118 matches
-
fost acolo de la începutul timpului. Am aruncat o privire rapidă celor de la masă. Erau în jur de douăzeci de „clienți“. Dintre care numai vreo cinci erau femei. Bătrânul obez din dreapta mea își îndesa de zor mâncare în gură. Oare era bulimic? Tânărul obez din stânga s-a prezentat ca fiind Davy. —Bună, Davy, am zâmbit eu cu demnitate. Nu era nevoie să fiu foarte prietenoasă. îmi propusesem să păstrez o distanță strictă, dar să fiu întotdeauna plăcută și politicoasă. în fond, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în cele din urmă, toate lumea mi se prezentase. Sau, cel puțin, îmi aduseseră la cunoștință motivele pentru care fuseseră internați. Alcoolicii îi luau, ca număr, pe dependenții de droguri cam cu patru la unu. Și mai erau și câțiva bulimici. Dar în tot grupul nu era decât un singur cartofor: Davy. Nu era de mirare că era complet dezamăgit. O femeie grasă, îmbrăcată într-o salopetă portocalie imensă mi-a trântit în față o farfurie cu cotlete și gulii. —Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la sânge? Unde era sucul proaspăt de fructe? Am împins farfuria către grăsanul care mi-o ceruse, dar asta a stârnit o mulțime de replici dezaprobatoare. —Rachel, nu-i da mâncarea! — S-o oprească cineva! —Eamonn nu are voie! —E bulimic! — Te rog să nu hrănești elefantul! —Politica noastră nu prevede prepararea unui regim special pentru nici unul din pacienții noștri, mi-a spus doctorul Billings. Nu? Eram uimită. Nu. — Dar, am protestat eu, nu e vorba de un regim special. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Sunt vegetariană. Majoritatea oamenilor care vin aici au probleme cu mâncarea și e foarte important ca aceste persoane să învețe să mănânce orice li se pune în față. —înțeleg perfect, am spus eu cu drăgălășenie. Sunteți îngrijorat din cauza anorexicilor și bulimicilor. S-ar putea supăra când ar vedea mâncarea mea specială. Nu, Rachel, mi-a răspuns Billings cu fermitate. Sunt îngrijorat din cauza ta. Din cauza mea? îngrijorat din cauza mea? De ce Dumnezeu? — De ce? am întrebat încercând să-mi păstrez tonul politicos. Pentru că, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
substanță. Sau se poate ca pur și simplu să adaugi o a doua dependență și să rămâi dependent de amândouă. —înțeleg, am spus eu. Vin aici să mă tratez pentru dependența de droguri și până plec devin și alcoolică și bulimică. E ca atunci când intri în închisoare fiindcă n-ai plătit o amendă, iar atunci când ieși știi deja cum să jefuiești o bancă și cum să construiești o bombă. Nu chiar, mi-a răspuns Billings cu un zâmbet misterios. — Și-atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
n-am reușit să descifrez privirea aia. —Și CA? —Cartoforii Anonimi. —Și BA1? Nu mă puteam abține să nu râd. Nu, lasă-mă să ghicesc - Bătătorii Anonimi - pentru cei care nu se pot opri din bătutul la mașina de scris! —Bulimicii Anonimi, a răspuns Mike deloc amuzat. Fața lui urâtă arăta ca un bloc de granit. —Am înțeles. Am încercat să mă opresc din chicotit, jenată că-mi bătusem joc de AA, NA, CA și de tot restul. Poate că pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Se părea că oamenii care suferă de diferite forme de dependență, inclusiv cei cu probleme legate de mâncare, au dinții făcuți terci. Motivul e, pe de o parte, stilul de viață destrăbălat - cei care iau ecstasy ronțăie în gol, iar bulimicii, care, de fiecare dată, după ce vomită, își clătesc gura cu acid hidrocloric, au noroc dacă mai rămân cu vreun dinte în gură; la fel ca și alcoolicii care și ei vomită de zor. în afara vieții destrăbălate, a spus Barry Grant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
vă plac și vă spun ce popor sînteți ! Există, în primul rînd, gama largă - majoritară - de reclame cosmopolite, adresîndu-se corpului generic și bunăstării sale universale și care, vorba lui Florin Dumitrescu, „ne vînd Occident pe pîine”. Iar românii au cumpărat, bulimici, pînă cînd au început să le stea E-urile în gît. Reclamele au început atunci să se „localizeze”, să facă apel la un „autohtonism” de rezervă care să promoveze (și) d’ale noastre, pentru noi. Din acest moment lucrurile încep
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și asupra alimentației poporului. Noi am avut parte - ce ironie lingvistică ! - de „alimentația rațională”. Ceea ce ne-a făcut să retrogradăm de la gourmet nu înapoi la gourmand, ci direct la nesătui. Nesătui am intrat și în capitalism și ne-am repezit, bulimici, în magazinele societății de consum. Pînă cînd am aflat de vaci nebune, gripe aviare sau porcine și E-uri dăunătoare sănătății noastre. Și am început să ne întrebăm : dar noi ce mîncăm, de fapt ? De abia atunci s-au creat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dezordini subiective și de eșecuri educative. Pe de o parte, societatea de hiperconsum exaltă sistemele de referință ale bunăstării, ale armoniei și ale echilibrului, pe de alta, ea se prezintă ca un sistem hipertrofic și scăpat de sub control, un complex bulimic care duce la extrem și la haos, contemporan al coabitării opulenței cu amplificarea inegalităților și a subconsumului. Rateurile sunt duble: ele privesc atât ordinea subiectivă a existențelor, cât și idealul de dreptate socială. De altfel, epoca fericirii paradoxale impune necesitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din doi recunoaște că cedează în mod regulat plăcerii cumpărăturilor „din slăbiciune”; între 30 și 60% dintre articolele cumpărate în supermagazine și în centrele comerciale sunt cumpărături făcute sub impulsul momentului 18. Creșterea numărului de falimente personale, „febra cumpărăturilor”, shoppingul „bulimic”, cumpărăturile făcute „la inspirație” sunt tot atâtea „patologii” care au legătură cu solicitările publicității și cu sentimentele de urgență pe care le provoacă. Aceasta ar fi „tirania” ordinii publicitare care, propagând o cultură a satisfacerii imediate a dorințelor, ar ajunge
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sporește. Cu ocazia marilor întâlniri sportive, publicul se înflăcărează, dar o face confortabil instalat în fața ecranului televizorului. Regimurile alimentare și dietetica au tot mai mulți adepți, dar pe fondul unei slabe rezistențe la tentațiile alimentare și al tendințelor anarhice sau bulimice. Societatea de hiperconsum nu este doar una a excesului în performanțe, dar chiar, în mare măsură, a excesului în inactivitate fizică și în divertisment spectacular, al junk food-ului și al altor dezordini alimentare. Suntem dominați nu atât de o societate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și mai mare măsură, cea care consfințește corpul senzațiilor, un nou imaginar al bunăstării venind să integreze dimensiunile estetice și senzitive, psihologice și existențiale. Rezultă că individualismul contemporan prezintă un dublu aspect, senzualist și performativ, narcisic și prometeic, estetic și bulimic. Modelul său nu este nici Dionysos, nici Superman, ci Ianus cel cu două chipuri, un Ianus hibrid, hipermodern, „exploatând” în toate felurile potențialitățile deschise de aceste două mari finalități ale modernității care sunt eficacitatea și fericirea aici pe pământ. Medicalizare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
considerată ca asigurată”11. Pentru a face față unor asemenea provocări, unii apelează la relansarea energiei nucleare, care are meritul de a nu provoca efecte de seră. Alții privilegiază dezvoltarea energiilor alternative. Oricum, este imperativ să reducem neîntârziat consumul nostru bulimic de petrol, gaze și cărbune ca să limităm emisiile de CO2. A sosit momentul să stăpânim sau să limităm consumerismul, pentru simplul motiv că masa consumatorilor a devenit primul factor responsabil de efectul de seră, primul poluant al planetei 12. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dimineață. Adolescentul povestește coșmarurile sale, coșmaruri care pot avea un aspect repetitiv. Alimentația este adesea perturbată: fie este vorba de reducere, de pierdere a apetitului, de indiferență față de alimente, de un comportament anorexic tipic; fie este vorba de un comportament bulimic, de o ronțăială continuă. Aceste două tipuri de comportament pot alterna la același adolescent și poate fi însoțit de manevre vomitive (situație întâlnită mai frecvent la fete decât la băieți). Drept consecință apar modificări privind greutatea: pierdere în greutate sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
privi cu bunăvoință și empatie, multiplicând conduitele active și operatorii printr-o investire pur factuală a realității (expunere la risc, accidente repetate etc.). Alții vor putea utiliza o serie de conduite care să urmărească negarea oricărei depresii (conduite anorexice sau bulimice, trecere la acte diverse etc.). Alții, în sfârșit, vor putea recurge la unele forme de autotratament paralel: alcool, drog, consum intempestiv de psihotrope. Toate aceste conduite, numite adesea comorbiditate în literatura actuală, au drept scop esențial evitarea confruntării cu acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tău special deschide ochii și reîntoarce-te în această încăpere. Poți continua să te simți la fel de bine cum te simți acum, complet relaxat și liniștit, gata să faci orice este nevoie să fie făcut. Hawkins (1190Ă lucrând cu o pacientă bulimică a găsit că regresia la evenimentele trecute este foarte eficace atunci când pacientul trăiește sentimentele de control, speranță și expectație. Intervenția 15Trecerea în revistă a experiențelor pozitive Imaginează-ți că ai în fața ta un ecran de televizor cu mai multe butoane
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
prin vizitarea locului tău preferat și chemându-l pe nume... și poți împărtăși cu el orice griji ai avea, știind că te va asculta și înțelege. Această abordare a fost utilizată cu succes de Hawkins (1990Ă în tratamentul unei paciente bulimice (vezi capitolul 8Ă și poate fi de asemenea foarte utilă pentru gestionarea durerii și luarea deciziilor. Orientări viitoare Multe din abordările pentru întărirea eului descrise mai sus conțin o orientare directă către viitor. Oricum, tehnica evocativă/ proiectivă de întărire a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pe ceea ce se întâmplă, dar dacă nu există o asemenea parte separată, este în regulă (H. Watkins, 1993Ă. Sau, mai specific: Aș dori să vorbesc cu acea parte a minții tale care nu dorește să doarmă (sau este alcoolică, sau bulimică, sau dependentă de droguriă și poate acea parte ar dori să facă un pas înainte și să își facă cunoscută prezența într-un fel oarecare, dar dacă nu există o asemenea parte separată este în regulă. Ultima parte a frazei
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
plutirii (p.212Ă. Spiegel și Spiegel sugerează că o strategie de restructurare similară poate fi aplicată și pentru alte probleme, cum este mâncatul în exces și gestionarea durerii. Într-adevăr, autorul a utilizat cu succes această abordare cu o pacientă bulimică (vezi studiul de caz 6, ședința 1, din capitolul 8Ă. Un caz prezentat de Rossi (2002Ă Rossi prezintă un caz a unui profesor foarte stresat care dorea să se lase de fumat. A fost administrat profilul de inducție hipnotică Spiegel
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
individual sau împreună. Întreaga familie trebuie încurajată pentru a ține un jurnal al viselor, gândurilor neexplicate, imaginilor și sentimentelor. Acestea pot fi apoi „prelucrate” în ședințele de terapie familială. Studiul de caz 6Hipnoza în terapia familială Pacienta era o fată bulimică de 16 ani care locuia cu părinții, fratele mai mic și bunica. La vârsta de 13 ani i s-a pus diagnosticul de anorexie nervoasă și de aproximativ un an era bulimică. La vârsta de 14 ani a fost internată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
6Hipnoza în terapia familială Pacienta era o fată bulimică de 16 ani care locuia cu părinții, fratele mai mic și bunica. La vârsta de 13 ani i s-a pus diagnosticul de anorexie nervoasă și de aproximativ un an era bulimică. La vârsta de 14 ani a fost internată în spital unde a fost „tratată” prin metode comportamentale. Părinții erau foarte îngrijorați în legătură cu fiica lor și mama a fost trimisă la mine de Asociația pentru Tulburări de Comportament Alimentar pentru a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
invitați să fie de față la această ședință, ceea ce au acceptat imediat. A fost realizată anamneza, acordând atenție în mod special la: momentul debutului; simptome psihologice, comportamentale, cognitive și emoționale; modularea problemei în timp; identificarea evenimentelor care preced un puseu bulimic; consecințele mâncatului în exces; identificarea oricăror beneficii secundare și tratamentele anterioare. Li s-a cerut să identifice reacțiile lor la problemă în general, precum și comportamentele specifice și sentimentele care urmează descoperirii „comportamentului bulimic”. A fost discutat de asemenea efectul relațiilor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
timp; identificarea evenimentelor care preced un puseu bulimic; consecințele mâncatului în exces; identificarea oricăror beneficii secundare și tratamentele anterioare. Li s-a cerut să identifice reacțiile lor la problemă în general, precum și comportamentele specifice și sentimentele care urmează descoperirii „comportamentului bulimic”. A fost discutat de asemenea efectul relațiilor familiale și a vieții de familie în general. Atât Joanne cât și părinții săi au fost întrebați care este explicația lor în ce privește „problema de prezentare” și ce cred că au nevoie pentru a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de prelucrare gestalt, respectiv tehnica „scaunului gol” și inversarea de rol. Ședințele 6 și 7 Ultimele două ședințe au reîntărit în mare măsură ceea ce s-a realizat în ședințele de terapie precedente. Joanne a început treptat să își controleze comportamentul bulimic și ședințele de urmărire la șase luni au arătat că în următorii doi ani comportamentul nu a reapărut. Rezumat Presupunerea de bază a terapeutului a fost aceea că există un potențial interior pentru a ajunge la o stare de echilibru
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]