256 matches
-
mai puțin fidelă noilor principii ale politicilor religioase comuniste: „Clerul român trebuie să urmeze exemplul clerului ortodox din Uniunea Sovietică, deoarece partidul clasei muncitoare nu poate rămâne indiferent la diversele prejudecăți și opinii mistice sădite în rândurile muncitorilor de către regimul burghezo-moșieresc“30. Noile principii fixate de puterea politică păreau să nu deranjeze cu nimic ierarhia ortodoxă care, într-o ședință a Sfântului Sinod din 18 octombrie 1948, • Ibidem, p. 168. • Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, București, Editura Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îndrepta și vom îndruma pașii Bisericii Ortodoxe Române și ai slujitorilor săi - pe drumul deschis înaintea noastră de Iisus Mântuitorul“33. Însă, pentru obținerea acestor rezultate care trebuiau să culmineze cu schimbarea mentalității „învechite“ a clerului, educat în perioada regimului „burghezo-moșieresc“, era nevoie de noi metode și de noi politici educative concretizate în viitoarele cursuri de îndrumare misionară. Acestea urmau să fixeze noul caracter misionar al sacerdotului, unul centrat pe fidelitate civică și • „Biserica Ortodoxă Română“, Anul LXVI (1948), p. 639
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
consacrați, urmează etapa „revalorificării” literaturii române, citită acum prin grilă proletcultistă. În „Suplimentul de duminică”, ce apare din 1948 până în 1950, se publică articole de tipul Despre unele aspecte progresiste în opera lui Mihai Eminescu, „Sărbătorirea” lui Eminescu în timpul regimului burghezo-moșieresc și sărbătorirea astăzi a marelui poet. Virgil Ierunca încearcă să promoveze ideologia oficială într-un spirit mai puțin rigid. Direcția ideologică va fi asigurată însă de Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu și Mihai Cosma, care recenzează Trei nuvele de Petru
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
în secțiunea literară a ziarului îl deține însă critica, definită de câteva intenții programatice urmărite statornic. Astfel, fără a abandona publicistica de pură propagandă, S. și-a propus totuși - după depășirea primei faze dogmatice, centrată pe denigrarea violentă a culturii „burghezo-moșierești” și ilustrată în anii ’50 de Nicolae Moraru, Traian Șelmaru, Nestor Ignat, Sergiu Fărcășan ș.a., multe „edicte” nefiind semnate - , o recuperare sau reactualizare a unor nume de seamă ale literaturii române. Așa se face că apar numeroase articole comemorative sau
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
de ancilla politicae, a suportat denaturări grave. S-a susținut atunci că evenimentele din anul 1866 ar fi pus capăt unei experiențe pozitive a societății românești sub un domnitor autohton, ele Însemnând, totodată, Începutul unei perioade reacționare, marcată de „alianța burghezo-moșierească” <ref id="3">3 Vasile Russu, Considerații privind teoria alianței burghezo-moșierești, În Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, Iași, XV, 1978, p. 456-463; v. și Vasile Russu, Studii de istorie modernă, ed. Gh. Cliveti și Silviu Claudiu Mihai
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
că evenimentele din anul 1866 ar fi pus capăt unei experiențe pozitive a societății românești sub un domnitor autohton, ele Însemnând, totodată, Începutul unei perioade reacționare, marcată de „alianța burghezo-moșierească” <ref id="3">3 Vasile Russu, Considerații privind teoria alianței burghezo-moșierești, În Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, Iași, XV, 1978, p. 456-463; v. și Vasile Russu, Studii de istorie modernă, ed. Gh. Cliveti și Silviu Claudiu Mihai, Bacău, 2008, p. 583-596. </ref> și de instalarea „prințului străin” pe
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Dacă tema se va menține, ca și tehnica schimbării perspectivelor narative (modelul este cel al romanului-mozaic, cum mărturisește autorul), atmosfera crepusculară, hipnotică, încărcată de o „poezie a decadenței umane” (I. Negoițescu), specifică acestui roman al „ultimilor” descendenți ai lumii vechi („burghezo-moșierești”) este unică în proza lui N. Trilogia Somnul vameșului (1981), care cuprinde romane publicate anterior - Fără vâsle (1972), Noaptea (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Grădina Icoanei (1977) -, continuă tema nevinovatului vinovat, descendent al lumii vechi și purtător al
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
organizație a scriitorilor din Republica Populară Română, o uniune de luptă (s.n) care a și Început să ia ființă și căreia conferința pe țară Îi va da depline forme statutare. Societatea scriitorilor a fost concepută și realizată sub regimurile burghezo-moșierești ca un cerc Închis, un fel de asociație de admirație reciprocă, izolată de masse, Îmbibată de șovinism, slujind prin compoziția membrilor săi și prin ideile care o diriguiau, intereselor reacționare ale clasei dominante. Pentru acest conținut de clasă, Societatea Scriitorilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au văzut răscoalele din punctul de vedere al claselor exploatatoare. Petru Dumitriu a rupt un văl care acoperea nu pudoarea ci josnicia unei clase de exploatatori cinici și a arătat fondul adevărat al acestei clase În ceea ce constituia În literatura burghezo-moșierească un teritoriu interzis: critica vieții lor de familie, critica moralei descompuse și perfide a boierimii românești. Piedicile care există În gândirea lui Petru Dumitriu sunt vizibile și În Vânătoarea de lupi. (Ă). În nuvelă este prezentată teroarea chiaburească. Scriitorul creează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În dauna celui fundamental, de clasă. (Ă). Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului burghez, În maniera În care Cezar Petrescu Își scria acum 10-20 de ani romanele sale de satiră la adresa societății burghezo-moșierești. Zugrăvirea situațiilor și a oamenilor este făcută de pe poziții empirice burgheze, fără sublinierea esențialului, posibilă numai prin cunoașterea științifică a legilor dezvoltării societății. (Ă). Vechiul Înăbușe noul. Și fără lupta dintre vechi și nou acțiunea nu poate decât să stagneze
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
patrulea volum al scriitorului Ion Pas, felul În care se dezvoltă mișcarea grevistă În țară și, paralel cu aceasta, procesul de organizare tot mai temeinică a clasei muncitoare. Expresia creșterii mișcării muncitorești din țara noastră și totodată a creșterii teroarei burghezo-moșierești o constituie evenimentele de la 13 decembrie 1918. (Ă). Nenumărate evenimente de o deosebită importanță scapă autorului și În celelalte volume. Nu se vede aproape deloc influența pe care a avut-o mișcarea muncitorească din Rusia și după marea revoluție socialistă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unit Moise Nicoară, Învățătorul Popovici și advocatul Traian Ulpiu Brândză; un adevărat terțet, care, cântând pe aceeași strună, lasă totuși să se perceapă destinul modulațiilor fiecăruia. (Ă). În rezumat, Tiberiu Vornic n-a izbutit să contureze principalii membri ai coaliției burghezo-moșierești: groful și industriașul - cu aceeași putere cu care ne-a trezit ura Împotriva chiaburilor și a regimului de oprimare, recrutate dintre Învățători, popi, jandarmi etc. Dar crearea chipurilor de chiaburi ne Îndârjește astăzi ura Împotriva urmașilor lor. De asemenea este
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au dat indicațiile extrem de prețioase ale partidului În problemele de valorificare a moștenirii culturale. (Ă). În lumina revoluției de la 1848, a raporturilor de clasă și a luptei dintre clase, În lumina Înțelegerii semnificației istorice a trădării burgheziei și a coaliției burghezo-moșierești, a putut fi explicat pe de o parte mersul ascendent al operei unor scriitori - precursori ai revoluției sau contemporani cu aceasta - caracterul protestatar sau sfâșierile, contradicțiile unei alte serii de scriitori trăind În timpul revoluției după revoluție. Înțelegerea operei lui Bălcescu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literar al lui Eminescu; 5. Din articolele publicate În România liberă: În nr. 1650, 8 ian.: Mihail Cosma. - Eminescu, cercetător al culturii ruse • G. Mărgărit. - Oamenii și locurile copilăriei lui Eminescu • L. Sărățeanu. - Viața lui Eminescu - acuzație zdrobitoare Împotriva regimului burghezo-moșieresc În Suplimentul de Duminică al R.L. În nr. 1656, 15 ian.: M. Cosma. - Noi ediții ale poeziilor lui Mihai Eminescu • Catrinel Oproiu. - Te slăvesc azi muncitorii • L. Sărățeanu. - Activitatea publicistică a lui Mihail Eminescu • Virgil Tasso. - Elevii noștri cunosc azi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
importante ale lucrării lui Ion Pas, vom discuta trei din aspectele și caracteristicile luate separat - deși În tratarea cărții ele se Întrepătrund, se sprijină și se completează. (Ă). Aceste trei aspecte semnificative sunt: primul, demascarea antipatriotismului și trădării monstruoasei coaliții burghezo-moșierești, În frunte cu domnitorul; al doilea - zugrăvirea spiritului de luptă al maselor și, mai ales, redarea Începutului mișcării muncitorești; al treilea - contribuția lui Ion Pas Ia stabilirea adevărului asupra unor personalități culturale cum sunt Kogălniceanu, Boliac, Orășeanu ș.a. Ion Pas
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin postulatul pe care se bazează: eliminarea preocupărilor sociale ale oamenilor de artă, Într-un moment În care ele erau determinate de apariția și prezența activă a clasei muncitoare În configurația vieții sociale. Teoria maioresceană a culturii argumentează În favoarea șovinismului burghezo-moșierescă» etc.(p. 71). «În contextul ideologiei burgheze și a funcțiunii ei sociale, această teorie urmează a da fundamentul „filosofic” al atacurilor Împotriva atracției spontane a muncitorimii către socialism, care se transformă, sub influența puternică a marxism-leninismului, Într-un atașament conștient
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
critică. Căci adevăratele opere realist-socialiste trebuiau să fie: partinice, tendențioase, politizate, cu foarte mult potențial combativ și revoluționar, cu o mai mare capacitate de instigare la ură și la lupta de clasă, astfel ca, pe terenul eliberat de „dușmănoasa ideologie burghezo-moșierească”, aceeași operă, mistificând realitatea, părăsindu-și statutul de pură expresie a subiectivității și devenită armă de luptă, să impună alte valori și comportamente: cele ale omului nou, de esență comunistă. Nicicând logosul și celelalte entități de bază ale artelor n-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
București în intervalul iunie-octombrie 1991. Director: Stelian Cincă. Singurul material literar demn de parcurs îl reprezintă amintirile lui Ștefan Baciu despre personalitățile literar-artistice românești din deceniul patru al secolului al XX-lea. Titlurile articolelor sunt expresive prin ele însele: Vremuri burghezo-moșierești, „Absurd” la Tănase, Perahim, Ionel Teodoreanu, Humor, humoriști, Jul (este vorba despre umorul lui Iulius Lazăr), Epigramiști, Cosco, Omul (George Ciprian), Radu Beligan, Neagu Rădulescu, Marcel Bresliska (despre Marcel Breslașu) și N.D. Cocea. De reținut și pamfletul semnat de Eugen
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
le aducea în scenă (...). Succesul piesei Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga este rodul justei orientări a autorilor către conflictul esențial al vieții într-un anume moment istoric: lupta comuniștilor ca exponenți ai poporului muncitor împotriva regimului burghezo-moșieresc, împotriva regimului fascist și a politicii antisovietice (...). Lipsuri de acest gen există de pildă în piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc (în prima versiune), ca și în piesele altor tovarăși ai noștri. După cum suna articolul publicat de Scânteia privitor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îndrumarea creației noastre dramatice, trebuie să amintim aici și faptul că ar fi fost foarte nimerit să se atragă atenția unora dintre dramaturgii noștri mai vârstnici, care au o bogată experiență de viață în ceea ce privește realitatea politică și socială a României burghezo-moșierești, că ei ar putea să atace teme de demascare a putreziciunii vechii societăți, că ei ar putea de pildă să scrie valoroase comedii satirice în care să biciuiască societatea burgheză, făcând să crească în spectatori ura împotriva exploatatorilor. O altă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
latinește și franțuzește). De aceea î a fost singurul semn folosit de presa muncitorească din secolul al XIX-lea, de tipăriturile și publicațiile P.C.R. și de marii noștri scriitori ca de pildă M. Sadoveanu. Peste capul fosilizatei Academii a statului burghezo-moșieresc, simțind nevoia simplificării, a înlăturării semnului parazitar â, ei nu l-au întrebuințat decât pe î, după cum l-au întrebuințat pe sînt, știind că sunt era o formă artificială creată din aceleași tendințe latinizante de către lingviștii din Școala Ardeleană. Ținem
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fără fluctuații și contradicții, simplă, rațională, pentru a fi ușor învățată și aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul spre cultură al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită faptului că - întemeindu-se mai consecvent și mai rațional decât ortografiile anterioare pe realitatea limbii vii a poporului - simplifică și ușurează apreciabil scrierea într-un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
duc la o artă lipsită de putința reflectării adevărului vieții. La baza ei stă în fond tot obiectivismul burghez (...). Exagerând, îngroșând anumite trăsături în făurirea chipului Mamei Gorki a văzut mai adânc, mai în profunzime realitatea (...). Caragiale a urât lumea burghezo-moșierească, a fost adânc convins că în cadrul ei necinstea, fărădelegea, prostia, mișelia sunt însușiri prețuite, care garantează ridicarea pe scară socială. Spre a arăta cât mai clar aceasta a exagerat conștient trăsăturile unora dintre personajele sale. Pe Agamiță Dandanache, de pildă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
icoanele și cadența versurilor înmănunchiate în această carte, măreția zbuciumată și falnicul avânt al oamenilor muncii din timpul nostru, în țara noastră? Greu mi-ar veni să cred că nu! Iată cum își exprimă în timpul acestei mărturisiri a dărâmării șandramalei burghezo-moșierești la noi, Maria Banuș, în poemul ei Dărâmăm: Ce mai bâlci dărâmăm? Ce mai târg forfotea? Țipete, fluiere, scrânciob, dughene. Ce mărfuri ciudate zăceau pe tejghea, (...) Samsari și geambași, sulimene, foiță, Vătafi cu biciuști și copii ca moșnegii, În aer
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
proporții”. • Eugen Campus. - Act de acuzare. În: Viața românească, nr.2, febr., 1953: „Scrisă cu pasiune, cu ură necruțătoare față de exploatatori și dragoste pentru masele împilate, noua lucrare a lui Zaharia Stancu, Dulăii, constitue un act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Scriitorul a ales o perioadă istorică de maximă încordare: vara și iama anului 1906, în jurul răscoalelor din 1907. Prima parte a povestirii lămurește premizele cazului. Tabloul secetei este cutremurător. Pârjolul se întinde cât vezi cu ochii, apocaliptic. Dar aceasta nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]