335 matches
-
lacuri, păuni, fazani, căprioare... cuprinsă între trei munți "proprietate personală". În mijlocul Paradisului, o "casona", un conac în stilul vechilor case de fermieri, demnă în noblețea și vârsta ei. Interiorul era încântător, primitor, cald, neapărând nicăieri bogăția și opulența, ci doar bunul-gust desăvârșit. A fost o seară încântătoare, cu o gazdă încântătoare la acea vreme, senhor Roberto depășise 80 de ani, dar era un bărbat frumos, manierat, cult, cu prestanță, un aristocrat de școală veche, conducând cu mână de fier un adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am achiziționat "la strigări", cu avizul artistic al soției, un frumos piedestal din alabastru, pe care am așezat o amforă de argint, am mai "pus mâna" și pe câteva piese argintate superbe, care dădeau un aer special, de lux și bun-gust. Împreună, am mai realizat și alte schimbări "revoluționare". Intrarea în garajul de la demisol se făcea printr-o ușă metalică mare și grea, care se deschidea numai "pe partea cealaltă", respectiv șoferul trebuia să intre în ambasadă, să coboare un rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
numai spectacole de teatru, concerte, operă și operetă , dar și baluri mascate și carnavaluri. A fost închis pentru lucrări de restaurare o bună perioadă și la redeschiderea din august 2004 arăta strălucitor, elegant, impunător, neeconomisindu-se nimic în materie de bun-gust și prestanță, putând concura cu cele mai distinse instituții de același gen din lume. Din monografia Danielei Bouret, "Teatrul Solis istorie și documente" (Montevideo 2004), aveam să aflu, de exemplu, că în 1901 au avut loc 119 spectacole, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Am spus ceva mai sus că alegerile au fost dictate - pe lângă o extraordinară cunoaș tere a culturii franceze - de geniul lui Cioran. Dar nu de geniul lui Cioran așa cum l-am aștepta în nemijlocirea lui, ci transformat într-un suveran bun-gust. Iată că fiul Rășinarilor nu este un foarte mare scriitor francez numai pentru ideile, pentru limba și pentru stilul lui. Și-a asi milat ceva și mai din adân cul acestei lumi. P. C. Lămurire Iată cum mi-a venit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
schimb, un mare număr de scrieri în care se răsfață un verb transparent, fără prelun giri sau mistere, un verb supravegheat și cenzurat de nu se știe ce Inchiziție a clarității. Tirania gustului „Nu am destul răgaz pentru a avea bun-gust.“ Vorba aceasta, al cărei autor nu-l cunoaștem, depășește înțelesul unei simple vorbe de duh. Într-adevăr, bunul-gust este apa najul leneșilor și al diletanților, al celor care au timp: societatea secolului al XVIII-lea, care avea timp să mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un verb supravegheat și cenzurat de nu se știe ce Inchiziție a clarității. Tirania gustului „Nu am destul răgaz pentru a avea bun-gust.“ Vorba aceasta, al cărei autor nu-l cunoaștem, depășește înțelesul unei simple vorbe de duh. Într-adevăr, bunul-gust este apa najul leneșilor și al diletanților, al celor care au timp: societatea secolului al XVIII-lea, care avea timp să mai dea și la alții, l-a cheltuit pe nimicuri subtile și pe ză dărnicii delicate; l-a folosit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
are aerul greoi și îndesat: forța o face să pară ușoară. Spiritul îi seamănă mult cu înfățișarea trupului: este, ca să spun așa, la fel de stângaci desenat ca și chipul, și la fel de strălucitor: belșugul, hărnicia, avântul sunt calitățile ei spirituale dominante. Fără bun-gust, fără grație și fără dreaptă judecată, ea miră, surprinde, dar nici nu place, nici nu interesează. Fața ei nu are nici o expresie; tot ceea ce spune pornește dintr-o imaginație dezordonată. Este uneori ca un profet pe care îl agită un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nici o calitate cu care să-și răscumpere rătăcirile. Mirabeau avea în sinea lui un sentiment de forță care îl susținuse în pozițiile cele mai înjositoare pentru un alt caracter; imaginația lui se complăcea în măreție, spiritul lui intuia adevărul: avea bun-gust de la natură și îl cultivase prin citirea autorilor clasici din mai multe limbi. Știa puțin, dar puținul acesta îi era întotdeauna de folos. În vârtejul vieții sale furtunoase n-a avut răgazul să studieze; însă în închisoarea de la Vincennes a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o expresie neașteptată, o imagine, o vorbă de duh, o epigramă, o ironie, o aluzie, ceva tranșant și viu pe care îl socotea absolut necesar pentru a susține atenția cititorilor. Se simte că această manie a sării e primejdioasă pentru bunul-gust și că ea poate duce degrabă la afectarea secolelor de decadență. Ca orator politic, Mirabeau avea, în anumite privințe, talentele cele mai strălucite: o forță de observație promptă, un tact sigur, arta de a discerne imediat adevăratul spirit al întrunirii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
datorat faptul de a se putea bucura de avantajele poziției sale în toată plenitudinea lor. Casa ei se înfățișa cu o splendoare fără fast, temperată de o eleganță care se împacă ușor cu luxul; compania ei era o școală de bun-gust și de politețe. Deși era o iubitoare a literelor, pe care chiar le cultiva, nu avea mania de a străluci în privința aceasta, iar tonul ei era simplu și fără pretenție. La oraș sau la țară, cine se afla printre oaspeții
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
calitate și de o tăietură perfectă. Și vorbind avea linia netă și justă, expresia potrivită. Din amintirile ei alegea de preferință o glumă fină, o vorbă amabilă sau veselă, o situație picantă, iar restul îl neglija; își aducea aminte cu bun-gust. Asculta răpită, nelăsând să treacă nimic de preț din spusele tale fără să arate că l-a simțit. Întreba cu interes, și îți asculta răspunsul cu toată atenția. Ajungea s-o vezi zâmbind și tăcând și aveai tot interesul, părăsind
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la atingere. Dar impresia de simfonie, pe vreme bună și când nu bate vântul dinspre pustie hamsinul -, este dată de limpezimea aerului, un adevărat miracol. O jubilație aurie, o luminozitate intensă și voioasă învelește și escamotează atunci bulzii de un bun-gust îndoielnic. Aproape imediat ce ies din cartierul armenesc pe poarta Sionului și ajung pe Ophel, numit cam nepotrivit, după părerea mea, muntele Sion, intru în biserica Adormirii, ale cărei mozaicuri exterioare îmi amintesc, nu știu de ce, de răceala bisericii Saint-Honoré-d'Eylau
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
autoarea romanului, și de Răzvan Rădulescu, în calitate de coscenariști) a ales să nu apese pe pedalele dramatice ale poveștii/poveștilor, păstrând filmul în zona sugestiilor, cu greu poate fi reproșat indeciziei, ci mai curând discreției și, cum spunea cronica din Variety, bunului-gust. riscul unei telenovelizări di granda, cum am văzut și din păcate vom mai vedea în filmul autohton... Iată însă că un film delicat și sensibil, cum l-au descris mai toți comentatorii, inclusiv cei străini, este acuzat că nu țipă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
necesar, o formă de autoritate. În mod frecvent, bogătașii de azi au o anumită putere, dar le lipsește, de regulă, iradierea autorității morale, intelectuale, profesionale, umane. Sunt o periferie care se ia drept centru. Banii nu produc automat bun-simț, bună-cuviință, bun-gust. Îmbogățitul contemporan se poartă, adesea, ca un mitocan, vorbește golănește și se îmbracă, mai întotdeauna, ca o țoapă. E obraznic, agresiv, prepotent. Când e amabil sau „modest“ o face demonstrativ, „patronizing“, de foarte sus. Îți arată, la o adică, fața
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ridicol etniciste, străine de orice subtilitate, de orice grație teologală. Nevrednicia unor dascăli e la fel de vinovată de paloarea educației religioase ca și discursul laicizant la modă. E nevoie de o reformă tenace și profundă pentru ca studiul religiei să capete stil, bun-gust și gust bun. Îmi e, totuși, imposibil să înțeleg pe ce se bizuie alergia unora la ideea însăși a unei educații religioase cuviincioase. Bine condusă, ea nu poate decât să consolideze educația pură și simplă, să-i dea anvergură și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fii generos, sau cordial, sau respectuos. Se poate demonstra de ce furtul și omuciderea sunt transgresiuni inadmisibile. E imposibil de demonstrat de ce trebuie să-ți iubești aproapele. Pentru a reuși, trebuie să recurgi la alte nedemonstrabile, cum ar fi senti mentele, bunul-gust sau transcendența. Argumentabilul e materia primă a pedagogiei. Near gumenta bilul e teritoriul discret și atemporal al cuviinței. De o parte „cei șapte ani de-acasă“, de cealaltă - mai multe milenii de experiență comunitară, adică de umanitate. Or, se întâmplă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să introducă în programul lor de pregătire câteva ceasuri de reflexie în spațiul acestui muzeu. Ar vedea, mai întâi, că o casă de ministru nu e, obligatoriu, un decor hollywoodian. Că luxul poate avea un dozaj cuviincios, valorificând mai curând bunul-gust (și bunul-simț) decât fastul grandilocvent. Nu mari plăci de marmură, nu băi de harem, nu feronerii aurite, nu mobilier imperial. Cât despre colecția de obiecte prețioase găzduită în camerele de dimensiuni mai degrabă reduse ale casei, de la sculptură mică la
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
grobian și, pe deasupra, greșit, a nu acorda atenție greutății cuvintelor, a spune orice despre oricine, a vorbi pentru a provoca furie sau durere sunt tot atâtea feluri de a introduce, în mediul în care te manifești, o primejdioasă otravă. Strici bunul-gust, jignești buna-cuviință, tulburi ordinea firească a lucrurilor și deformezi sufletele. Exigența unei bune utilizări a limbii se adresează mai ales oamenilor și instituțiilor pentru care vorbirea e o profesiune: presa în toate variantele ei, școala pe toate nivelele ei, scriitorii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tapajul, mica isterie, veselia amară a episodului prenupțial, „ia-ți, mireasă, ziua bună“ etc.? Nimic. Lucrurile s-au desfășurat cu o nobilă, aproape geometrică, simplitate, croiala și scenografia de ansamblu au fost de o solemnitate discretă, fastul a fost subordonat bunului-gust. Cu alte cuvinte, spectacolului i-au lipsit sosul, emoția udă, strălucirea de cabaret. E, între altele, un semn că manelele au învins. Au devenit o filozofie universală. Sigur că mulțimea are, prin definiție, o străveche nevoie de circ, paiete, ohtături
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bârfă în doi peri despre celebrități din sport, cinema sau politică. La noi însă, procentul de tabloidizare a tuturor ziarelor și a tuturor posturilor de televiziune a atins cote îngrijorătoare. Fenomenul este simptomul unei primejdioase degradări sociale, morale și intelectuale. Bunul-gust și buna-cuviință sunt în comă. De o bună bucată de vreme, pe toate canalele televizuale, se trăiește din dejecție. Ore și zile întregi suntem antrenați într-o voluptuoasă scormonire prin subteranele sordide ale „cotidianului“. Moar tea, divorțul, adulterul, micile fițe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sau a treia. Nu prea am încredere în ei. O mașină scumpă rămâne o mașină scumpă și-atât. Oricine poate avea așa ceva atâta vreme cât își permite să și-o cumpere. Dar ca să-ți cumperi o canapea bună, ai nevoie de intuiție, bun-gust, experiență și filozofie. Te costă, e adevărat, dar nu acesta este esențialul. E imposibil să pui mâna pe o canapea bună dacă nu ți-e clară ideea de canapea bună. Canapeaua bătrânului era fără îndoială de calitate excepțională și asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Street pe nume Patrick Bateman care întâmplător e și ucigaș în serie, devorat de o imensă apatie în plină eră Reagan, anii ‛80. Romanul e pornografic și extrem de violent, astfel încât editorii mei, Simon & Schuster, au respins cartea din rațiuni de bun-gust, renunțând la un avans gras de șase cifre. Sonny Mehta, redactorul șef de la Knopf, a achiziționat rapid copyright-ul, dar chiar și înainte de publicare controversa și scandalul stârnite de roman au atins proporții considerabile. N-am dat curs inițiativelor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Dar ni s-a spus că nu dă mâna cu alți copii la școală. Chipul i se crispă. - Cred că ar fi necesar s-o...testăm din nou. Pauză. Cred că e necesar să înțelegem asta. - De ce? Doar pentru că are bun-gust? Pentru că nu e genul de copil care își dorește să devină Miss Popularitate? Pentru că ținând cont ce greșeală enormă a fost să trimitem copiii la școala aia oribilă - oricum, bravo ei, și apropo - iar acum Jayne își ridică ochii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
egală măsură să răspundă noilor incertitudini provocate de reducerea sistemelor de referință și noilor așteptări privind securizarea estetică ori sanitară. În perioadele anterioare, modurile de socializare, normele și reperele colective în vigoare făceau neechivoc distincția între sus și jos, între bunul-gust și prostul-gust, între eleganță și vulgaritate, între ceea ce e șic și ceea ce e popular; culturile de clasă instituiau un univers clar și solid de principii și de reguli puternic ierarhizate și asimilate de subiecți. Această ordine ierarhică și ierarhizantă s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și de către sentimentul de apartenență la o clasă, cu atât se impun forța pieței și logica mărcilor. Odată ce moda se balcanizează și se descentralizează, apare nevoia de repere și de referințe „recunoscute” de mass-media sau asigurate de prețuri; atunci când normele „bunului-gust” devin confuze, marca îi permite cumpărătorului să se reechilibreze; atunci când se înmulțesc temerile privind unele alimente, sunt privilegiate produsele „bio”, mărcile a căror imagine este asociată cu naturalul și cu „autenticul”. Succesul mărcilor se detașează pe fondul confuziei și al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]