137 matches
-
Vulpe?! Raluca (care rămăsese puțin în urmă): Da, e o Vulpe moartă. Ana: Când este vorba de o Vulpe, niciodată să nu fii sigur că-i moartă. Raluca: O fi, dar uite ce blană frumoasă are, numai bună pentru o bundiță modernă, de moare tot liceul! Ana: Și dacă Vulpea ne păcălește, ca pe omul cu căruța de pește? Șiretenia Vulpii este proverbială... Raluca: Ana, Vulpea asta e moartă definitiv...(o înțeapă cu o nuia) Vezi, n-are nicio reacție de
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
m-a amenințat că trage: „No mam’am, this is private property!”. La chestia asta am rămas crucită. Cum adică să nu intri în orice codru, pe orice plajă, pe orice munte? Habar n-aveam că un personaj ridicol, cu bundiță și burtă, senator țărănist, o să fie ctitorul aceleiași prohibiții în România lui 1999. Da’ mă rog, la noi private e cam goală de property, că pădurile se taie în disperare... Am descins în SUA după un zbor pentru care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
naționale s-a închegat o confrerie atotputernică. Și poemele. Și montajele. Și fotomontajele. Și tușele. Și retușările. Portretele pictate. Panourile gigantice. Grandoarea minciunii intens colorate, pretutindeni afișate. Fonduri erau cu nemiluita. Pe seama unor bieți copilași care tremurau în izmene, fote, bundițe și opinci ca să iasă cântecelul sau dănsulețul bine se agitau bine plătite șleahta specialiștilor în tocat bani și armia lihnită de profitori ai osanalelor. În spatele paravanului patriotic, s-au tocat și se toacă sume fabuloase, justificabile oricând prin cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tu că vin eu afară! (cei doi aleargă prin interiorul 5 și exteriorul cercului, foarte puțin, până soarele se lasă prins, iar Bogdan iși termină replica următoare): Bogdan: (către Dan) Uite-l colo! Uite-l dincolo! Prinde-l Dănuț Zvârle bundița... zvârle căciulița... așa... Acum alergi mai ușor! Așa... acum ai să-l prinzi mai ușor! Bravo! Zvârle mănușile,zvârle fulărașul, zvârle pieptărașul... așa...Ce te-ai mai îmbujorat la față! Dan: Gata! Te-am prins! Ciprian: (își scoate masca) Ba
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
horă în sat, dar cu trecerea timpului oamenii nu au mai respectat aceste tradiții și preferă să meară la discotecă. Îmbrăcămintea pe care aceștia o purtau era diferită de cea actuală: purtau costume naționale formate din ie, fustă, pestelcă și bundiță (femeile) și ie, ițari și opinci (barbații). Aceste cuvinte aparțin bătrânei Dobîrceanu Florea în vârstă de 89 de ani .A fost intervievata în data de 01-11-2008. Interviu: Istrate Ștefan,postul Sfintelor Paști îl tin tot, iar miercurea și vinerea țin
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
Așa cum nu demult am văzut, cu indicibilă plăcere, vreo zece perechi de tineri la 30 de ani (alături de sexagenari fericiți), cu precădere actori, concoctând un revelion țărănesc precum în vremea echipelor regale gustiene, unde toată lumea s a îmbrăcat în ii, bundițe, cojocele, cușme, fote, șoarțe și ițari, care mai de care mai vechi, originale și halucinante prin prospețime, tinerii de acum plănuiau o noapte de... șoimi ai patriei. „Revelion 1984!“ a exclamat fata. Cu oameni născuți în preajma anului orwellian și cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
una din sănii a coborât însoțită de nași Măriuca îmbrăcată în frumosul port național vrâncean, cu catrința țesută din fir auriu și argintiu, cu iia din borangic cusută cu flori roșii și împodobită cu paiete aurii, peste care avea o bundiță albă mărginită la mâneci, la gât și la poale cu blăniță, și cizmulițe albe din piele. Voalul diafan îi atârna peste părul auriu ce-i cădea în bucle până la umeri și o cunună din flori de lămâiță, simbol al purității
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
nemșicat cu arma de vânătoare în mână, apoi a pus arma la ochi și cu două focuri l-a rănit pe subofițer fugind apoi în pădure. Subofițerul a scăpat doar cu răni ușoare în piept și abdomen,fiind salvat de bundița din piele de miel pe care o purta sub haine. Pădurarul auzind focuri de armă s-a întors la locul unde rămăseseră cei doi, gășindu-l pe subofițer la pământ, încercând să se ridice. Îi spune că îl cunoaște pe acel
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care le purtau: sumanele, cojoacele, bundițele înflorate, unele caracteristici ale locuințelor, acoperișul foarte înalt, unele particularități ale limbii (amu în loc de acum, muiere în loc de femeie, tăt în loc de tot, mânurile în loc de mâinile ș.a.). Au muncit pe moșia mănăstirii și dădeau numeroase zile clacă pentru pământul pășunat și alte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mândrie nea’ Jănică. COJOCĂRITUL Această îndeletnicire se practica la nivelul atelierului rural. Blănarii lucrau cu pieile dughite 1 de către săteni sau le dugheau chiar ei înșiși, folosind pentru aceasta apă și tărâțe de grâu. Din mâinile lor pricepute ieșeau căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolui trecut. Sunt exemplare valoroase de catrințe și fuste crețe, de cămăși din bumbac și din borangic, de ștergare de cap și de marame din borangic, de brâie și bete, bundițe, cojoace și sumane. Colecția de ceramică cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele de ceramică de la Oituz, Frumoasa-comuna Balcani, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț și Răchitoasa. Cele aproape 1100 de piese aparținând ocupațiilor tradiționale
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
fiind compuse din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă sau cu fustanelă, pieptar, brâu și uneori chimir. Sunt expuse și piese de același fel grupate în aceeași vitrină - peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
precum membrii unui echipaj, în mijloc de ocean, pe o barcă în derivă, cântau conduși de vocea inconfundabilă a tânărului tătic. Participanții deveneau, rând pe rând, când ciobănași cu trei sute de oi când, țărăncuțe cu bujori în obrăjori și cu bundițe noi, țigani adevărați îndrăgostiți de pirande, când niște bieți pribegi cu cavalul în mâini ce-și deplâng soarta prin câte o doină șuierată însă izvorâtă din adâncul rărunchilor. Urmau apoi romanțe, canțonete italiene, cântece și melodii rusești. Nu era necesar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Se găsea oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile flăcăilor. Culori intense, de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
popular (2); rece (2); scurtă (2); tradiție (2); țăran (2); vechi (2); vestimentație (2); acoperămînt; alb; apăsare; articol; ață și ac; cu ață; Baba Dochia; Baba Odochia; bărbătesc; bătaie; bătrînă; blănos; cu blană; de blană; blondă; bluză; boier; brîu; bucurie; bundiță; bunic; bunicul; cană; călduri; cămașă; cîrlig; coftă; context; copilărie; demult; distracție; Dochia; elegant; frigă; friguros; frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimic (2); pînză (2); populară (2); românească (2); simbol (2); strai (2); subțire (2); tu (2); vară (2); absurd; aclamație; acoperămînt; acum; se află; alergie; animăluț; apă; aprobare; apucă; as; așa; baie; bairam; bătrînețe; bej; bluză populară; borangic; brodat; bună; bundiță; bunici; caldă; cana; o cană; căldură; cămașă națională; cămașă populară; cămașă tradițională; ceai; cere; cioban; ciocîrlie; ciupici; de cînepă; codiță împletită; colegi; colorată; concert; copac; costum național; costum tradițional; croșetat; cusută manual; datină; demult; dînsa; ele; emoție; etnografie; spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
regulile un trunchi de brad care trebuia să aibă statura aproximativă a mortului. „În vârful bradului se punea o căciulă albă, ca simbol al purității, cu manșetă neagră. Pe două ramuri opuse se introduceau mâinicele unei cămăși și ale unei bundițe. Trunchiul bradului era petrecut pe trunchiul unui ițar alb. Trupul improvizat din brad era Încins cu un brâu roșu. Bradul astfel Înveșmântat era așezat În sicriu și pe presupusul piept al mortului se punea o icoană.” Un tânăr nelumit, care
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mai purta atâta de grijă că n-ai să-l faci popă nici pe Sandu și nici pe Nuțu. Nevasta stinse apoi lampa, după ce verifică dacă ceasul a fost pus să sune la orele cinci, se dezbrăcă de prigitoare și bundiță și se așeză ușor lângă bărbat ca să nu-l trezească. Dă-te mai Încolo și nu mai sforăi atâta că trezești băieții! Bărbatul Îi făcu loc la pieptul lui și, după ce trase țolul să o Învelească, Întinse mâna noduroasă și-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
turcul, îmbrăcat în roșu complet, cu fes pe cap, acompaniat de o damă (de regulă era vorba de băiețandru travestit în damă, cu voal pe față). Urmau oamenii de unire (4-5), îmbrăcați în costume naționale, opinci, ițari, cămașă înflorată, bârnețe, bundițe. pe cap purtau, neaparat, pălării de paie cu pamblică tricoloră. Veneau apoi mascații. Jidanii, modoranii și Vasilache. În seara ajunului își făceau și ei rondul de câteva ori, pe strada principală a târgului, urmați de fanfară. De obicei se aducea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trecut la Scoala Financiară și de Comerț, la Școala de cooperație, la Liceul agricol sau la Silivica. Până în 1949 toți elevii din liceul nostru am avut număr matricol care era obligatoriu și trebuia să fie bine cusut pe haină sau bundița, la cei care purtau costume naționale, în caz contrar, nu puteai trece de controlul de la intrarea în liceu, fiind considerat absent în ziua respectivă. În perioada anilor 1945-1946 și chiar mai tarziu, numărul elevilor din clasa a opta de liceu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
îndemn "să se știe". Am tipărit "Cronica de la Arbore" în mai multe ediții. La una dintre lansări, am trimis mașina Editurii să-l aducă pe moș Toader din Țara de Sus. Când a apărut, falnic, în ușa librăriei, îmbrăcat în bundiță tivită cu jder, un murmur de surprindere s-a prelins dintr-un capăt în celălalt al sălii: era cel dintâi țăran autentic invitat să-și lanseze o carte la Iași. Circulase și informația că are niscaiva "scame" la dosar: făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-i, măi frate, scrie tot ce-ți trece prin cap, că ei n-au posibilitatea să verifice, și până ce află că i-ai mințit, mai scapi de chinuri. * Un flăcău frumos și inteligent din Bucovina era greu chinuit. Avea o bundiță frumoasă. Își pusese în gând să evadeze. Mai întâi încercase să se sinucidă, înghițind niște ace ce le avusese ascunse în cutele bundiței. A fost surprins în momentul când le înghițise și, pus sub supraveghere, le-a eliminat într-o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mințit, mai scapi de chinuri. * Un flăcău frumos și inteligent din Bucovina era greu chinuit. Avea o bundiță frumoasă. Își pusese în gând să evadeze. Mai întâi încercase să se sinucidă, înghițind niște ace ce le avusese ascunse în cutele bundiței. A fost surprins în momentul când le înghițise și, pus sub supraveghere, le-a eliminat într-o săptămână pe toate, având fiecare la capete, niște gămălii ca de cerumen. Organismul le făcuse inofensive pe tot traseul tubului digestiv. Stătea în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
având fiecare la capete, niște gămălii ca de cerumen. Organismul le făcuse inofensive pe tot traseul tubului digestiv. Stătea în poziție lângă mine: Voi încerca să evadez dacă mă vor scoate la muncă. Îmi dai haina ta și-ți las bundița mea. Atât mi-a putut spune. Haina mea era de culoare gri, mai puțin bătătoare la ochi. Când a fost strigat să iasă la muncă, mi-a aruncat repede bundița și mi-a cerut haina. Livinski a observat. A doua
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scoate la muncă. Îmi dai haina ta și-ți las bundița mea. Atât mi-a putut spune. Haina mea era de culoare gri, mai puțin bătătoare la ochi. Când a fost strigat să iasă la muncă, mi-a aruncat repede bundița și mi-a cerut haina. Livinski a observat. A doua zi m-a întrebat: De ce ți-a dat bundița? Nu știu, cred ca să n-o murdărească la lucru! Măi banditule, spune drept, că el a spus deja. De nu spui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]