342 matches
-
o informație nu are o sursă precisă, când faptul incriminat este încă în faza de cercetări, presa nu trebuie să transforme știrea respectivă într-un eveniment. Deontologic și corect ar fi să nu se publice deloc știrea. O mai veche butadă avertizează pe viitorul jurnalist: „Un satelit nu este pe orbită până nu se anunță oficial!”. Restul este comentariu și informație insuficient verificată. Această lecție de rigoare nu mai este valabilă în zonele de conflict. În cazul unor autorități ostile sau
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
complet lipsit. Nietzsche era prea pur, trăise prea puțin în contact cu oamenii, apoi prea era mânat de un suflu tragic, ca să fie capabil de acea formă de scepticism pe care o presupune umorul” (III, 132). Condimentându-și „maniile, capriciile, butadele, extravaganțele și acel amestec de gravitate și rea-voință” cu umor, Schopenhauer are ceva de „pramatie”, cuvânt pus de Cioran însuși între ghilimele pentru a-i releva conotația nemarcată de sensul obișnuit peiorativ. O „pramatie” hrănită de manii, capricii, violențe, rea-voință
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vorbea de Divina Comedie, a spus (sau s-a reținut de a spune, nu-mi amintesc și n-am timp să caut) că acele trei părți ale ei îi par: „Die Hőlle abscheülich, Das Fegefeuer zweideütig und Das Paradies langweilig”. Butadă, desigur, dar nu rămâne mai puțin sigur că nu aprecia Divina Comedie. Asta n-ar fi nimic; mult mai tare e faptul că, tot în Italia, a evitat („mit Abneigung”, așa spune) să meargă la Assisi ca să vadă biserica Sfântului
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
perpetuă modificare a obiectului de studiu de la o epocă la alta, de la o zi la alta, locurile memoriei aparținând unei geografii mobile și acvatice, nu stabile și terestre. Ovidiu Pecican: Răspunsul meu e foarte simplu și o să sune ca o butadă: dacă e atât de fluid acest teritoriu, dacă e atât de instabil, de nesigur, e clar că aveți nevoie de experți ca noi! Corin Braga: Aș prelua o sugestie din cele spuse de Ovidiu Mircean, ca să construiesc o Întrebare. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
caracterul public al textului polemic transformă din masa cititorilor în Terțul abilitat să judece. Terțul este acea opinie pe care discursul caută să o seducă"75. În același volum colectiv, Elisabeth Zawisza relevă tripartiția rolurilor în discurs, invocând o celebră butadă a lui Diderot: "Il faut être trois pour exprimer le rapport à deux"76. Numitorul comun al acestor observații se regăsește în dimensiunea spectaculară a conflictului în genere, care mizează pe predispoziția publicului de a gusta confruntarea și de a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de inspirație istorică, romane, piese de teatru, balade, epopei"271. 7. Discursul polemic antiiorghist 7.1. Redefinirea contextului polemic. Gazetăria polemică a scriitorilor noștri rămâne, până astăzi, un capitol în mare parte ignorat de cercetarea literară 272 de altfel, cunoscuta butadă lovinesciană, "polemica trece, poeziile rămân", o discreditează fără rezerve cu toate că discursul publicisticii polemice reprezintă un segment în lipsa căruia ar fi incomplet restituiți, astăzi, publicului cititor. Dacă ne gândim că, în Franța, de pildă, gazetăria celor mai prestigioși scriitori a constituit
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Philippe Minguet. Minguet și R. Laufer fac din Diderot un scriitor rococo datorită dezordinii, unei anumite dezlânări, jocului savant de asimetrii, efectelor bizare și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație al cărei motor este poanta, butada, spiritul, într-un cuvânt vorba de duh în fulguranța sa care uluiește, frapează, lovește. Mișcarea arabescului este una din cele mai sigure ieroglife care permit urmărirea capriciilor unei linii care se îndepărtează în permanență de cursul previzibil al mișcării sale
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Mesia și dezvoltarea mass media conspirau la reîntoarcerea indivizilor charismatici, cărora rubrica people din reviste le analizează în fiecare săptămână vorbele și gesturile. Nu ce face artistul este important, ci ce este el" (îi spunea el lui Christian Zervos). Butadă care l-a făcut pe Hegel să surâdă în mormânt. A perceput-o, fără îndoială, ca pe sfârșitul malițios, ultra-romantic, al traiectoriei dematerializante începute în Egipt: oglinda subiectului este subiectul însuși; spiritul recunoaște spiritul în direct; nu mai este nevoie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un viciu funebru. Prea multă punere în abis te face să te prăbușești în el. "Sunteți doar primul în decrepitudinea artei dumneavoastră", i se adresa Baudelaire lui Manet. În pictura modernă, autoreferința se intensifică odată cu autorul Olympiei, chiar dacă, în ciuda frumoasei butade a lui Malraux, el a făcut și portretul lui Clemenceau, nu numai pe-al său20. Ea s-a desăvârșit, probabil, în focul de artificii ironice prin care canibalul vizibilului, cel mai mare prădător de forme al nostru, a făcut pictura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fond, Calvin păstrează o prudentă ambiguitate: în afara imaginilor de sfinți și a locurilor de cult, uzul privat și profan este permis. Un întemeietor de stat nu putea acționa altfel. Probleme de pictură, probleme de guvernare. Să amintim, ca anecdotă sau butadă, că, până în 1378, la Florența pictorii, medicii și apotecarii aparțineau aceleiași ghilde pe motiv că "munca lor era importantă pentru viața statului". Cine transmite o imagine supune un inocent. Primele teocrații au uzat și abuzat de acest control. Mai socio-degradabil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
jurnal în urma unei prelungite discuții „pasionante” cu Wikander despre o istorie a „arianismului” în Europa, la care acesta din urmă lucra și pe care nu a publicat-o niciodată 3. S-ar fi numit Romantismul arian (Den ariska romantiken), iar butada lui Mallarmé se regăsește citată aici. Opțiune parțial inexplicabilă din partea lui Eliade, pentru că în egală măsură ar fi putut aminti interpretarea gnostică a lui Wikander la două dintre filmele lui Ingmar Bergman (Ansiktet și Persona), articol care a circulat de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
cristalin în chip de evidență ultimă. O ajută bucuroasă și Ondine, conștientă că luarea ei de poziție radicală ar fi putut compromite fragilitatea reîntâlnirii; în consecință, se abținu să-i citeze fericitei marionete, așa cum inima îi dădea ghes, una din butadele ei favorite: Orice confort se plătește. Condiția de animal domestic o antrenează pe cea de vită de măcelarie"1. Preferă să-și corecteze prompt scăparea de spontaneitate de mai înainte printr-o voltă abilă, menită să abată discuția înspre zone
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Începe cu iubirea de sine”. Iubirea de sine Înseamnă În fapt respectul față de actul creației din care faci parte organică, În ultimă instanță respectul față de propria-ți ființă și implicit respectul pentru semeni ca obiect al aceleiași creații, de unde și butada „respectându-i pe alții te respecți de fapt pe tine”. La urma urmelor arta de a trăi frumos are ca rezultat nu numai conturarea profilului omului frumos, dar creează și premiza necesară de a trăi mult, cu alte cuvinte de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
memoria de scurtă durată, ceea ce denotă o reducere treptată a capacității de memorare. Astfel vârstnicul mai lesne Își amintește de evenimente din copilărie, adolescență sau viața activă decât de evenimentele imediate care au loc În viața cotidiană, realități consacrate prin butadele; „ce-ai iubit la tinerețe nu mai uiți la bătrânețe” sau „bătrânul (de la o anumită vârstă) este persoana care află lucruri noi În fiecare zi”. Pot apare, de asemenea, și unele confuzii legate de relatarea unor evenimente trecute. Cert este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai calculat, mai ponderat, mai nuanțat, ceea ce-l face pe vârstnic mai obiectiv, așa Încât antrenarea vârstnicului În activități sociale utile poate compensa În plan personal retragerea din activitatea profesională, iar În plan social poate fi extrem de benefică, de aici și butada „cine n-are un bătrân să și-l cumpere”. Cu toate acestea procesele adaptative nu sunt uniforme. Ele Împart vârstnicii În două categorii; o categorie În care procesele adaptative Încep Încă din tinerețe și ajung să se integreze perfect În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
El a mers primul pe drumul suferinței, ca să ne Înarmeze pe noi cu Sfânta Cruce. Așa că locul tău și al meu nu poate fi altundeva decât pe Cruce, tocmai pentru că acolo este locul lui Hristosă”244. Mai redăm o minunată butadă. La cuviosul părinte protosinghel Nicodim Măndiță de la Mănăstirea Agapia (1889‑1975), a venit un om tulburat și i‑a spus : — Părinte, au venit peste mine multe necazuri și nu le mai pot răbda. Dă‑mi un cuvânt de folos. — Nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lacrimi din ochi, este semn că suntem cercetați de harul sfânt. Atunci, chiar să nu ținem mătăniile În mână, ajungem să comunicăm cu Dumnezeu”272. 256 Suferința și creșterea spirituală Conștient fiind de efectele rugăciunii, Părintele Porfirie Bairaktaris, ale cărui butade le‑am menționat și În subca‑ pitolul anterior, lansa următoarea exortație unui medic : „În clipa În care consulți să te rogi lăuntric, spunând : «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește pe robul Tău ...ă astfel te vei ruga pentru fiecare suflet pe care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Iacov, „mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului” (Iacov 5, 16). Dascăli În rugăciune ne sunt mai ales sfinții, care, În viața lor Închinată rugăciunii, au atins trepte Înalte de desă‑ vârșire și au lăsat În scrierile lor sfaturi, Îndrumări și butade În ceea ce privește rugăciunea. Astfel, cerere de rugăciune și de ajutor pentru boală i‑a fost adresată și marelui Bătrân Credință și vindecare 265 Varsanufie de către un ucenic de‑al său. Marele avvă i‑a răspuns : „Frate moleșit și cârtitor, de ce te
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
punctul de plecare al unui circuit. Datele cunoscute despre difuzarea cărții au fost denaturate cu repeziciune prin apariția comerțului de revînzare și a distrugerilor masive, care nu au avut toate motive politice sau religioase. Este suficient să ne amintim de butada lui Boileau: "și am fiecare volum al lui Pelletier înfășurat în biroul meu în cornete de hîrtie", ca să știm că un sfert din hîrtia consumată în lume are ca materie primă chiar hîrtia deja folosită. Trebuie deci să evităm să
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
supraviețuirea lui datorată pâinișoarelor și cu mumia lui conservată în miere exprimă mai mult și mai profund decât o povestioară. În speță, el sintetizează, prin figuri ușor de memorat, deci de experimentat și apoi de transmis, un conținut filosofic. Aceste butade mnemotehnice, aceste fotografii grecești, aceste cromolitografii ale Antichității expun principiile materialismului abderitan și îl fac vizibil. În acest sens, ele sunt anecdote atomiste. Problema constă nu atât în autenticitatea lor anecdotică, cât în adevărul lor filosofic. Ce importanță are dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lumina. Resimte răceala, sobrietatea suedezilor, iar pe vecinii de de-asupra îi resimte ca pe demoni, cum îi și numește. Îmbrâncelile, fugărelile cu cuțitul pe scări, strigătele de ajutor, urletele urmate apoi de sobrietatea bine jucată pe stradă, îi reamintesc butada lui Cioran, poți iubi pe oricine, nu și pe vecini. Cioran răzbate și din scrisorile lui Rene, care se regăsește în luciditatea plină de farmec a francezului român, atunci când așteptarea Gabrielei în Suedia se prelungește. - Patria poetului e limba iar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lîngă multiplele sale posibilități de adaptare, omul are resorturi de gîndire și de creație ce pot face uitate umorile capricioase ale economici. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să sacrificăm termenul lung pentru a ne ferici perioada imediat următoare, conform butadei keynesiene, după care "pe termen lung, vom fi morți cu toții". Importante cu adevărat sunt marile tendințe, evoluțiile pe termen lung. De aceea, marile cicluri seculare, fluctuațiile de amploare ale activității economice nu trebuie neglijate. Altminteri, s-ar putea ca, revenind
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
persevera în învățarea giumbușlucurilor cerute de stăpân. Guthrie s-a invocat și pe el însuși, în calitate de cititor. Dacă intervine oboseala, continuăm lectura cărții fără să-i mai urmărim conținutul și, mai devreme sau mai târziu, o abandonăm. Parafrazând o celebră butadă a lui Cesare Pavese, putem spune: „Lavorare stanca” („Munca obosește”). În consecință, putem folosi „tehnica excesului de paradis”. Dacă vrem să dezvățăm pe cineva să facă ceea ce îi place mult, atunci trebuie să-l obligăm să facă acest lucru până la
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de asemenea interese, atunci am minimaliza viața oamenilor, am reduce-o la nevoi primare. E drept, preocupările culinare pot duce la un rafinament al preparării hranei, însă piramida trebuințelor trebuie luată în seamă. Ne reamintim de înțelepciunea exprimată de binecunoscută butadă, și anume, "nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm ca să trăim". Ajungem în cele din urmă la recunoașterea intereselor de bază. Acestea sunt interese biologice necategorice. Interesele de bază sunt importante nu pentru că satisfacerea lor ar produce, ca să zic așa, valoare
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
interdependențelor multiple, ar putea menține și încuraja izolaționismul helvet. Aceasta ar determina, de asemenea, eșecul monedei unice Euro, ceea ce ar reprezenta o adevărată dramă pentru bătrînul continent. Se spune că Germania va decide în această privință. Există e adevărat o butadă care spune că Europa e a francezilor și a englezilor, dar, în spate, nemții sunt cei care muncesc. Dar și germanii au demonstrat în istorie că au pusee de idealism, de teribilism, nu dăunătoare, ci catastrofale, astfel încît nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]