259 matches
-
Ion Iliescu le mulțumea minerilor. Căci PNȚCD, PNL ori Corneliu Coposu, în mentalitatea lui Ion Iliescu din '89-'90, nu încercau altceva decât să restaureze ceva periculos, asupra căruia atrăsese atenția tovarășul Teohari Georgescu, încă din martie 1949: restaurarea regimului burghezo-moșieresc. Iată și de ce, după '89, Ion Iliescu va avertiza mereu asupra pericolului revenirii moșierilor (categorie socială -dispărută, în realitate, încă din 1921, după amplă reforma- agrara de sub Regele Ferdinand!). Și, probabil, năluca burghezo-moșierească îi mai bântuie și astăzi mințile, atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Georgescu, încă din martie 1949: restaurarea regimului burghezo-moșieresc. Iată și de ce, după '89, Ion Iliescu va avertiza mereu asupra pericolului revenirii moșierilor (categorie socială -dispărută, în realitate, încă din 1921, după amplă reforma- agrara de sub Regele Ferdinand!). Și, probabil, năluca burghezo-moșierească îi mai bântuie și astăzi mințile, atunci când Iliescu vorbește de pericolul pe care îl reprezintă lupii tineri ai capitalismului românesc ori restitutio în integrum. Nu-l învățase Teohari Georgescu, încă din martie '49, ca "dușmanul de clasă se pune în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
doua zi, "Scânteia" motiva uciderea de-a dreptul aiuristic: Pătrășcanu era vinovat de "trădare de patrie, de acțiuni de paralizare a forțelor patriotice împotriva fascismului, de organizare a unui grup complotist contrarevoluționar, antistatal, în scopul acaparării puterii și restabilirii regimului burghezo-moșieresc și a dominației imperialiste asupra României." Au trecut exact 55 de ani. Primul mandat de arestare îl semnase, cu șase ani în urmă, procurorul R. Rossman. Motivația părea ceva mai concretă, și, în același timp, mai... fantasmagorică: "în calitate de agent al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a dominației imperialiste asupra României." Au trecut exact 55 de ani. Primul mandat de arestare îl semnase, cu șase ani în urmă, procurorul R. Rossman. Motivația părea ceva mai concretă, și, în același timp, mai... fantasmagorică: "în calitate de agent al Siguranței burghezo-moșierești și agent al serviciilor de spionaj englez, a dus o activitate criminală pentru paralizarea acțiunilor PCR și nimicirea din interior a Partidului, contribuind astfel la provocarea, susținerea și continuarea războiului împotriva URSS." După împușcarea condamnatului, cel care l-a anchetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la vreme intenția primului secretar, urmând să-i cânte sârguincios în strună. Au greșit-o în cazul Zaharia Stancu. Dej l-ar fi vrut reprimit în partid, dar a-nceput, derutant, cu remarca "Stancu a avut niște contacte cu organele burghezo-moșierești". Atâta le-a trebuit cățelandrilor să se dezlănțuie! Ceaușescu: "Stancu a fost agent al Siguranței. Noi avem și ce a dat (citiți: "turnat") el." Bodnăraș: "A lucrat ca agent al Siguranței". Ceaușescu revine: "A fost efectiv agent de Siguranță până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tezaurul. URSS n-a recunoscut niciodată, de jure, unirea Basarabiei cu România, considerând-o o ocupație prin forță, iar tezaurul a fost pur și simplu confiscat de bolșevici cu argumentul că va fi returnat atunci când poporul român va răsturna oligarhia burghezo-moșierească și își va lua soarta în propriile mâini. În viziunea lor, acest lucru nu se putea face decât prin revoluție socialistă. Contenciosul româno-rus interbelic era, practic, insolubil, din cauza deosebirii radicale dintre regimurile politice din cele două țări: în Uniunea Sovietică
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
capitol întreg descria "România în anii Primului Război Mondial", debutând cu o definiție pretențioasă a noțiunii de "război mondial"309. În viziunea autorilor, cele petrecute în România de atunci se datorau unor decizii "împotriva voinței poporului", luate de rege și de "guvernul burghezo-moșieresc". De aici a urmat, sub proaste auspicii, " Participarea României la războiul imperialist mondial"310. Înfrângerile, ocupația, bătăliile de la Mărășești și Mărăști se succedau în aceste pagini fără distincții cronologice speciale, pe un fundal general mereu umbrit de un "trai tot
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
primele soviete. Școlarul ajuns în 1964 la sfârșit de gimnaziu afla, ca și primele generații de elevi ai Republicii, că guvernul român înăbușise revoluția socialistă din Basarabia. Se adăugau și detalii care confirmau faptul reprobabil: s-au "reintrodus rânduielile regimului burghezo-moșieresc", provocîndu-se astfel o puternică rezistență din partea autohtonilor 342. Peste cinci ani, elevul ar fi trebuit să învețe cu totul altceva: "la începutul anului 1918, Basarabia, teritoriu care în 1812 fusese încorporat în Rusia țaristă, a intrat în componența României (s.n.
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
singurei propoziții despre soarta "teritoriului dintre Prut și Nistru"352. În cazul Basarabiei, această soluție minimală era utilă, în primul rând, pentru că înlătura violentele acuze din anii precedenți, dar Bucovina nu era clar menționată 353, nici măcar ca obiect al agresiunii "burghezo-moșierești". Profitând de spațiul generos, descrierea celor petrecute la 1 decembrie 1918 se lărgea, în schimb, atât de mult, încât părea să justifice echivalarea tuturor "evenimentelor din toamna anului 1918" cu "Marea Adunare de la Alba Iulia"354. Paradoxal, în urma comprimării celor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
n.n.) organizații politice din oraș au manifestat cu făclii aprinse și sori luminoși în centrul orașului (subl.ns.)”. După omologarea oficială a alegerilor din județul Vaslui, tinerii „progresiști” au mai organizat o petrecere ca pentru a le face „sâc” „reacționarilor burghezo-moșierești”: „...în ziua de 22 noiembrie tineretul democrat vasluian a manifestat alături de celelante (sic!, n.n.) organizații politice pentru cei 3 deputați aleși de popor: Aurel Potop, Gh. Rășcanu și Neculai Bârlădeanu”. Acum, se cuvin câteva cuvinte în contul fiecărui deputat ales
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cât și material artistic venit de la Centru în această direcție”. Cu toate problemele sociale ce tindeau să devină explozive, moda „festivalurilor” nu dispăruse. Explicația continuării acestei forme de propagandă poate fi destul de simplă. În noul Parlament intraseră și „elemente reacționare burghezo-moșierești” așa că războiul politic încă nu fusese câștigat „din prima” de către comuniști. Foametea le-a stricat, oarecum, planurile diabolice de comunizare totală și veșnică a țării așa că, în viziunea lor, se putea și mai bine dar numai cu „festivaluri” adică, pe lângă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de a difuza aceste rânduri prin care vreau să atrag atenția asupra unor nedreptăți comise în România socialistă. Aceste nedreptăți nu au picat din cer ca un fenomen al naturii și nici nu au fost lăsate ca moștenire de regimul burghezo-moșieresc, cum pretinde actualul regim de la București. Ele izvorăsc din politica regimului. În anii de când e la putere acest regim, mii de oameni nevinovați au fost aruncați în pușcării, bătuți și unii chiar internați în clinici psihiatrice. Dar să zicem că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care se nimerise să fie tocmai căsuța martor care participase la trei evenimente importante din viața familiei Aciocîrlănoaiei. De aici l-au arestat pe tata pentru o perioadă de nouă ani pentru simplu fapt că a fost polițist în regimul burghezo-moșieresc; aici a văzut lumina zilei fratele nostru cel mai mic Florin; și tot aici, la nici trei ani de la arestarea tatălui, mama și noi, cei șase copii minori, am fost arestați și deportați, în luna iunie a anului 1951, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
totuna cu acea vorbire păsărească, în care mă încurcam ca într-un labirint. 3 TC "3" \l 1 Am învățat la școală: în ’48, se făcuse în fine dreptate - fabrici, ateliere fuseseră luate de la nesuferiții de exploatatori nemiloși, de la clasa burghezo-moșierească, fiind trecute în proprietatea întregului popor, a clasei muncitoare, detașamentul de avangardă. Chestia e că domnul Toma scăpase de naționalizare cu cizmăria lui din centrul orășelului nostru. Scăpase ca prin urechile acului. Era un cizmar neîntrecut, se zvonea despre el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
austro-ungar (18661868), în AȘUI, 1970; Considerații privind constituirea partidului conservator din România, în AȘUI, 1972; Observații privind aplicarea legii învoielilor agricole din 1866, în AȘUI, 1973; Constituția de la 1866 și ideea de independență, în AȘUI, 1976; Considerații privind teoria alianței burghezo-moșierești, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol Iași, 1978; Cauzele luptelor politice dintre grupările liberale și conservatoare în anii instabilității guvernamentale (1866-1871), în „Cercetări istorice“, 1978-1979. La titlurile menționate mai sus se adaugă zecile de note, articole și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cearceafurile domnești. Instituția avea să apară la 1 noiembrie 1908, ca "Direcția securității generale a statului", cu nume, atribuții și subordonare schimbate la orice schimbare de guvern. Nu știm ce culoare aveau ochii celor care au activat în respectivele instituții "burghezo-moșierești". Este cert că nuanța a devenit predominant albastră după apariția, în urma Decretului 221/30 din august 1948 al Marii Adunări Naționale, prin care se înființa "Direcția Generală a Securității Poporului" practic, însă, "securitatea poporului" începându-și activitatea după 23 august
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de fapt U.R.S.S., spre a constitui obiectul unui cadou; cu toate acestea, pe hărțile oficiale ale U.R.S.S. și, mai ales, pe hărțile militare, Basarabia figura ca un teritoriu hașurat, cu precizarea "teritoriu sovietic ocupat vremelnic de România regală burghezo-moșierească". De altfel, ecourile documentului de la Londra, din anul 1933, s-au stins repede, iar invocarea textului Convenției de către ministrul român la Moscova, Davidescu, în seara zilei de 26 iunie 1940 cu ocazia prezentării de către Viaceslav Molotov, comisarul pentru afaceri externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acum două săptămâni, când, la vagile condoleanțe pentru excludere, am răspuns cu gluma care circulă pe toate drumurile: „Am intrat tov. și-am ieșit doamnă“. „Niciodată n-ați încetat să fiți o doamnă“, mi-a răspuns o fată din clasa burghezo-moșierească. Ce dramă a mai ieșit! [...] M. 34/1950 I 1 aprilie [1950], sâmbătă Draga mea, dulcea mea dragă, Vai, nu e păcăleală de 1 aprilie: bărbatul lui Mimi s a instalat de-adevăratelea în apartament. M-a dat afară din
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
schimbările din țară, cu seceta, am început să cunoaștem tot mai acut și constant lipsurile. Economiile de o viață ale tatei la "Casa Oștirii" n-au mai fost recunoscute, tata a fost pensionat forțat, ca atâția alți ofițeri ai regimului "burghezo-moșieresc", dându-i-se o pensie de mizerie. Pentru a mai câștiga un ban în plus s-a angajat să lucreze pe un șantier de construcții, calificându-se la bătrânețe în meseria de lăcătuș. Era foarte îndrăgit și respectat de mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spre comunism>>”. Adevărul este că chiar arăta ca naiba (vorba lui Petre Roman vizavi de numele dat organizației conspiratorilor din decembrie ’89, frontul salvării naționale) iar contribuția tov-ului cenzor ni se pare cât se poate de justă. a.e. „Regimul burghezo-moșieresc s-a instaurat după falsa independență de la 1877” Susnumita reflecție istorică a fost comisă tot de aprigul și agerul cenzor și am extras-o de pe neprețuitul său „Raport de activitate desfășurată pe perioada dela 1 iulie-30 septembrie 1964”. Iată cum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Constantin Hușanu, redactorul ziarului de uzină <<Rulmentul>>, În prima coloană, printre altele, se arată următoarele: <<Dar pîrjolul popoarelor migratoare și iataganele turcești, vremelnice la urma urmei, n-au pricinuit atîta rău strămoșilor noștri pe cît a făcut-o regimul burghezo-moșieresc, instaurat după falsa independență căpătată, și aceea cu mari sacrificii după 1877 (subl. În orig.) >>. Partea subliniată a fost scoasă”. Măcar din această scurtă constatare ne putem da seama cât de mult fusese falsificată istoria României, În interesul unei cauze
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
problemei câștigării independenței din punctul de vedere al „internaționaliștilor” noștri. Jalnici, de altfel, dacă mai Întâi n-ar fi fost josnici. Alt deștept, cenzorul, cu procură de la partid pentru corectarea deșteptăciunilor altora, și-a motivat drastica intervenție astfel: „1) Regimul burghezo-moșieresc nu a fost instalat după 1877, cum susține autorul, ci cu mulți ani mai Înainte. După cum se știe, coaliția burghezo-moșierească și-a găsit expresia și În constituția adoptată În 1866. 2) Nu este just formulată expresia de <falsă independență>. După
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
josnici. Alt deștept, cenzorul, cu procură de la partid pentru corectarea deșteptăciunilor altora, și-a motivat drastica intervenție astfel: „1) Regimul burghezo-moșieresc nu a fost instalat după 1877, cum susține autorul, ci cu mulți ani mai Înainte. După cum se știe, coaliția burghezo-moșierească și-a găsit expresia și În constituția adoptată În 1866. 2) Nu este just formulată expresia de <falsă independență>. După părerea mea, se poate spune că independența căpătată În 1877 a fost transformată treptat Într-o independență pur formală”. Și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și Petru Dumitriu. La majoritatea este evidentă supunerea la comandamentele ideologice ale momentului (la nou-veniți mai pronunțat), conformarea la schemele maniheiste, fie în zugrăvirea în culori sumbre a epocii trecute, fie în exaltarea revoluționarilor de la 1848 sau a opozanților regimului „burghezo-moșieresc”, dar nu în măsură de a constitui o probă de literatură „nouă”, ci doar de literaturizare nu o dată propagandistică. Programul nou al V.r. este mai clar în partea ei „ideologică”, structurată pe parcurs în rubricile „Orientări”, „Teorie și critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
rândul elementelor mai Înapoiate, aceasta cu ocazia vizitelor pe care cetățenii le fac la mănăstiri cu ocazia hramurilor, sărbătorilor religioase”. Se propunea scoaterea din monahism a călugărilor care au fost legionari sau care au deținut funcții În “aparatul de stat burghezo-moșieresc”, desființarea seminariilor monahale și interzicerea frecventării cursurilor Institutelor Teologice de către călugări și călugărițe, intrarea În monahism să se facă cu avizul Împuterniciților regionali pentru culte, interzicerea Înființării de schituri și mănăstiri, desființarea schiturilor și mănăstirilor Înființate după 23 august 1944
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]