254 matches
-
de scroafe ciumate! strigă cu Întreaga mânie pe care o adăpostea, ridicând spre ei mâinile unite, cu degetele așezate Într-un gest obscen. În Iad să putreziți, bastarzilor! Doi dintre mercenari se străduiau să se repună pe picioare, În timp ce sergentul burtos se ivise dinspre taluzul podului, căutându-l cu ochișorii săi porcini, taman la vreme ca să primească În față blestemele. Își chirci buzele scârbit, descoperindu-și dinții galbeni și strâmbi. Străinul acela ne blestemă! Ne deoache! Puneți mâna pe necromant! Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ins scund cu urechi de porc sălbatic, acoperite de păr, și Grosspeil, un alsacian a cărui familie se expatriase cu patruzeci de ani în urmă, care îl supravegheau din apropierea malului. Un pic mai în spate venea flăcăul Brăchut, un voinic burtos, cu părul țeapăn ca o mătură, care-și mototolea vesta neștiind ce trebuia să facă, să plece sau să rămână. El era cel care descoperise cadavrul în apă în timp ce mergea la muncă. Era conțopist la poliție. Și astăzi face același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
face, dar nutresc visul cețos de a mă dedica politicii. De ce crema tinerilor absolvenți englezi de la Oxford și Cambridge intră În politică, iar În S.U.A. o lăsăm pe seama mocofanilor - crescuți În internate, educați În adunările statale și expediați la Congres, burtoși corupți, lipsiți „atât de idei, cât și de idealuri“, cum spuneau oratorii? Chiar și acum patruzeci de ani aveam oameni de nădejde În politică, dar noi, noi am fost educați să adunăm un milion și să „arătăm din ce suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a juca de dragul jocului, ceilalți au transformat totul în meserie și bani. Am vrut să reiau spectacolul, mai ales că distribuția există, nu am dat colțul, cu alte cuvinte, și lumea s-ar fi amuzat să ne revadă, chiar dacă mai burtoși, mai ridați și mai chelioși. Nu s-a putut pentru că foștii mei colegi mi-au cerut bani, iar unii dintre ei au făcut-o într-un fel care nici nu le face cinste, așa că am lăsat baltă proiectul. Cine știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
unui om, ca și al unei lumi, se construiește, nu se visează.” Henri Nouwen 3. Ana, fiica munților Vasile, prin capul căruia bâltâcâia[1] rachiul, apăru iarăși printre prietenii lui de golit pahare, în birtul lui Nea Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul țigărilor de proastă calitate, fumate de către cei care o frecventau, în general țapinari, ori muncitori de la
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
reprezintă slăbirea statului național unitar român, deci un atentat important la integralitatea României. Serviciile de informații și armata țării nu au nimic de spus în acest sens? Sa se faca cunoscute opiniile unor adevărați specialiști, și nu ale unor funcționari burtoși, încasând salarii amețitoare, în comparație cu un medic sau un profesor univerisiar. Nici contextul politic internațional nu este favorabil României acum. Priviți atenți ce se întâmplă azi în Grecia și Spania, unde numărul sinuciderilor și omuciderile au crescut spectaculos din cauza sărăciei și
DECLARATIA LUI GEORGE FRIEDMAN PRIVIND ROMANIA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362924_a_364253]
-
Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului De la mine din parcare, Într-o zi destul de mare, A venit cu botu’ gros Un vecin ambițios, Mare-n stat și musculos, Și cheptos, dar și burtos, Ofticos și arțăgos... - Să mai spun? E de prisos! - Cum se-ntâmplă mai mereu, De binețe nu-i dau eu? Că el e mai-nalt ca mine, Iar în vârstă și mai bine! Că la școală a-nvățat, Că orișice
POLITICOSUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363525_a_364854]
-
2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nu știu, zău, ce să mai spun De bătrânul Moș Crăciun! An de an, câte un pic, I-a rămas costumul mic, Nici pe față, nici pe dos Nu-l încape de burtos, Iar chimirul, ce mai jale! De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân’ la ghete, Mama lor, azi, de șirete! Râgâind a usturoi Și a doage de butoi, E un drum atât de lung, Nu e chip să mai
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367937_a_369266]
-
Nu știu, zău, ce să mai spunDe bătrânul Moș Crăciun!An de an, câte un pic,I-a rămas costumul mic,Nici pe față, nici pe dosNu-l încape de burtos,Iar chimirul, ce mai jale!De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân’ la ghete,Mama lor, azi, de șirete!Râgâind a usturoiși a doage de butoi,E un drum atât de lung,Nu e chip să mai ajung
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
3. Viitorul unui om, ca și al unei lumi, se construiește, nu se visează. Henri Nouwen Ana, fiica munților Vasile, prin capul căruia bâltâcâia rachiul, apăru iarăși printre prietenii lui de golit pahare, în birtul lui Nea Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul țigărilor de proastă calitate, fumate de către cei care o frecventau, în general țapinari, ori muncitori de la
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
așa „d-amboulea, că doară nu ierea nimica dă văzut”. Poate că fericirea familiei ar fi fost una normală, însă, într-o bună zi, lângă ei și-a întins cearșafurile o pereche care i-a produs Timonei un spasm! El blond, burtos, cu ceva fire de păr lung și moale, ea tot blondă, durdulie și, după aprecierea doamnei, bleagă ca o balegă de vacă-n călduri. Până aici nimic deosebit! Numai că, aveau ăia niște prosoape cu animale, niște creme de plajă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase, Biblii, broșuri, “Botezul bisericesc”, “Biruințele blîndeții”, blagoslovenii, boaite burtoase, babuști bucălate, bolșovici, “Borea, beghi, balvan!”, “Bliat’!”, baloate, bagaje, banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița Blejușcă, bistrițeni blajini, bărboși, borcoi buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
să o trateze în fel și chip prin toată casa, iar aia, de regulă, mai aduce o suferindă, la fel de suferindă ca ea și amândouă pun, hai să zicem mână de la mână, și-l detensionează pe chipeșul (ce-ați văzut vreunul burtos, chel, sau cu bube la gură?) doctor, de nu mai are bietul de el timp nici de copilași, nici de familie, nu mai joacă țurca împreună cu prietenii lui și toți își dau coate, da’ lui nici nu-i pasă? Eeee
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
ce se vedea sclipind în depărtări, căruia îi spuse Palatul de Gheață Veșnică. Aici își făcu ea reședința, învăluită în taine și mistere, și își aduse ceata de slujitori fioroși. Dar cine erau enigmaticii slujitori ai Iernii? Unul, mătăhălos și burtos, buzat, cu nasul borcănat și cu ochii bulbucați, s-a aciuat în turnul cel mai înalt al palatului. Purta o manta vineție, lungă, care-i atârna hăt, departe, când plutea prin văzduh. Îi zicea NOR VÂNĂT și comanda oștile de
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Nu știu, zău, ce să mai spun De bătrânul Moș Crăciun! An de an, câte un pic, I-a rămas costumul mic, Nici pe față, nici pe dos Nu-l încape de burtos, Iar chimirul, ce mai jale! De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân' la ghete, Mama lor, azi, de șirete! Râgâind a usturoi Și a doage de butoi, E un drum atât de lung, Nu e chip să mai
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365711_a_367040]
-
ce scrâșnea Când boii-n jugul crâncen se-opinteau ... Frumoși, dar și ce mândri arătau(!) Cred că și Grigorescu gelozea ... Dar se-ntâmpla, sub cerul neguros, Cum toamna-și cerne ploaia de sudori, Un car, urcând pe deal, cu fân, burtos, Prin colbul pân' la glezne de clisos, Că se-nglodea în coastă uneori, Când ăl mai bun din boi și mai vânos, În jug se opintea, privind spre cer, Trăgând și car, și p'ăl neputincios, Care,-n genunchi, târât, fără
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352308_a_353637]
-
documenta de-acasă de toate acestea, și a trăi și beneficia efectiv de aceste servicii, pentru a le înțelege sistemul. În felul acesta eu cred că românul, având habar de toate acestea, nu va mai putea fi mințit de promisiunile burtoșilor electorați mincinoși de-acasă. Biserica deasemenea se poate vedea pe aici că, prin felul cum slujește cetățenilor, are și ea un cuvînt greu de spus. Aici Bisericile ”predică” doar Duminica, iar în restul zilelor au activități de educare, consiliere și
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
Sărmanul dom’ director se străduie să vă dea la toți de mâncare și voi, o șleahtă de bețivani! VOCEA MUNCITORULUI (în derâdere): Sărmanul dom’ director se străduie să vă dea la toți de mâncare și voi, o șleahtă de bețivani! Burtosul ăsta nu se apleacă odată mai jos de genunchi fără să tragă un pârț. SECRETARA (face ochii mari): Ce-ai spuuus??? MUNCITORUL: Ce-am spus. Eu n-am spus nimic. SECRETARA: Cum n-ai spus când eu am auzit cu
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
ai spus când eu am auzit cu urechile mele? MUNCITORUL: Și ce-ai auzit mă rog cu urechile dumitale? VOCEA SECRETAREI (zeflemea): Sărmanul dom’ director se străduie să vă dea la toți de mâncare și voi, o șleahtă de bețivani! Burtosul ăsta nu se apleacă odată mai jos de genunchi fără să tragă un pârț. SECRETARA: Eh? MUNCITORUL: Eh. VOCEA SECRETAREI: Asta e adevărat că și eu am auzit cu urechile mele fine și delicate. VOCEA MUNCITORULUI: Și acasă nu cred
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici și așteaptă-mă! Mărțișor se uită spre vârful muntelui și zări stânca cu pricina, de unde se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici și așteaptă-mă! Mărțișor se uită spre vârful muntelui și zări stânca cu pricina, de unde se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
X. POLITICOSUL, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016. De la mine din parcare, Într-o zi destul de mare, A venit cu botu’ gros Un vecin ambițios, Mare-n stat și musculos, Și cheptos, dar și burtos, Ofticos și arțăgos... - Să mai spun? E de prisos! Cum se-ntâmplă mai mereu, De binețe nu-i dau eu? Că el e mai-nalt ca mine, Iar în vârstă și mai bine! Că la școală a-nvățat, Că orișice
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Și la față, și la moacă, Și vă spun că am cobit, ... Citește mai mult De la mine din parcare,Într-o zi destul de mare,A venit cu botu’ grosUn vecin ambițios,Mare-n stat și musculos,Și cheptos, dar și burtos,Ofticos și arțăgos...- Să mai spun? E de prisos! -Cum se-ntâmplă mai mereu,De binețe nu-i dau eu? Că el e mai-nalt ca mine, Iar în vârstă și mai bine!Că la școală a-nvățat,Că orișice
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
inimi, / cu nas roz de acadea / din floare scuturată, / care zboară pretutindeni / acolo unde un om îi cheamă. // Acolo unde cad odată / o mie de flori albe, /pe rana ca pieptul / cresc lacrimi ochioase / ca inima unui îndrăgostit. // O voce burtoasă ca spațiul / mă animă pe creștet / și-mi spune: «să cazi / spre țâța vacii în genunchi / să te ridici, să cazi spre înălțare»”. Un poet cu picioarele pe pământ și mintea dincolo de nori. „Tu, care ești / atât de puțin om
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Pe vremea mea de fiu sărac Moș Nicolae n-a găsit Nimic și pentru mine-n sac Și niciodată n-a venit. Pe vremea mea erau bogați Dar mai săraci și omenoși Decât cei de acum stricați Și insensibili și burtoși. Pe vremea mea, îmi amintesc, Nu era bine, dar acum Este cumplit, toate lipsesc Și oamenii ajung pe drum. Pe vremea mea moșul sărman Era mai bun, mai solidar Deși la mine-n nici un an Nu a trecut să-mi
MOŞ SĂRAC... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353002_a_354331]