152 matches
-
în literatura de specialitate au condus la elaborarea următoarei histograme a clasificării ierarhizate (Liliana Rotaru, 1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele mai asemănătoare soiuri au fost: Tămâioasă românească cu Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești cu Mustoasă de Măderat, Fetească regală cu Grasă de Cotnari la care valoarea indicelui de disimilaritate a fost, de asemenea, mică. De altfel, cu excepția grupului Galbenă de Odobești și Mustoasă de Măderat, celelalte două erau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
după developare în cadrul unui grup de soiuri în funcție de sortogrupuri, eventualii genitori sau pe baza presupunerilor existente deja despre originea lor s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În cel de al doilea caz (electroforeză prin plăci) analiza
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dar un șip cu licoare declarând, șugubăț: "Voi, moldavii, îl aveți pe Ion Creangă... Noi, maramureșenii, vă aducem... literatură de... Creangă!" (adică, pre limba noastră boem-artistă: horincă, pălincă, țuică transilvană). Dinspre Hușul episcopal ne sosesc nu numai mesaje cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea spiritelor, a solidarității întru bine), ci primim și literatură de aleasă calitate. Când spunem Huși, ne gândim la un orășel patriarhal, situat, pitoresc, într-un amfiteatru divin, mărginit de biserici și podgorii, animat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a poetului, plasticianului, concitadinului Vasilian Doboș) ne oferă încă o sensibilă și plauzibilă radiografie, livrescă, lucidă, fertilă a unei perioade (cu bune, cu mai puțin bune) prin care am trecut mulți dintre noi, nepoți ai învățătorului Busuioc sau degustători de "Busuioacă de Bohotin-Huși"... "Lumina de Duminică" (Iași), nr. 22, 3 iunie 2007 Valeria MANTA TĂICUȚU Lecturi constructive O nouă carte de Theodor Codreanu Cunoscut cititorului român pentru lucrările pertinente despre Eminescu, Bacovia, transmodernism și nu numai, Theodor Codreanu scoate la Editura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Menționați după analiza hărții livezilor și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de piață. Vreme îndelungată animalele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în veac și i propulsează „pap a regală”. Compania Cotnari, căci despre ea este vorba, deține în prezent 1710 hectare, plantate cu soiuri autentice, românești - FRANCUȘA, FETEASCA ALB-, GRASA DE COTNARI, T-MÂIOASA ROMÂNEASC- și mai nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de recunoscut prin nota vioaie susținută de o bună aciditate, Frâncușa se di stinge p
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vin alb de înal tă ținut ă, puternic aromat, cu o savoare inegalabilă. Ar oma sa i negalabilă îngemănează parfumul de busuioc și fân cosit în soare. Generos, înviorător, vitalizant, plin de sevă și corp, are gustul complex de pere busuioace și fragi de pădure și un post-gust lung, de înaltă clasă. Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate. Parfumul său deosebit, asemănător busuiocului , este c el care i-a inspirat pe localnici să denumească acest soi și Busuioaca de Moldova. Această regiune se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Vinul de Cotnari nu se bea. El
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ajungând să nu mai aibă egal în lume. S-au apucat viticultorii aduși de la Alba Iulia să-l cultive cu mare tragere de inimă și cu multă pricepere, l-au înfrățit cu Fetească și Frâncușă, au adăugat și oleacă de Busuioacă de Busuioacă de Moldova și așa a ieșit vestitul vin de Cotnari cu un gust amărui, de coajă d e nucă, și cu un parfum cum nu se poate mai plăcut. Cotnariul are mireasma amăruie ca parfumul frunzelor de nuc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu mai aibă egal în lume. S-au apucat viticultorii aduși de la Alba Iulia să-l cultive cu mare tragere de inimă și cu multă pricepere, l-au înfrățit cu Fetească și Frâncușă, au adăugat și oleacă de Busuioacă de Busuioacă de Moldova și așa a ieșit vestitul vin de Cotnari cu un gust amărui, de coajă d e nucă, și cu un parfum cum nu se poate mai plăcut. Cotnariul are mireasma amăruie ca parfumul frunzelor de nuc, iar mirosul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă subțire de metal, sub chelia ca sâmburele de harbuzoa ică, cu o bunătate bucălată de bunic în obrazul sănătos, ca din Delavrancea. Iar sfânta poamă busuioacă îmbăl săma val ea către Cârjoaia și Horodiște. Am început să scriu în 188 3, câ nd aveam nouăsprezece ani și când se năștea Tudor Pamfile, iar Simion Florea Marian era din 26 martie 1881 membru al Academiei. Prietenie propriu-zisă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Bea vin, Grasă, ce licoare! Fericirea te apucă. Vrei simțire tinerească, Trupul plin de dulci fiori? Bea, de la Cotnari, Fetească Cu parfum bogat de flori. Dacă timpu ți ruginește Și necazul te îneacă, Inima ți-o înveselește Un vin tandru - Busuioacă. Cine vrea trupul să-i fie Bogat, cu puteri de zmei Bea Frâncușă, apă vie, Bea din energia ei. Toate cele patru stele, Prinse în Cotnar buchet Ți-aduce vigoare-n spirit Și suflare de poet. RUSE ION Născut la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-mi vină un transport, în amfore nu în canistre - cum o duc unii la export, s-o beau în orele candorii când caii pasc din rouă zorii și-atunci să vină cititorii să vadă versul cum mi-l port! - Dar Busuioacă de Moldova care să-ți unduiască slova precum în ce și pre pământ să prindă îngerii cuvânt?! - Știu eu, Magistre? Orice vin e bun dacă nu bei puțin și e adus de la Cotnari, din pivnițele cele mari pe unde a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
urmărit un recital de poezie Ion Barbu. Nu putea lipsi din programul de vizită Episcopia Hușilor, iar de acolo la Colegiul Agricol Huși, unde s-a prezentat un curs de degustare de vinuri, perlele viticulturii locale „Zghihară de Huși” și „Busuioaca de Bohotin”, mulțumiri pe această cale domnilor director, prof. Teodor Botezatu, prof. bibliotecar, Angelica Marcu și competentei tehniciene viticole, doamna prof. Eugenia Gaiță. Ziua s-a încheiat la Pădureni, o localitate unică prin faptul că primăria este mai mică decât
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
pluguri cu tracțiune animală, din care din fier 227, iar restul de lemn. Grape din lemn și cu dinți de fier erau în număr de 34 de bucăți. Cele 127 de hectare de vie hibridă cu varietăți de nohan, zaibăr, busuioacă și conder dădeau în medie, peste 9.000 kg de struguri la hectar. La data de 28.01.1962, cele trei gospodării agricole comunale din comuna Lozinca dețineau următoarele suprafețe de teren înscris la cerere, de bună voie, precum și prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți răsăriți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Scoși din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
datorită atacului de filoxeră din anii 1895- 1900, fapt ce a dus la aclimatizarea unor soiuri de vie aduse din apusul și nordul Europei, ca Delavar, Nohan alb, Nohan negru, Seiber, Agereanhă, Tirează, Coarnă, Roză, Chiciorul racului, Țâța caprei, Bătută, Busuioacă, Conderă, Două mii unu și Țârțăratică - ultima amintind de vița de vie sălbatecă ce creștea altădată prin pădurile din jur, cunoscută sub numele de „vitis silvestris” și apoi „vitis vinifera”. În anul 1929, apar primii cultivatori (vieri) de viță nobilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
9 26,9 Drăgășani 12,3 4,2 25,8 Odobești 12,3 4,9 26,0 Nicorești 12,2 5,0 26,0 Dăbuleni 11,5 3,8 24,1 Tămâioasă românească (unii o consideră similară cu Muscat Frontignan) (Busuioacă de Moldova) Soi pentru vinuri aromate. Struguri mijlocii, cilindro conici sau cilindrici, uneorii unii biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Pietroasa 14,2 4,8 34,3 Drăgășani 13,6 4,4 29,0 Ștefănești 13,3 4,9 27,2 Valea Călugărească 12,2 4,6 25,8 Busuioacă de Bohotin Seamănă cu Tămâioasa românească; are însă dimensiuni mai mici ale strugurilor și boabelor; respectiv la culoarea boabelor, fiind vinete-violet. Seamănă la unele însușiri biologice, caracteristici tehnologice, 153 particularități de cultură, cu soiul Tămâioasă românească, dar vigoarea este însă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
să decurgă o viață în familie. Despre toate acestea nici Ana nu gândește altfel. De aceea tendința centrifugă a vreunuia e sancționată, în lirica populară, foarte aspru, dorindu-i trădătorului să se usuce: Cum usca vântu/ Pământu;/ Soarele,/ Izvoarele;/ Bruma, busuioacele, mai cu seamă în cazurile în care intervin cumva alte rațiuni de despărțire, nedemne, din partea vreunuia din iubiți cum e și cazul cuplului din Moara cu noroc. Atunci blestemele curg în potop, dragostea fiind poate starea cea mai compatibilă cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lupți de unul singur cu o canistră plină cu licoare chihlimbarie, adusă de la țară, ajutorul îți vine când și de unde nu te aștepți. Vecinii, care au identificat prezența corpului delict în boxa de la subsol, își fac imediat apariția și situația busuioacei e rezolvată în cel mai scurt timp. În treacăt fie spus, damigenele vecinilor cu Grasă de Cotnari sau cu Zghihară sunt păstrate, departe de ochii lumii, în pivnițe la socri sau la prieteni. Dar, așa cum este lesne de înțeles, viața
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
dar ne-a pus și în încurcătură cu întrebări existențiale ce se cuvenea a fi puse studenților teologi. Amintirile luminoase din anii studenției se completează cu serile dinaintea Crăciunului în care colindele erau mai frumos cântate după un pahar de busuioacă, lângă bradul familiei profesorilor Mustață. Drumul avea să continue prin înființarea, în anul 2001, la Facultatea de Biologie din Iași, a primului masterat de conservare a bunurilor de patrimoniu din Țară și, din 2003, a studiilor doctorale pe teme din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cuvine mămăliga nelipsită moldovenilor cu o mâncărică de cartofi cu carne de pui, foarte gustoasă, brânză de oi cu ceapă pentru cine a dorit și au încheiat masa sățioasă cu câte o bărdacă de must negru, stors din poamă tirazie, busuioacă și coarnă. După masă au făcut o pauză binevenită chiar și pentru neastâmpăratul de Săndel, care a alergat ca un zvăpăiat toată dimineața. După odihnă culesul a fost reluat, ceata culegătorilor mărindu-se cu încă doi, adică Maria și Maricica
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
același proces ancestral și totodată actual, e procesul miraculos al primăverii, venită și pe colinele noastre. 77 E atâta Busuioc în firea mea câtă victorie e în Nicolae. Doamne, ce frumos ar fi să fie așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea binecuvântată licoare se poate drege și busuiocul (aflu recent că expresia asta este greșită, nu busuiocul este dres, el drege apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
alcoolice și nealcoolice (prețurile includ T.V.A.): vin spumos (Garrone - 80000 de lei, Angeli - 94000-1021000 de lei, Tesoro - 65 000 de lei, Dorato - 57000 de lei), șampanie pentru copii - 65000 de lei, vin (Grasă de Cotnari - 60000-77 000 de lei, Busuioacă de Bohotin - 78 000 de lei, Ausbruch - 58 000 de lei, Murfatlar - 65 000-75000 de lei), Pepsi Cola, 2,5 l - 33000 de lei ș.a. ( C. B.) pentru protecția consumatorilor În perioada 1-15 decembrie a.c., inspectorii de specialitate din cadrul O.
Agenda2004-52-04-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283210_a_284539]