260 matches
-
de mult treji, parcă înțeleseseră durerea mamei și nu o deranjaseră. A mai rămas un timp cu ochii închiși, gândind la ce va face. Îi trebuia de urgență un serviciu, suma de bani, strânsă de ea, pentru asemenea situații era bunicică, puteau trăi linștiți două luni de zile. În acest timp va trebui să-și găsească de lucru. Singura persoană pe care o cunoșea și care ar fi putut să-i întindă o mână de ajutor, era Președinta Asociației de Locatari
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
de mult treji, parcă înțeleseseră durerea mamei și nu o deranjaseră. A mai rămas un timp cu ochii închiși, gândind la ce va face. Îi trebuia de urgență un serviciu, suma de bani, strânsă de ea, pentru asemenea situații era bunicică, puteau trăi linștiți două luni de zile. În acest timp va trebui să-și găsească de lucru. Singura persoană pe care o cunoșea și care ar fi putut să-i întindă o mână de ajutor, era Președinta Asociației de Locatari
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
de zavistie, care și-ar fi vândut și părinții pentru blestemata de moșie. Erau doi frați Ion și Vasile. Ivan ar fi dorit să le cumpere moșia, dar nu s-au înțeles la preț. El le-a oferit o sumă bunicică, însă ei nu erau mulțumiți și creșteau prețul mereu. Într-o zi Ivan s-a supărat și a vrut să cumpere altă moșie. Ei știind că are bani, nu vroiau să piardă o asemenea ocazie și au început să-i
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409719075.html [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
să mai trageți unul, dar nota se diminuează din oficiu cu două puncte. Sub privirea iscoditoare a dascălului, Violeta uitase unde este. Citi de câte două ori fiecare întrebare și se convinse că poate da, la fiecare, câte un răspuns bunicel și nu trebuia să-l refuze. Rămăsese pironită în picioare, sub privirile celor din sală. - Vă rog să luați loc și să pregătiți răspunsurile, răsună în liniștea sălii vocea profesorului. - Începeți, vă rog, se adresă celui de la tablă!... Așezată la
de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495025282.html [Corola-blog/BlogPost/372132_a_373461]
-
moderne; învățase bine franceza și italiana, apoi limba rusă la Institutul „Maxim Gorki”, unde se transferase, prin 1949, după vreo doi ani de Drept. Trecuse drept un tânăr „de perspectivă”, mai ales că lucrase ca stagiar la CFR, avea dosar bunicel, era înscris în Partidul Comunist. Cum însă avusese „inspirația” de a formula câteva păreri critice și de a face observații „revizioniste” la adresa marxismului, mai exact la adresa a ceea ce se înțelegea atunci din doctrina respectivă, fusese exclus din partid și exmatriculat
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Costin_tuchila_teodor_pac_costin_tuchila_1378505305.html [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
puf de fustă cu o poftă de lăcustă și-atâtea ploi și ploicele (nu mai spun de floricele) și nouri care stă să cadă la iubită în ogradă și-apoi iese curcubeul daaa, are și timp, plebeul, că pensia e bunicică nu e mare, dar nici mică, una o s-o dea pe carte, undeva prin luna marte, când va face și-o lansare la o sfântă adunare. dar am uitat că este vară și-o să fie cald afară; voi nu simțiți
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Vai_de_pasarica_ta_george_safir_1370855125.html [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
mă simțeam vinovat de această pierdere. Dar simțeam că parcă ceva nu se leagă. Dar să încep cu povestea mea... Totul a început prin primăvara lui 2006. Eram un tânăr de 30 ani care stătea cu părinții, cu un salariu bunicel (1500 RON) pentru acea vreme și loc (Brăila) și un loc de muncă care promitea stabilitate și promovări (director economic la o firmă de construcții). Gândurile îmi erau să iau viața în piept și astfel am început să caut un
Aveam 30 de ani, un salariu bunicel de 1500 RON, posibilități de avansare la job, dar stăteam cu părinții: totul a început când banca mi-a făcut o ofertă „irezistibilă” by https://republica.ro/aveam-30-de-ani-un-salariu-bunicel-de-1500-ron-posibilitati-de-avansare-la-job-dar-stateam-cu-parintii [Corola-blog/BlogPost/338620_a_339949]
-
sunt puternic antisociale, ‘educînd’ indivizi antisociali. Și nu prea am auzit Rossini sau Mozart inundînd cartierul, dar Guta și Adi Minune am auzit... mai mult decît aș fi vrut. Natural, există excepții. Există maneliști care cîntă bine, care fac melodii bunicele, chiar dacă puternic ‘împrumutate’ din afară. Dincolo de excepții însă valoarea e extrem de scăzută. Dacă vrei, valoarea Mioriței stă în faptul că e unică în felul ei. “Te-am iubit și-o să te mai iubesc”-urile maneliștilor (și includ între maneliști și
Yet anOtherinconvenient truth by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82964_a_84289]
-
era mai scurt decît prin altă parte. Toate aceste zvîrcoliri au durat vre-o mie și ceva de ani dacă luăm ca punct de reper nașterea lui Hristos, personaj despre care strămoșii poporului Bundy nu prea auziseră. Alte cîteva secole bunicele poporul Bundy a fost vizitat cu insistență de către cete de turiști cu turban, foarte doritori să îi cunoască plaiurile, punga, femeile și copiii. Uneori turiștii o luau pe cocoașă, își pierdeau fesul ori dinții, dar după aia iar veneau, mai
Poporul Bundy by Cornel George Popa [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
și opt, trebuie să mai scădem, să mai scădem și din greutate, țin regim, pastilă permanent. Cât de des vă testați glicemia? Cam o dată la două săptămâni îmi testez glicemia, merg la medic permament, în ultimul timp este o medie bunicică. Cu acest prilej au fost descoperiți noi pacienți cu diabet sau la limită de prediabet. Fiecare persoană testată a primit recomandări privind o bună îngrijire a stării de sănătate - ne-a spus medicul specialist în boli de nutriție și diabet
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
să-l placă". Adriaan den Ouden de la RPGamer a zis că în ciuda asemănării cu "Diamond & Pearl", Pokédex-ul expandat îl face "mult mai frumos". În schimb, jkdmedia de la GameZone a comentat că în timp ce "Diamond & Pearl" au fost minunate, "Platinum" era doar bunicel. A adăugat și ca este o achiziție neapărată pentru cei ce nu au jucat jocurile anterioare, dar nu și pentru oricine altcineva. Dan Pearson de la Eurogamer a declarat că cei ce caută un RPG tradițional pentru Nintendo DS ar trebui
Pokémon Platinum () [Corola-website/Science/329935_a_331264]
-
cunoscînd cu cine are de a face, în afară de alfabet, nu ne-a mai chinuit și cu limba, ci am trecut direct la literatură și când am ajuns la poeziile lui Sapho, eram în elementul meu) mi-ai tradus niște poezii bunicele. Într adevăr că aveau foarte puține contingențe (am folosit bine cuvântul?) cu originalul dar aveau o cât de cât valoare literară. Cred că a fost printre puținii care au avut o opinie favorabilă aupra creațiilor mele literare. El și bietul
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
ani, frecventat de 174 elevi (Revizoratul Școlar Vâlcea, dosar 5/1907). Actul de inspecție făcut de revizorul G.Ionescu și datat 5 martie 1910, precizează: “La școală Pietrarele localul propriu e cu trei săli de clasa și cancelarie. Mobilierul e bunicel însă vechi; localul este bine întreținut; clasele se ventilează la timp. S-a înregistrat următoarea prezența la clase : la cls. I - 104 elevi, la cls.a ÎI-a - 84, iar la cls. a III-a și a IV-a nici un
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
un motiv de nesiguranță: închiderea unității militare, sau faptul că nu se mai găsea o funcție pe care să o încadreze, ceea ce însemna mutarea cu întreaga familie în altă garnizoană. Nici nu știu ce am căutat pe acolo. Deși aveam un salariu bunicel și o condiție socială bună, mai ales pentru un oraș de provincie, am plecat. După exact trei ani și jumătate. Corporația M-am mutat în București. La o companie franco-americană. După perioada petrecută ca angajat într-o unitate militară, mă
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
fi fost să- mi văd de treburile mele. Azi e vremea ardelenilor, orgolioși, lacomi de bani, și tâmpiți din fire. Trebuia să mă rezerv pentru altă dată. Multe prostii face omul. A propos de prostii: am scris și o poezie, bunicică. Vă sărut cu dragoste de tată, și pe tine, mamă, și pe tine, Ninișor, Crainic [Doamnei doctor Aglaia Crainic, Strada Polonă, nr. 38, București, III]. * [Brașov, 23 iulie 1930] Lițico dragă, De când am plecat, îmi stă pe suflet să-ți
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Iulia Alexa Constantin Stan, jurnalist la Ziarul de Duminică și-a adunat în volum articolele apărute în ziar, iar rezultatul e bunicel. Sunt cronici și reportaje scrise cu tehnica de jurnalist, dar cu instrumente de literat. Reportajele au ca temă cele mai diverse chestii, portrete de cizmari, (nea Constantin Andronache a fost de-un leat cu Ceaușescu), de inși scăpătați care vând
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
stai ore Întregi În poziție de dreptți, cu ocazia apelurilor, pe un sol rece, Înghețat, În bătaia vântului... Cât timp poate rezista omul? Cu alte cuvinte, trebuia să ai grijă de Încălțăminte ca de lumina ochilor. Dacă aveai o Încălțăminte bunicică, la Auschwitz se putea ca un demnitar-deținut să te oblige s-o schimbi cu a lui sau, ce era mai frecvent, să ți-o fure. Noaptea am dormit cu Încălțămintea sub cap, În loc de pernă. Desigur, nici la Buchenwald nu puteai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au dat voie - am avut un băgăjel cu medicamente pe care l-am dus, din Sighet, doi câte doi, cu un prieten ce a murit În octombrie, În Valea Donului. Ei, la Dachau mi l-au luat. Am avut bocanci bunicei, de iarnă, dar s-a terminat... Bocanci cu talpa de lemn, care erau prea mici... - Ați putea descrie cum se vedea lagărul Înainte de a intra În curte? Era luminat, era Încă noapte? - Era spre noapte. Deja nu mai era soare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să plece. Și eram vreo zece oameni, infirmieri. Eram medic, dar pe mine scria infirmier. Și când Îl văd pe ăsta: „Ce faci, măi?”. Și nu numai el, ci vreo trei - i-am salvat... Eu aveam, de acum, o haină bunicică, aveam și paltonul și i-am dat lui paltonul de infirmier și a ieșit cu mine ca infirmier. Și a mai ieșit unul. Au ieșit doi din ăștia care sigur s-au dus la moarte - i-am scos de acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
locul doi erau țigările. Aveam o rație foarte modestă de pâine, dar nu aveam nici o rație de țigări. În Franța aveam și țigări, că ne mai dădeau minerii francezi. - „Caporal”? - „Caporal”, sigur. Dar nu numai „Caporal” - erau și țigări mai bunicele. Nu țin minte să fi fost „Gauloises”... Prețurile variau. De exemplu, o țigară reprezenta, dacă țin bine minte, șapte chiștoace de țigări. Parcă două țigări erau o porție de pâine. De la cine puteai să cumperi? Pâine nu puteai să cumperi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o consacrare. O dată am fost la o vânătoare pe valea Teleajănului. La întoarcere, mă opresc în restaurantul gării Ploiești ținut de Gherea, pe care nu-l cunoscusem. Eram în costum de vânător, cu pușca în mână și cu o pradă bunicică: un iepure și patru potârnichi. Comand o halbă de bere. Chelnerul se uită la vânatul împrăștiat cu fală, se uită și întreabă: „Cât costă?” „Nu vând” zic scurt. După câteva secunde vine la mine un domn încruntat și bărbos: „Cât
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
să i-o strig în față, dar eram prea înfășurată în bandaje și îndopată cu sedative și împresurată de membrii familiei pentru a o putea face. Nu mai cunoscusem pe nimeni care să moară, înainte de Aidan. Singurii fuseseră bunicii și bunicele mele, dar în cazul lor te aștepți să moară; erau bătrâni, era firesc. Dar Aidan era tânăr și puternic și frumos și era cu totul nefiresc. Când îmi muriseră bunicii, fusesem prea mică sau nu-mi păsase îndeajuns încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zis, drăguță, te vom contacta noi. Da, dar... Mi-a făcut plăcere să stăm de vorbă. Închisese - și tocmai ce apărea Franklin, bătând din palme, adunându-și fetele pentru Ședința de Luni Dimineață, deși era marți. Obțineam încă o acoperire bunicică. De aceea, m-a cam luat prin surprindere când Ariella a zis, din capul mesei: — Ce mai zici, Anna? La naiba. Crezusem că am reușit să nu intru în vizor: să fiu eficientă, dar nu atât de eficientă încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
această, scenă sfîrșiitoare, el își dete ultima suflare la zece ore cinzeci minute de dimineață. El avea patruzeci și opt de ani; domnise douăzeci și patru de ani și asistase la asasinatul părintelui și al moșului său, precum și la moartea extraordinară a bunicei sale. De aci se pot înțelege preocupațiunile teribile ce i-au făcut amare ultimele zile ale vieții sale. [2 aprilie 1881] ALEGERILE ÎN BUCOVINA În Bucovina sunt vacante trei mandate de deputați pentru Reichstagul din Viena, și anume în colegiul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe tăpșanul de după primul podeț, să treacă încet, cât mai pe îndelete, peste celelalte două mai mici, mai înguste ca un fel de strungă; și cu cât și-ar fi încetinit ele trecerea, cu atât aș fi căpătat un avans bunicel, încât să mă strecor, iute de picior înaintea lor, s-o iau la fugă direct spre casă... iar lupul? El n-are decât: oprească-se între ele! Aleagă-și ce-o pofti și ce i-o ieși mai lesne în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]