7,605 matches
-
a alăptat, În ce odai te-a încuiat De miroși atât de frumos A trup legănat Și a pustii mângâieri? De unde furi oare pofta Pe care ți-o simt Pe sânul amar sărutat De norul descopciat La cămașa lui de bumbac? Buzele tale sunt fragi? Vai, armâno, La amiază când a fulgerat, De la fulger s-au înmiresmat. SUFLETUL VERII Hai să privim în amurg Disperarea Și marea-n ruină, Pădurea care și-a apus Cununa de crengi. De câte ori ne-npăcăm, Suntem mai
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Foc_sacru_de_baki_ymeri.html [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 773 din 11 februarie 2013 Toate Articolele Autorului PLEACĂ IARNA Câmpul, un câine dalmațian, Fost de un alb desăvârșit, Acum este destul de ponosit, Se vede că iarna-i pe sfârșit! Imensul cearșaf, alb bumbac, Se schimbă din oră în oră, Devenind mult mai porumbac Ca o veche ruginită proră! Lacrimi curg din albul de batiste, Lăsând loc negrului de abanos, Apar chipuri mai puțin triste, Se așteaptă timpul frumos. Vor fi noi tablouri cu
PLEACĂ IARNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pleaca_iarna_mihai_leonte_1360651736.html [Corola-blog/BlogPost/341344_a_342673]
-
Corpul omului respiră și prin piele iar plasticul acoperă ermetic, tăind legătura cu aerul înconjurător. Și din cauza acestei transpirații, poți să răcești de mama focului. Mai bine folosește tot moletierele că e mult mai sănătos. Orice bucată de stofă, molton, bumbac sau lână este mult mai bună. Mai departe i-am recomandat baie fierbinte seara la picioare, alternând cu una de foarte scurtă durată rece, nu mai mult de două trei secunde și din nou apă fierbinte cât poate să suporte
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_7.html [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
de casă. I se face masaj, la început ușor, spre final mai puternic. Se trântește chiar de podea ca să se împâslească. Pentru fetru manual lâna se așază în straturi pe masă, pentru nunofelt se pune pe mătase naturală sau pe bumbac. Firele de lână intră unele în altele și interacționează și cu materialul. În final se limpezește în multe ape, se stoarce prin presare și se usucă pe o suprafață plană. În funcție de modelul ales începe modelatul manual. În expoziția dumneaei pot
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
usucă pe o suprafață plană. În funcție de modelul ales începe modelatul manual. În expoziția dumneaei pot fi admirate obiecte rare, fine și elevate, obținute prin această tehnică: mănuși, pardesie, rochițe, veste, broșe, inele, coliere, cât și produse din mătase naturală și bumbac: bluze, ponci, șaluri. Alis Gabriela produce și comercializează bijuterii, magneți și brelocuri obținute din lână filțuită, adică lână netoarsă, tunsă, scărmănată, decolorată, vopsită cu ceaiuri, frunze de nuc, de ceapă, vopsea de ouă. Cu un ac i se dă forma
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
rece și polimerizate la temperaturi înalte. Pentru efect folosește foiță de aur și argint întrebuințată în iconografie. Au ca model de inspirație bijureria antică egipteană. Mihai Adina, croitoreasă, croșetează broșe în formă de flori, fluturi și inimioare, poșete din saten, bumbac, piele, dantelă. Petrescu Georgiana lucrează broșe din organza, broșe din fermoar, bentițe, coliere împletite din lanț, din lanț și pamblică, cerceluși din mărgele, tricouri pictate manual. Stela Costache creează icoane, măști, podoabe din sârmă și ață, lavabile. Cristina din București
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
prin efort îndelungat, prin gândire și creație este o țintă modestă a unor oameni care știu să modeleze lutul și să îi dea forme originale, să prelucreze într-un mod original darurile solului și ale subsolului și derivate ale acestora: bumbacul, inul și lâna, piatra, sticla și lemnul, sarea, hârtia, metalul. Privit în ansamblul său, Târgul de Sfântul Ilie de la București oferă o imagine a părții trainice și frumoase a României, a acelui nucleu care a rămas neschimbat de-al lungul
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
depășiri de plan și tot așa. Propagandă comunistă peste tot. A preferat să se îmbrace în alb, inclusiv pantofii, pe care la țară nu putea să-i poarte din cauza prafului, așa că și-a ales o cămașă cu mânecă scurtă din bumbac și un pantalon subțire. În câteva minute era gata, cu ochelarii de soare agățați de buzunarul cămășii și borseta în mână striga la mama sa că a ieșit să aducă un taxi la poartă. - Bine, sunt și eu gata într-
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426486529.html [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
în colecția costumelor de gală: smochinguri, fracuri clasice, care va sunt oferite cu mare considerare. Pentru dezvoltarea conceptului Total Look, echipa brandului Seroussi a selectat, cu mare atenție sub sub această marca totodată accesorii precum: cravate din mătase, cămăși din bumbac, pulovere din lână, curele din piele, toate de o calitate deosebită. More Space for Elegance - sloganul nostru - exprimă totul despre noi, si anume: Brandul Seroussi își servește clienții prin îndemnul la elegantă, catre bine și frumos. Acum este rândul tău
Seroussi - More Space for Elegance by http://www.iasi4u.ro/2013-seroussi-more-space-for-elegance/ [Corola-blog/BlogPost/96010_a_97302]
-
întreaga casă? Se întrebă părintele, care-și scotea patrafirul. - A avut pantaloni și haină din dimie... Lâna, sfinția ta, nu se aprinde așa ușor. Hainele au ars mocnit. Dacă ar fi fost îmbrăcat cu alte haine: de cânepă, in sau bumbac, până acum... întreaga casă era scrum. Dinu s-a apropiat de mort, l-a privit cu o curiozitate de copil, dacă cumva Andrei îl mai poate vedea, apoi i-a tras pleoapele peste globii ochilor, adăugând: Asta i-a fost
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376808093.html [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
sale, mărțișoarele erau purtate la gât sau la mână, și erau atârnate de o cordelușă roșie sau de un găitan compus din două fire răsucite de mătase albă și roșie sau dintr-un fir de arnici roșu sau unul din bumbac alb. În zilele noastre, mărțișorul se poartă o perioadă de timp bine determinată și nu mai este purtat la gât, ci la încheietura mâinii sau prins în piept cu convingerea că toate dorințele se vor împlini. Decâtva timp, semnificația mărțișorului
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
Decorarea unor femei fruntașe. - La 8 martie 1949, în sala prezidiului consiliului RPR din București, sunt decorate cu prilejul Zilei femeii cu Ordinul muncii clasa I câteva muncitoare, tarănci și intelectuale printre care s-au numărat Maria Andrei de la industria bumbacului, Ana Lacatoș de la sindicatul textil Lupeni, Maria Manole de la fabrica Quadrat București, Ana Bochiș de la FIȚA Arad și pictorița Titina Călugăru. Decorațiile sunt înmânate de C.I. Parhon, asistat de Petru Groza, Ana Pauker, Ion Niculi, Mihail Sadoveanu și Gheorghe Apostol
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1414022066.html [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
maximă în backstage, la 20:00 a început prima zi de Romanian Fashion Week cu Irina Schrotter Men, colecție unde și-a pus amprenta și Răzvan Ciobanu, am gasit interesanți pantalonii cu fata de piele și spatele din jerseu de bumbac, eșarfele cu inserții de paiete și cămăși din piele cu mătase. Citește tot... Romanian Fashion Week, ediția a XIII-a toamnă 2010 Romanian Fashion Week, cel mai longeviv și celebru eveniment de modă din România, lansează o nouă provocare: Showrooms
Rfw 2010 by http://www.iasi4u.ro/stire/rfw-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94494_a_95786]
-
pentru armătura ei, ca fierul pentru cimentul din care se clădesc cetățile de azi. Comunei Itești, de la o depărtare de numai câțiva kilometri de Bacău, cerul îi revarsă pe frunte balsam de azur și-i stoarce lacrimi de rouă din bumbacul norilor. Mantaua de codri de stejari și fagi îi acoperă spinarea dealului sfârtecat de râpi, care are la subsuori pâlcuri de cătini, de măcieși măcriș și salcâmi. Talazurile albastre ale Bistriței îi răcoresc gleznele de argilă. Satul acesta a fost
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
dîlgiardion Și ajung până la cer, Thai aresen ji k'o tarpe, Toate violete. Savore chednile Două fețe tinere Dui ternia sheia Pentru Maximo Quijano Vash o Maximo Quijano Lola Lola Sub portocal, ea Tala o naranjlin , voi Spală scutece de bumbac. Thovel pherne usheskă. Ea are ochii verzi și o voce violeta. La sila zelenia yakha thai îk chednilo krilo. Oh dragoste, Oh piarimo, Sub portocalul înflorit! Tala o naranjlin lulugiardo. Apă din parau O păi lenorestar A curs mai departe
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
bronzat al lui Victor. - Să fim realiști! Nu vreau să merg nici in ruptul capului! Nici într-un caz! Nu după dimineața asta! Mă tot dirijează! Cu hotarârile ei de guvernare a casei! Elena se pierde în ploverul lui din bumbac. - Suntem față în față cu o problemă serioasă! Încă o oră până la prânz! Îi exploră absorbit rădăcina nasului prin ochelari. - Te simt enervată. Hai să considerăm situația cu mintea limpede. Victor apucă biscuitele orfan rămas în cutia din carton de pe
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_zavati_gardner_proza_scurta_mariana_zavati_gardner_1357376881.html [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
brațe. Ea îi scutură-mbrățișarea și intră pe ușa de la grădină în încăperea cu icoane pe sticlă din co¬lecția Duduiei Iulica. Ea merge-n bucătărie, deschide dulapul de sub chiuvetă, alege cutia cu ceară de albine și-o cârpă din bumbac și se apucă să lustruiască ramele de la portrete. ----------------------------- Mariana ZAVATI GARDNER Londra ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Mariana ZAVATI GARDNER - PROZĂ SCURTĂ - DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG / Mariana Zavati Gardner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 736, Anul III, 05 ianuarie 2013
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_zavati_gardner_proza_scurta_mariana_zavati_gardner_1357376881.html [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
întreaga casă? Se întrebă părintele, care-și scotea patrafirul. - A avut pantaloni și haină din dimie... Lâna, sfinția ta, nu se aprinde așa ușor. Hainele au ars mocnit. Dacă ar fi fost îmbrăcat cu alte haine: de cânepă, in sau bumbac, până acum... întreaga casă era scrum. Dinu s-a apropiat de mort, l-a privit cu o curiozitate de copil, dacă cumva Andrei îl mai poate vedea, apoi i-a tras pleoapele peste globii ochilor, adăugând: Asta i-a fost
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
lăsat fără-un cuvânt, M-ai privit în ochi cu teamă, Mi-ai dat mâna tremurând... Trupul răvășit de boală De copil parcă era, Oasele-ți ieșeau prin piele, Pieptul ți se aduna. Barba albă îți crescuse Lungă, fuior de bumbac, Într-un an îmbătrâniseși Ca alții-ntr-un sfert de veac. Nu mai erai omul mândru, Pus pe șotii, plin de viață, Chinul și durerea multă Ți se citeau trist pe față. Te-ai retras în tine însuți, Nu ai
ZBOR LA CERURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1414774505.html [Corola-blog/BlogPost/360210_a_361539]
-
Cea mai mare glorie în viața nu este să nu cazi niciodată, ci să te ridici de fiecare dată”. (Nelson Mandela) The Butler (Majordomul) este un „epic” ce începe din anii 20, când tatăl eroului e împușcat pe plantația de bumbac de stăpânul care îi violase și mama, continuă cu serviciul la Casa Albă în timpul lui Einsenhower, J.F. Kenedy, L. Johnson, R. Nixon, G. Ford, J. Carter, Ronald Reagan, și se termină cu alegerea lui Barrack Obama. Prin intermediul acestui film, au
Majordomul:Cronică de film, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/majordomulcronica-de-film-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339316_a_340645]
-
măsură,poate și defecte.Nu poți spune că mă cunoști suficient. -Intra-adevar!Dar aș vrea să-mi permiți să te cunosc mai bine. Karon era măgulita de cuvintele lui,care în combinație cu parfumul ce-l emană cămașă albă din bumbac,o făcură să roseasca.Dupa un timp,fata simți pe pielea imfierbantata de emoțiile unei posibile iubiri,stropii mari ca niște monede. -Va începe să plouă în curand.Trebuie să ne adăpostim undeva ,sau să ne întoarcem. -Nu ne putem
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492762399.html [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
inclusiv aparat de lustruit pantofii la ușa liftului și oglindă din cristal, pentru a-ți revizui ținuta, înainte de a coborî la recepție și aceasta acum aproape patruzeci de ani. Un pat matrimonial imens, cu lenjerie fină din pânză albă de bumbac, frumos brodată, te îmbia la nebunii. Eram emoționat, mai ales că încă nu avusesem relații sexuale cu Suzana, până în acel moment. Revenisem de pe munte, obosiți, însă satisfăcuți de ceea ce văzusem. Fusese ceva deosebit și special. Traseele spre cabanele de munte
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
dedicat acesteia o lucrare în semn de mare prețuire, intitulată Ia românească. Cămașă,piesa de bază a costumului popular românesc, este din pânză albă. Piesele mai vechi, de lucru, sunt țesute din cânepă și în iar cele de sărbătoare din bumbac, material care cu timpul a cunoscut o largă utilizare. În Plaiul Cloșani, pânză este simplă , fără vergi și mai consistentă datorită nu numai firului de bumbac mai gros, ci și sistemului de țesătura. După croi, cămașă se încadrează în tipul
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
vechi, de lucru, sunt țesute din cânepă și în iar cele de sărbătoare din bumbac, material care cu timpul a cunoscut o largă utilizare. În Plaiul Cloșani, pânză este simplă , fără vergi și mai consistentă datorită nu numai firului de bumbac mai gros, ci și sistemului de țesătura. După croi, cămașă se încadrează în tipul numit carpatic și are pieptul, mânecile și spatele încrețite în jurul gâtului.( Elenă Secoșan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
Mobilierul din lemn de tei, maron deschis, cu bogate ornamente în stil popular românesc, a fost comandat, ni s-a spus, în Bucovina, iar perdelele și draperiile, în stil tradițional românesc, din borangic cu broderie spartă sau din țesătură de bumbac, colorată în culori vegetale tradiționale roșu și negru, în punct românesc, au fost lucrate în atelierul creat de Iorga la Văleni, de cusături populare. Scoarțele, de o inestimabilă valoare, din lână vopsită în casă, sunt cele originale, de aceea și
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]