KorAP: Find »[drukola/base=bulimic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

118 matches

Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672

nivel, hipotalamusul ventromedial este stimulat pentru a atenua apetitul, iar rata metabolică crește. Temperament și personalitate Aproximativ jumătate dintre anorexici suferă de tipul restrictiv, iar ceilalți de tipul bulimic. Personalitățile acestora diferă, cei din a doua categorie semănând mult cu bulimicii. Cei din prima categorie tind să fie mai inhibați, perfecționiști, nesiguri, conformiști și capabili de un înalt grad de autocontrol. Prin comparație, cei care suferă de tipul bulimic tind să fie mai sociabili și extrovertiți și să aibă probleme în

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
bulimic. Personalitățile acestora diferă, cei din a doua categorie semănând mult cu bulimicii. Cei din prima categorie tind să fie mai inhibați, perfecționiști, nesiguri, conformiști și capabili de un înalt grad de autocontrol. Prin comparație, cei care suferă de tipul bulimic tind să fie mai sociabili și extrovertiți și să aibă probleme în a-și controla impulsurile (Casper, Hedeker & McClough, 1992). Influența familiei Dinamica familială poate juca un rol important în precipitarea și întreținerea tulburărilor de nutriție. Mamele fetelor și femeilor

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
control strict. Din cauza acestui mediu rigid și posesiv, fetele dobândesc capacitatea de a-și controla singure aportul de hrană și, în același timp, se maturizează mai încet (nu încep viața de femeie), ceea ce le prelungește dependența. Din contră, în familiile bulimice sunt, în general, mai multe cazuri de boală (depresie și abuz de substanțe psihoactive) decât în cele normale. Fairburn, Welch, Doll, Davies și O’Connor (1997) au constatat că, prin comparație cu familiile de anorexici în care se evită confruntarea

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
multe cazuri de boală (depresie și abuz de substanțe psihoactive) decât în cele normale. Fairburn, Welch, Doll, Davies și O’Connor (1997) au constatat că, prin comparație cu familiile de anorexici în care se evită confruntarea deschisă, în familiile de bulimici ostilitatea, conflictul părinți-copii și confruntările sunt pe față. Aceste familii tind să manifeste mai multe intenții de agresivitate, prin învinovățirea celorlalți și încercarea de a-i controla. De reținut Familiile de anorexici tind să fie rigide și să controleze, în vreme ce

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
și confruntările sunt pe față. Aceste familii tind să manifeste mai multe intenții de agresivitate, prin învinovățirea celorlalți și încercarea de a-i controla. De reținut Familiile de anorexici tind să fie rigide și să controleze, în vreme ce la familiile de bulimici se constată o ostilitate mai manifestă și mai puțină grijă și coeziune. Influența societății și a mediului Sondajele cu privire la modul în care își percep oamenii aspectul fizic în raport cu o imagine ideală arată că nemulțumirea legată de propria persoană a crescut

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
ale indivizilor cu tulburări de nutriție, apar distorsiuni cognitive evidente. Principalele caracteristici ale acestui tip de gândire dezadaptativă sunt tendința de apreciere negativă a propriei persoane și preocuparea obsesivă pentru mâncare. Din punct de vedere comportamental, ciclul anorexic și ciclul bulimic constituie întăriri negative și se autoperpetuează. EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE În afara instrumentelor generale prezentate anterior, pentru aceste afecțiuni se mai poate folosi „Inventarul pentru evaluarea tulburărilor de nutriție” (Eating Disorder Inventory - 2, EDI-2, Garner, 1991), un instrument de autoevaluare care

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
ca și la anorexia nervoasă. Indivizii cu bulimie de tip eliminatoriu trebuie monitorizați pentru a li restricționa accesul la alimentele care incită la hiperfagie (alimentele hipercalorice, cum ar fi prăjitura, înghețata). Pentru terapiile de grup, de multe ori, anorexicii și bulimicii sunt puși împreună. Intervențiile în cadrul familiei Din cauza faptului că familiile bulimicilor sunt mult mai distrate decât cele ale anorexicilor, terapia se va concentra, foarte probabil, asupra găsirii unor metode mai potrivite de comunicare și unor soluții la conflicte și asupra

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
trebuie monitorizați pentru a li restricționa accesul la alimentele care incită la hiperfagie (alimentele hipercalorice, cum ar fi prăjitura, înghețata). Pentru terapiile de grup, de multe ori, anorexicii și bulimicii sunt puși împreună. Intervențiile în cadrul familiei Din cauza faptului că familiile bulimicilor sunt mult mai distrate decât cele ale anorexicilor, terapia se va concentra, foarte probabil, asupra găsirii unor metode mai potrivite de comunicare și unor soluții la conflicte și asupra restabilirii frontierelor interpersonale potrivite, ALTE TULBURĂRI DE NUTRIȚIE Hiperfagia bulimică Anexa

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
familiile bulimicilor sunt mult mai distrate decât cele ale anorexicilor, terapia se va concentra, foarte probabil, asupra găsirii unor metode mai potrivite de comunicare și unor soluții la conflicte și asupra restabilirii frontierelor interpersonale potrivite, ALTE TULBURĂRI DE NUTRIȚIE Hiperfagia bulimică Anexa B din DSM-IV-TR (APA, 2000) conține mai multe categorii de tulburări avute în vedere pentru o posibilă includere în DSM-IV, dar care, din cauza insuficienței dovezilor, nu au putut fi încă incluse. Într-una din aceste categorii este clasată și

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
B din DSM-IV-TR (APA, 2000) conține mai multe categorii de tulburări avute în vedere pentru o posibilă includere în DSM-IV, dar care, din cauza insuficienței dovezilor, nu au putut fi încă incluse. Într-una din aceste categorii este clasată și hiperfagia bulimică, o tulburare a capacității de a controla episoadele de hiperfagie ce cauzează o stare de un distres pronunțat. Spre deosebire de anorexie sau bulimie, în acest caz, excesul alimentar nu este urmat de strategii compensatorii (vărsăturile autoprovocate, laxative, înfometare sau exercițiu fizic

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
minimul normal. 95% din minimul normal. Care dintre următoarele afirmații despre anorexia nervoasă și bulimia nervoasă este adevărată? Debutul anorexiei este, de obicei, mai precoce decât al bulimiei. Bulimia este frecvent asociată cu dietele de tip restrictiv. Anorexicii devin rareori bulimici. Lipsa de control asupra impulsurilor constituie o caracteristică frecventă a anorexiei. Conform DSM-IV-TR, un episod de hiperfagie presupune consumarea unei cantități excesive de hrană într-un interval de timp limitat. ritualuri alimentare. senzația de pierdere a controlului ca urmare a

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761

recuziter a adus în scenă... trei! Apoi, patru, fiindcă pofta vine mîncînd, nu?! Publicul, neînțelegînd limba română, s-a amuzat teribil, crezînd că piesa lui Brecht este una... despre cîrnați! Neplăcută a fost revenirea în țară, cînd recuziterul, plus actorii bulimici au trebuit să returneze, în lei, diferența de gramaj... Sigur că-n alt turneu histrionii noștri se pot face și de rîs, comandînd biftec tartar fără să știe că mușchiul de vită e crud! Credeam că artiștii români au depășit

[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
Organizatorul, Mircea Cavadia (a plecat recent, dintre noi, din păcate!), avea vocație pentru așa ceva și, mai mult, știa să capaciteze forurile locale, obținînd sponsorizări substanțiale. Ordinul directorului manifestării era "sculați-vă de la masă, că sîntem așteptați la masă!". Ce mai, bulimicii & alcoolicii erau fericiți! Dar și noi, ceilalți, oamenii cu umor. Azi vă povestesc o întîmplare începută pe tren și terminată în Banat. Deci, urcăm din București mai mulți invitați (vreo zece) și urma să coborîm la Caransebeș, unde se desfășura

[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615

pentru care le practicăm îndelung în goana după stimuli, cu riscul maxim de a deveni dependenți. Orarele școlilor organizează activitățile în mod repetitiv, generând învățarea ca activitate repetitivă, reacțiile elevilor intrând frecvent în registrul substimulării; la școală nimeni nu devine "bulimic" pentru că nu are ce face, dimpotrivă, va desfășura strategii demne de o cauză mai bună pentru a lăsa impresia că este atent și interesat atunci când, de fapt, este atras cu totul de activități care nu au nici o legătură cu școala

by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850

ceva pot manifesta. O demonstrație de cultură în toată veritabila ei forță activă, stimulantă, incisivă, nu o aglomerare de cunoștințe moarte pe un raft prăfuit. Ce-i drept, lectura a fost și a rămas singurul drog al acestui intelectual, devorator bulimic de cărți și reviste, care a reușit însă rara performanță de a și trăi pe măsură, de a savura și împărtăși din experiențele și gîndurile sale. Asemenea lui Oscar Wilde, pe care îl citează cu un frumos aforism: "Toți suntem

[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
într-o permanentă cedare în fața farmecelor tulburi ale existenței. Înafara incriminărilor, cîrcotelilor savante și altor execuții ale lumii și ale lui Dumnezeu, așa-zisul jurnal al lui Cioran ne dezvăluie în primul rînd un om bolnav fizic și un cititor bulimic. Am citit prea mult...", se plînge el. Lectura mi-a devorat mintea" (p.33). Jurnalul este, în principiu, o scriitură a eu-lui și "o mare desfășurare de sinceritate", spunea Julien Green. Unii, precum Gide, sau Mauriac au afirmat că adevăratul

[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

începe să joace pe stradă scene "vesele și poznașe", cum singur îl înștiințează, epistolar, pe devotatul Köselitz: "... savurez atît de multe glume stupide cu mine însumi încît din cînd în cînd rînjesc pe stradă preț de jumătate de oră". Devine bulimic, preocupîndu-se metodic de feluri speciale de mîncare, sindromul găsindu-și însă imediat argument în dictonul lui Feuerbach că omul este ceea ce mănîncă. Megalomania, și ea structurală, își vrea porția: cere gazdelor torineze, în stilul lui important, august, să-i pavoazeze

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

Tulburările de dispoziție Tratamentul episoadelor depresive majore de intensitate mică și medie Prevenirea recăderilor și recidivelor Stabilizarea tulburărilor bipolare 3. Tulburările de personalitate Personalitatea bordeline 4. Dependența de alcool 5. Schizofrenia 6. Tulburările de conduită alimentară Anorexia mentală Bulimia Hiperfagia bulimică 7. Discuții și concluzii Bibliografie Introducere Farmacoterapia și terapia cognitivă și comportamentală (TCC) sunt eficiente în tratamentul unui număr important de tulburări mentale, afirmație susținută de numeroase experimente clinice controlate aleatoare efectuate cu ajutorul unuia sau a altuia dintre aceste două

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
concludente în favoarea unei eficiențe suportive a TCC asupra unor simptome cronice ale schizofreniei cât și asupra competențelor sociale a persoanelor suferind de schizofrenie. 6. Tulburările de conduită alimentară Tulburările de conduită alimentară se referă la anorexia mentală, bulimia și hiperfagia bulimică. Pentru fiecare dintre aceste tulburări, este important să avem informații precise privind eficiența TCC, utilizată ca unic tratament sau combinată cu farmacoterapia, asupra evoluției pe termen lung a tulburării, evoluției greutății, prevenirii recăderilor și calității reabilitării psihosociale. Anorexia mentală Utilizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și al. a comparat studiile controlate și aleatoare privind farmacoterapia (9 studii) și TCC (26 studii) aplicate unor pacienți cu bulimie. Pe termen scurt, TCC produce efecte de nivel superior celor produse de farmacoterapie pentru toate variabilele examinate: frecvența crizelor bulimice (binges), frecvența crizelor vomitive, dispoziția depresivă, atitudinile vis-à-vis de mâncare. Aceasta nu înseamnă că TCC este mereu eficientă în bulimie, dar, așa după cum precizează Ricca și al. în studiul său legat de acest subiect, nici un alt tratament nu este mai

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a TCC sau a tratamentelor combinând cele două terapii. In alegerea tratamentului inițial trebuie să se țină cont de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ, disponibilitatea unui specialist în TCC, acceptul pacientului de a urma o psihoterapie. Hiperfagia bulimică Hiperfagia bulimică este un sindrom caracterizat prin apariția cu regularitate a crizelor de bulimie (binges), dar comportamentul bulimic nu este asociat apelării cu regularitate la unele comportamente compensatoare neadecvate. Persoanele care sunt diagnosticate cu BED sunt adesea supraponderale sau obeze

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
sau a tratamentelor combinând cele două terapii. In alegerea tratamentului inițial trebuie să se țină cont de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ, disponibilitatea unui specialist în TCC, acceptul pacientului de a urma o psihoterapie. Hiperfagia bulimică Hiperfagia bulimică este un sindrom caracterizat prin apariția cu regularitate a crizelor de bulimie (binges), dar comportamentul bulimic nu este asociat apelării cu regularitate la unele comportamente compensatoare neadecvate. Persoanele care sunt diagnosticate cu BED sunt adesea supraponderale sau obeze. BED a

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ, disponibilitatea unui specialist în TCC, acceptul pacientului de a urma o psihoterapie. Hiperfagia bulimică Hiperfagia bulimică este un sindrom caracterizat prin apariția cu regularitate a crizelor de bulimie (binges), dar comportamentul bulimic nu este asociat apelării cu regularitate la unele comportamente compensatoare neadecvate. Persoanele care sunt diagnosticate cu BED sunt adesea supraponderale sau obeze. BED a fost inclusă în anexa B a DSM-IV ce conține criteriile și direcțiile propuse în vederea unor studii

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
farmacoterapiei. Numeroase întrebări persistă încă în legătură cu alegerea celui mai buna tratament și în ceea ce privește preocuparea pentru tratamentele combinate, simultane sau secvențiale. In cazul unor tulburări, în special în cazul tulburărilor anxioase, depresiilor majore de severitate ușoară sau medie, bulimiei și hiperfagiei bulimice, TCC și farmacoterapia sunt deopotrivă eficiente, fără a fi posibil, în prezent, să se evidențieze care dintre aceste terapii este mai eficientă. In alte tulburări, în special în cazul schizofreniei, a tulburării bipolare și în depresiile majore de intensitate severă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a persoanelor care suferă de TCA nu prezintă nici criteriile diagnostice ale bulimiei, nici pe acelea ale anorexiei mentale. Ele prezintă un tablou clinic dezorganizat și incomplet, cu manifestări comportamentale specifice uneia sau alteia dintre formele de TCA. Numeroase persoane bulimice au un trecut marcat de anorexie mentală sau de o tulburare de comportament alimentar atipică. Ele evoluează frecvent spre o tulburare de comportament alimentar cronică atipică. Epidemiologie Bulimia se întâlnește la un procent de 2% din populația generală și este

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]