odihnă, sosi un călăreț. Era Șobi. Fusese trimis într-o misiune de taină de către bulibașă. Ajuns în fața cortului starostelui, acesta s-a aruncat din șa și, lăsând calul slobod, a alergat cu sufletul la gură să se înfățișeze stăpânului. Bulibașa reușise să-și reaprindă luleaua și acum fuma, nu atât tutunul iute și amar, cât mai ales sumedenia de gânduri împăienjenite, cuibărite în pipa sa. - Ei? Îl întrebă acesta zorit. - Nu putem rămâne aici. Oamenii legii sunt pe urmele noastre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
A râs el, au râs și cei care-l însoțeau și m-au lăsat în banii mei. Am legat căzănelul și tingirile la oblânc, am pus între ele cârpe să nu sune și am venit într-o goană spre tine, bulibașa mo. Cum vei chibzui tu, așa o fi bine. Un timp, acesta nu scoase un cuvânt. Dar câteva clipe mai târziu tună: - Strângeți corturile! Porunca bulibașei străbătu repede de-a lungul poalelor pădurii, împânzite de sălașele abia întocmite, oamenii șatrei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
între ele cârpe să nu sune și am venit într-o goană spre tine, bulibașa mo. Cum vei chibzui tu, așa o fi bine. Un timp, acesta nu scoase un cuvânt. Dar câteva clipe mai târziu tună: - Strângeți corturile! Porunca bulibașei străbătu repede de-a lungul poalelor pădurii, împânzite de sălașele abia întocmite, oamenii șatrei neavând timp să-și pună măcar pentru scurt timp capul pe o pernă. Toți, cu mic cu mare, începură desfacerea corturilor, știind că nu au nici o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pădurii, împânzite de sălașele abia întocmite, oamenii șatrei neavând timp să-și pună măcar pentru scurt timp capul pe o pernă. Toți, cu mic cu mare, începură desfacerea corturilor, știind că nu au nici o putere de a se împotrivi. Apoi bulibașa, încruntat ca un general de oști, nevoit să pornească la o bătălie pe care n-o aștepta și nu și-o dorea, trecu printre corturi unde oamenii lui roboteau, murmurând înciudați la strângerea calabalâcurilor. Deodată, bătrânul staroste se opri în fața
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unui cort unde un tânăr își înlănțuise cu brațele țiganca, într-o scenă tandră de dragoste, urmăriți de câțiva puradei care-i priveau chicotind veseli. - Tu ce faci, mo!? Ai chef de hârjoană? Nu ai aflat că pornim la drum...? - Bulibașă! - Nici un bulibașă, desfă-ți cortul, tăbârcește-l în căruță și înhamă-ți catârii! - Cum asta, de-abia am poposit, gândeam... - Tu să faci cum ți-am poruncit, că altfel auzi glasul harapnicului. - Credeam... - Tu mai ales nu ai voie să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unde un tânăr își înlănțuise cu brațele țiganca, într-o scenă tandră de dragoste, urmăriți de câțiva puradei care-i priveau chicotind veseli. - Tu ce faci, mo!? Ai chef de hârjoană? Nu ai aflat că pornim la drum...? - Bulibașă! - Nici un bulibașă, desfă-ți cortul, tăbârcește-l în căruță și înhamă-ți catârii! - Cum asta, de-abia am poposit, gândeam... - Tu să faci cum ți-am poruncit, că altfel auzi glasul harapnicului. - Credeam... - Tu mai ales nu ai voie să crezi nimic
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tăbârcește-l în căruță și înhamă-ți catârii! - Cum asta, de-abia am poposit, gândeam... - Tu să faci cum ți-am poruncit, că altfel auzi glasul harapnicului. - Credeam... - Tu mai ales nu ai voie să crezi nimic, ai înțeles? Și bulibașa se îndepărtă fiind convins că Halânga nu va îndrăzni să-i calce porunca. Pe drumul de întoarcere spre cortul lui, Iorgu Stănescu se gândi cum Halânga îl purtase prin judecăți și câți galbeni intraseră în buzunarul avocaților ca să-l aducă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în zilele când părăseau un sat. Halânga îi aproviziona pe toți pe căi nu tocmai ortodoxe. La judecată însă mersese pentru omor. Văzuse câțiva ani buni cerul printre gratii, dar acolo își completase studiile universitare în materie de hoție. Dacă bulibașa nu ar fi bătut la porțile celor mai de seamă avocați, Halânga ar fi ieșit dintre zidurile mucede cu barbă albă, dar galbenii sunători ai șatrei au deschis porțile și flăcăul acesta cu apucături de catâr a ieșit la lumină
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
la porțile celor mai de seamă avocați, Halânga ar fi ieșit dintre zidurile mucede cu barbă albă, dar galbenii sunători ai șatrei au deschis porțile și flăcăul acesta cu apucături de catâr a ieșit la lumină mult înainte de împlinirea sorocului. Bulibașa își continuă drumul, trecând cu ochii peste cele câteva căruțe întocmite și pregătite de drum. Când se întoarse, Halânga era în căruță cu toți ai lui gata de drum. Ce oameni strașnici sunt în șatra mea!, gândi el. Trecuse lesne
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de gânduri îl împresurau acum. Luna se ascunsese de câtăva vreme după un nor fumuriu, încât nu se vedea nici un colț din talerul ei de aramă. Împrejurimile deveniră de catran. Căruțele așezate una după alta așteptau numai primul bici al bulibașei, drept semnal de pornire, Iorgu afându-se în capul coloanei. Clipa sosi nesperat de repede. La îndemnul bunicului ei, Voica, nepoata favorită a bulibașei, care nu mai putea de dragul de a mâna ea catârii, dădu semnalul și coloana se puse în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ei de aramă. Împrejurimile deveniră de catran. Căruțele așezate una după alta așteptau numai primul bici al bulibașei, drept semnal de pornire, Iorgu afându-se în capul coloanei. Clipa sosi nesperat de repede. La îndemnul bunicului ei, Voica, nepoata favorită a bulibașei, care nu mai putea de dragul de a mâna ea catârii, dădu semnalul și coloana se puse în mișcare. Ea strunea cu pricepere telegarii, forțându-i să o țină într-un trap continuu, măsurat, pentru a nu-i obosi, fiindcă animalele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
-i obosi, fiindcă animalele ca și oamenii șatrei nu avuseseră timp de odihnă. Toate căruțele, în alai, intrară în adâncimile nopții, ocolind drumul de piatră prin locuri dosite, pentru a fi cât mai departe de ochii stăpânirii. La o răscruce, bulibașa hotărî să o ia pe un drumeag lateral, pe lângă o lizieră de salcâmi, pentru a se depărta de un sat unde i-ar fi hămăit câinii și le-ar fi semnalat prezența. Celelalte căruțe îl urmară supuse fără a întreba
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe un drumeag lateral, pe lângă o lizieră de salcâmi, pentru a se depărta de un sat unde i-ar fi hămăit câinii și le-ar fi semnalat prezența. Celelalte căruțe îl urmară supuse fără a întreba de ce? Era îndeajuns că bulibașa hotărâse așa. Alergaseră atâtea zile la rând și acum continuau aceeași goană nebunească. Aveau vaga presimțire că pe umbrele lor calcă oamenii legii. Li se părea că simt în spate răsuflarea acestora, făcând să le străpungă hainele de fiorii reci
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
câteva săptămâni, mai multe șatre, luate de valul unei vești aruncate de un sătean că oamenii legii scotocesc șatră cu șatră, nu-și găseau liniștea și nici un loc pentru a-și așeza tabăra, fie și pentru puțină vreme. Bașa, un bulibașă venit de curând pe aceste locuri, când tocmai se pregătea cu ai lui să se instaleze la marginea satului Coroi, află și el vestea care îl puse în derută. Ce-or fi având cu noi? se întrebă el. Ca și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]