91 matches
-
ELMSHORN 01936 BULLERITZ Amtsgericht KAMENZ 17166 BÜLOW Amtsgericht TETEROW 18276 BÜLOW Amtsgericht GÜSTROW 19089 BÜLOW Amtsgericht PARCHIM 19217 BÜLOW Amtsgericht GADEBUSCH 18276 BÜLOWER BURG Amtsgericht GÜSTROW 27412 BÜLSTEDT Amtsgericht ZEVEN 39345 BÜLSTRINGEN Amtsgericht HALDENSLEBEN 06895 BÜLZIG Amtsgericht LUTHERSTADT - WITTENBERG 26831 BUNDE Amtsgericht LEER (OSTFR.) 32257 BÜNDE Amtsgericht BÜNDE 55626 BUNDENBACH Amtsgericht IDAR-OBERSTEIN 76891 BUNDENTHAL Amtsgericht PIRMASENS 26831 BUNDERHEE Amtsgericht LEER (OSTFR.) 97494 BUNDORF Amtsgericht HASSFURT 06246 BÜNDORF Amtsgericht MERSEBURG 04838 BUNITZ Amtsgericht EILENBURG 23923 BÜNSDORF Amtsgericht GREVESMÜHLEN 24794 BÜNSDORF Amtsgericht ECKERNFÖRDE
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
77 de consăteni, așa cum sunt consemnați în Pomelnicul parohiei: <br> Primul Război Mondial 1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu Gheorghe Radu Tiberea Vasile Ion Ionita Marin Bunda David Bunda Ion Condeanu Arghir Soare Tudor Stanciu Marin Petre Gheorghe Mihai Păun Comsa Andrei Petre Radu Bristor Dumitru Stroe Petre Petre Petre Gugiu Iosif Gugiu Nicolae Oprea Savu Moise Petre Dinca Nicolae Tiberea Gheorghe Al Doilea Război Mondial 1941-1945
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
consăteni, așa cum sunt consemnați în Pomelnicul parohiei: <br> Primul Război Mondial 1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu Gheorghe Radu Tiberea Vasile Ion Ionita Marin Bunda David Bunda Ion Condeanu Arghir Soare Tudor Stanciu Marin Petre Gheorghe Mihai Păun Comsa Andrei Petre Radu Bristor Dumitru Stroe Petre Petre Petre Gugiu Iosif Gugiu Nicolae Oprea Savu Moise Petre Dinca Nicolae Tiberea Gheorghe Al Doilea Război Mondial 1941-1945 Sg. Maj
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
1941-1945 Sg. Maj. Gheorghe Aurel Secareanu Nicolae Gheorghe Nicolae Tulpan Nicolae Velicu Grigore Comnea Nicolae Valimareanu Mihail Cap. Iordache Nicolae Corneliu Marin Stoica Nicolae Fr. Corneliu Mihail Sold. Ionita Dumitru Gugiu Gheorghe Durea Nicolae Bucur Radu Vasile Gheorghe Radu Anton Bunda Gheorghe Dobre Ioan Alexandru Pompilian Titeica Aurel Mihai Ion Comsa Gheorghe Stanciu Dumitru Alexandru Ion Ieremia Aurel Soloiu Marin Dumitru Ion Iliescu Mihail Ciocan Gheorghe Radu Alexandru Simion Petre Comnea Nicolae Oprea Nicolae Ionita Nicolae Stanciu Stelian Radu Dobre Ilie
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
lei. Peste aceste sume au ajutat mai mult Anton C.Enescu, Ion Gavrilă, Ion Ursoiu, Gheorghe Bucur, Stan Ion, Ion Nichifor, Gheorghe Pasăre, Ion Jerlăianu, Ion Zecheru, Nicolae Roșculeț, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Băncilă, Tudor Robescu, Stan Comnea, Ioniță Nicolae, David Bundă, Dobre Zaharia, Petcu Ștefan, Marin Ștefan, Petre Ștefan, Dumitru Ivan, Vasile Parotă, Stan Alexandru”[2]." Într-un timp relativ scurt, se încheie construcția și pictarea bisericii ( pictor Ghiță Ionescu) și biserica se târnosește la 14 octombrie 1893 primind hramul Sfinții
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei, mocanii
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
sumane de sărbătoare); cei înstăriți purtau la sărbătoare în picioare cizme sau iminei aduși tot din târgurile ardelene, spre deosebire de țăranii obișnuiți care purtau opinci. Femeile nu purtau rochii, ci doar cămăși lungi până la glezne, fote și broboade vărgate la capăt, bunde și ii de cânepă, in (în zilele de lucru) sau din bumbac brodate cu lânică sau arnici. Prima școală este atestată la 1838, dar învățământul a fost practicat intermitent. Prima școală stabilă a fost înființată în 1891 în cătunul Lunca
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
de trandafiri pitici, semiurcători și urcători colecția prezenta aici este unică în România a fost recunoscută de către "The World Federation of Roșe Societies". În colecție sunt incluse și soiuri de trandafiri create în România: "Luchian", "Foc de Tabără" și "Roșa bunda". În grădina au fost expuse, în diferite locuri, busturile celor care au contribuit la înființarea ei și ale directorilor decedați: Pe aleea care duce din Parcul Expoziției în Grădina Botanica, sunt expuse busturile botaniștilor: Bancă Națională a României a pus
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea" (chimir), bunda cu "prim", cușma sau pălărie, sumanul negru scurt din lână, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru. Acest costum se poate vedea în zilele de sărbătoare la biserică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Straja se ridică la
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
germană în limba standard fiind estimat la 2.000. Exemple: "cigla" „cărămidă, țiglă”, "krumpir" „cartof”, "logor" „tabără, lagăr”, "šminka" „machiaj”. Tot în partea continentală a Croației au pătruns și cuvinte maghiare, dintre care în croata standard, de exemplu: "baršun" „catifea”, "bunda" „blană”, "gumb" „nasture”, "karika" „verigă”, "kočija" „trăsură”. Vecinătatea cu Imperiul Otoman a cauzat intrarea în limbă și a unor cuvinte turcești: "boja" „culoare”, "budala" „prost”, "bunar" „puț”, "čarapa" „ciorap”, "čelik" „oțel”, "džep" „buzunar”, "jastuk" „pernă”, "kutija" „cutie”, "majmun" „maimuță”, "pamuk
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Administrația Marinei Suedeze a rezidat în această clădire până în 1916. Palatul comunică astăzi cu fostul palat Cruus și este sediul Kammarrätten. Kammarrätten incorporează o parte din ruinele palatului Cruus. Palatul a fost ridicat pe Riddarholmen de sfetnicul camerei regale Karl Bunde între 1635-45. Palatul a fost moștenit de fiul său, care la rândul său l-a lăsat mai departe văduvei sale, Elsa Cruus, de la care i s-a păstrat numele. Între 1697-1754 a făcut parte din ansamblul de clădiri al curții
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
Nordheide | Buchhorst | Büchlberg | Buchloe | Buckautal | Bückeburg | Bücken | Buckenhof | Buckow (Märkische Schweiz) | Buddenhagen | Büddenstedt | Büdelsdorf | Budenbach | Budenheim | Büdesheim | Büdlich | Bufleben | Bugewitz | Buggenhagen | Buggingen | Bühl | Buhla | Buhlenberg | Buhlendorf | Bühlertal | Bühlertann | Bühlerzell | Bühne | Bühnsdorf | Bühren | Buko | Bülkau | Bullay | Bullenkuhlen | Bülow | Bülstedt | Bülstringen | Bülzig | Bunde | Bünde | Bundenbach | Bundenthal | Bundorf | Bünsdorf | Bunsoh | Burbach | Burbach | Bürchau | Bürdenbach | Büren | Burg | Burg (Dithmarschen) | Burg | Burg (Mosel) | Burg (Spreewald) | Burg Stargard | Burgau | Burgberg i.Allgäu | Burgbernheim | Burgbrohl | Burgdorf | Burgdorf | Burgebrach | Bürgel | Burgen | Burgen | Burggen | Burghaslach | Burghaun | Burghausen | Burgheim | Burgholzhausen | Burgk
Lista localităților din Germania - B () [Corola-website/Science/309298_a_310627]
-
în general, dar și cuvinte dialectale specifice: Lexicul din Moldova, mai ales cel ceangăiesc de nord, este cel mai puternic influențat de limba română, prin termeni din cele mai diverse domenii. Exemple: "sztomák" vs. "gyomor", "frikosz" vs. "félős", "kozsok" vs. "bunda", "kozonák" vs. "kalács", "kumnáta" vs. "sógornő", "odáje" vs. "szoba", "bosztán" vs. "tök", "kurka" vs. "pulyka", "dálta" vs. "véső", "kálendár" vs. "naptár". Este specifică folosirea foarte frecventă a sufixelor diminutive, unele specifice dialectelor, aplicate nu numai substantivelor (nume de persoane, dar
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
Britswerd - Broek fr - Broek în Waterland - Broek op Langedijk - Broekerhaven - Broekhuizen (Drenthe) - Broekhuizen (Limburg) - Broekhuizenvorst - Broekland - Broeksterwoude - Bronkhorst - Bronneger - Bronnegerveen - Brouwershaven - Brouwhuis - Bruchem - Brucht - Bruchterveld - Bruinehaar - Bruinisse - Brummen - Brunssum - Bruntinge - Buchten - Budel - Budel-Dorplein - Budel-Schoot - Buggenum - Buiksloot - Buinen - Buinerveen - Buitenkaag - Buitenpost - Bunde - Bunne - Bunnik - Bunschoten-Spakenburg - Buren - Buren (Friesland) - Buren (Gelderland) - Burgerbrug - Burgerveen - Burgervlotbrug - Burgh-Haamstede - Burgum - Burgwerd - Burum - Bussum - Buurmalsen - Buurse Cadier en Keer - Cadzand - Callantsoog - Camerig - Camperduin - Capelle aan den IJssel - Capelle - Castelre - Castenray - Casteren - Castricum - Catrijp - Catsop - Chaam - Chèvremont - Clinge - Coevorden
Listă alfabetică de localități din Țările de Jos () [Corola-website/Science/304841_a_306170]