138 matches
-
și Olena. În felul acesta, Ștefan devenea ctitor al mănăstirii, așa cum fuseseră împărații de la Constantinopol, țarii bulgari și regii sârbi. La 4 iulie 1466, a început construcția bisericii mănăstirii Putna. La 9 aprilie, dăruia mănăstirii Pobrata un obroc de 10 butii de vin, două măji de pește, jumătate de piatră de ceara de la Târgu Frumos, și toate berbânțile de miere din desetina care se lua din satele mănăstirii „pentru mântuirea sfânt-răposatului nostru bunic, Alexandru cel bătrân”, pentru mântuirea „părintelui nostru, Bogdan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
colo, ar trebui să fii un nătărău nemaipomenit să nu te folosești de-acest prilej și să nu bagi în tine până nu mai poți. E-adevărat că burduhanele se vedeau umflându-se din ce în ce mai abitir. Cucoanele se făcuseră cât niște butii. Nehaliții, ăștia-afurisiți plesneau de-atâta mâncare! Cu gurile căscate și bărbiile unse de atât de aprinși la față încât ai fi zis că-s niște funduri de bogătani, nemaiîncăpându-și în piele de-atâta belșug. Darămite vinul, fraților-fârtaților, vinul curgea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
păzea cu muștele ei, încă o păcăleală a lăudăroșeniei moldovenești, care spune mereu „am” în loc de „oi fi avut”. Strâ mbau cuc onii din nas la miresmele fără cin, uitându-se cu lepădare. După un timp, iaca și Manaș venind de la butiile Cotn arului, cu pestelcă albastră, tichie, ochelari pe vârful nasului (roș) și lumânare (ca Diogene), - Bună ziua la boieri și la cucoane. - Dar unde s cucoanele? întreabă un fârlifus cu monoc lu. - Dar unde-s boierii? Oftează Manaș, suflând în lumânarea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
toamnă chibzuite și mature. Zefirul este considerat duh curat, tânăr și gingaș, În vreme ce Vântul turbat este un duh necurat. Rosturile lor sunt de a goni sau de a mâna norii de aramă Încărcați cu zloate. Norii sunt comparați cu niște „Butii ciudate ale văzduhului pe care solomonarii cu ajutorul balaurilor le Încarcă cu apă pentru a le purta pe cer și a le Încărca sub formă de ploaie pe pământ.” Norii sunt Încadrați În mai multe categorii: unii mici, mărunți și aburii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În care peisajul se muzicalizează, topindu-se În pure reverberații de sunet și culoare: Odaie cu arome a unui han În munte Soarele, naftalină, În rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina În cerc ca niște unde Ecourile, butii pleznind de-atîtea vinuri, Sau aurora clopot de var În căni cu lapte, Culori, zvonuri clătite cu-odihna În cerdac, Umed și bun pămîntul cu aburii În șoapte, Tristețe sfărîmată sub crengi ca un gîndac. (Schützhaus) Imaginea despre acest volum n-
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
stiletul ascuțit al oceanului de la marginea orașului. Din cînd În cînd sirenele fug pe țărmuri și vin pînă pe străzile principale, aducînd În solzii lor o frăgezime salină. În partea de la nord fumegă potolit vulcanii seculari. Și În subsoluri, prin butiile pline de solare musturi, așteaptă baloturi mari cu cînepă pentru vestimentele unor amurguri somptuoase. În cazărmile aerate, lalelele și crinii stau În locul piramidelor de arme. În vegetațiile inundînd grădinile, cîntă un belșug ancestral, ca un pian care, rămas În fundul mării
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
trec, tot spre Udești, cu autorapidul. Trec fără Confrații Mus . Nu merită! Eusebiu Camilar </citation> (28) (29) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc=”Berlin” data =”15. V. [1]965” desc=”[Vedere: Berlin / Hauptstadt der Deutschen Demokratischen Republik / Rathaus] ”> Multe salutări! Pregătește butia, căci plec la Weimar! Eusebiu Camilar </citation> (30) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc=”Weimar” data =”16. V. [1]965” desc=”[Vedere din Weimar: Goethehaus; Goethe u. Schillerdenkmal Schloss m. Bastille; Schillerhaus] ”> O amintire de pe aleile Weimarului. Eusebiu Camilar </citation> (31
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și-ți cere cineva una, tu să-i dai două, că altfel îți moare pă rechea. Cine pune nuci în pămînt pentru a avea pomi va muri. Ca să nu moară, să pună nucile în cîte un cerc de lemn de la butie ori butoi și să-l îngroape în pămînt, căci se crede că va muri cînd se va face nucul atît de gros cît a fost cercul de larg. Nucii de asemenea să nu-i tai, că-i rău de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grele în care se găsea de mai bine de un secol și pentru remedierea căreia nu mai avea nici o speranță. Consulii protestează și împotriva taxelor orășenești, de 16 lei vechi pe carul cu marfă și de 4 lei vechi pe butia de vin, în afara drepturilor de vamă obișnuite și de fumărit, ca și împotriva obligării sudiților de a se înscrie în corporațiile locale și de a plăti taxe ca membri ai acestor corporații, taxe destinate, după cum recunoștea însuși Divanul Moldovei, citat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Novăceanu și alți doi-trei argați de încredere îi aranjau mese fabuloase, cu bunătăți la care muritorii de rând nici nu visau. Tovarășului Cameniță însă i se păreau lucruri firești. Înfuleca înfometat, o foame de lup, bea însetat, parcă avea o butie goală ascunsă în pântecul său din ce în ce mai mare. Aproape nu vorbea în timpul acestor mese: râgâia în voie, nu se simțea de nimic amenințat pe pământ, mârâia din timp în timp câte ceva, uneori trăgea câte o înjurătură nu se știe la adresa cui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
o sută și opt versuri Închinate cardinalului d’Avanson, Joachim du Bellay, gentilom și curtezan, prieten al lui Ronsard, fruntaș al Pleiadei... și tot aici, În marginea Giurgiului, am văzut, la via cu bu tucii de viță groși ca o butie a prietenului staroste de pescari, un ceaun cât o turlă răsturnată de biserică, spân zurat pe furci groase de fier, și În care fierbea o mămăligă s-o mănânce, adu nate la un loc, toate neamurile mele de mămăligari cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Cana Galileei, mormăie Mihail. Săracii, îi căinează Ștefan, după așa o spaimă... Atâta bucurie au și ei. Au uitat moldovenii atât de șugubeți din fire -, au uitat să râdă. Dar, dincolo de lacrimi, e și puțină bucurie... Negrilă! Dă cep la butiile cu Cotnar din ăl mai vechi, să se împărtășească cu toții, după pofta inimii! Trei zile și trei nopți să nu tacă alăutele! Să nu stea horele! Prostimea și boierimea, cu Vodă, împreună, să se veselească! Măcar odată! Înfierbântat, Ștefan aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de doi ani;/Săvai Mistricean de trei ani;/ Și Șearpele de trei ani;/ Și crescură pân’ la zece,/ Și din zece nu mai trece!/ Șearpele-n coadă să lungea/ Și în căpățână să mărea;/ Iar, trupul, măre, să făcea/Aproape cât butia!/ Zău, mi te prindea groaza!/ Loc sub talpă nu-mi avea./ De la zece ani pleca,/ De sub talpă el ieșea,/ Casa trei zile urla!/ El, măre, unde-mi mergea?/ În buricul pământului,/ La mijlocul câmpului”. Importantă apare și strânsa legătură a șarpelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tătarului, pe cel mai accesibil drum și pentru cumani, spre Întorsura Buzăului. De acolo, coloana s-a despărțit. O unitate a plecat prin satul Prejmer, numit pe atunci în actele latine Tertillou. O alta a intrat prin Vama Buzăului (Tabla Butii), pe unde se află și astăzi Cheile Tătarului, munții Tătarul Mare și Tătarul Mic, cu Pârâul Tătarilor. O hoardă a pătruns, însă, pe la Vălenii de Munte, Șanțul Tătarului, Drumul Tătarului, de pe Valea Teleajenului, râu care-și trage izvoarele din munții
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să nu mai mănânc struguri ca o spartă, promisiune care uneori o mai uitam. Mă gândeam la vinurile românești de bună calitate adresându-mă Janetei. Unde ai băut tu cel mai bun vin? La bunica, la Bâcleș. Când slobozea din butie câte o oală spumată de vin roșu, așa-i? Hm! Ce gustos era, mai ales după o toăniță de pui cum obișnuia ea să facă, savura Janeta vorbele ca și când ar fi savurat vinul bunicii. Mi-ai făcut poftă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cînte și să danseze în emisiunea de sex-încă-nu-drugs-încă nu-deocamdată-numai-rocknroll de la televiziunea locală. Natura a hărăzit-o pe Tracy cu genul de siluetă care se vede mai rar în emisiunile de dans și mai des în fabricile de butoaie, butii și poloboace, dar energia ei inepuizabilă și lipsa ei de complexe, precum și lecțiile de ritm primite de la negrii din școala ei o ajută să cîștige preselecția, spre nemulțumirea producătoarei (Michelle Pfeiffer), care are măsuri perfecte, o piele foarte albă, un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
După ce le-a examinat îndelung documentele, sergentul se apropie de ei și le ceru să sufle. Își umflară obrajii și suflară ca pentru a reaprinde un foc mocnind sub cenușă. Sergentul se dădu înapoi... Nu se prefăceau, puțeau ca niște butii. Ce faceți voi doi aici la ora asta?" "Discutăm! Pe o solidă bază teoretică!" "Dumneata vorbești rusește?" "Vorbesc greaca veche, limba lui Platon." "Și el vorbește românește?" "Știe versuri în română." "Ce știe?" "Poeme de Eminescu!" " Ia uite, faceți mișto
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
par a fi de pe tărâmul celălalt, dar nu cel al Zmeului, ci al lui Făt-Frumos: Făt-Frumos [...] merse mereu [...] până ce ajunse lâng-o casă frumoasă, albă (s.n.), care steclea la lumina lunei în mijlocul unei grădini de flori (s.n.). [...] Lângă prispă stăteau două butii cu apă70. Chiar și atunci când casa este pe tărâmul lui Scaraoțchi, ea tot frumoasă și strălucitoare apare: Așa mergând el la iazul acela, era strașnic palat făcut de draci, unde țineau banii; și pe apă mergea o casă făcută strașnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Vro câțiva voinici se suiră pe acoperământul morii și începură a da cu topoarele în el, zvârlind bucățile de șindrili tură în ap [ă ], în care s-acufundau ș-apoi, ieșind, înotau negre ca sufletele, înecaților. În pod era o butie cu păcură, care fu vărsa[tă ] pe întreagă întinderea podului. Apoi se aduseră cei legați și se legară țapăn de grinzile groase cari rămăsese din acoperământul devastat. Atunci li se descăluși la fiecare din cei legați gura. - De ce ne-ai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în care peisajul se muzicalizează, topindu-se în pure reverberații de sunet și culoare: Odaie cu arome a unui han în munte Soarele, naftalină, în rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina în cerc ca niște unde Ecourile, butii pleznind de-atâtea vinuri, Sau aurora clopot de var în căni cu lapte, Culori, zvonuri clătite cu-odihna în cerdac, Umed și bun pământul cu aburii în șoapte, Tristețe sfărâmată sub crengi ca un gândac. (Schützhaus) Imaginea despre acest volum
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
străvede stiletul ascuțit al oceanului de la marginea orașului. Din când în când sirenele fug pe țărmuri și vin până pe străzile principale, aducând în solzii lor o frăgezime salină. În partea de la nord fumegă potolit vulcanii seculari. Și în subsoluri, prin butiile pline de solare musturi, așteaptă baloturi mari cu cânepă pentru vestimentele unor amurguri somptuoase. În cazărmile aerate, lalelele și crinii stau în locul piramidelor de arme. În vegetațiile inundând grădinile, cântă un belșug ancestral, ca un pian care, rămas în fundul mării
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și-n temelii/ Și-n toate încheieturile,/ Întărită de lucrarea lui Iancu Arsene,/ Ieșit-am iute pe puntea de scândură albă,/ Ne ținurăm de coloanele strâns îmbrăcate/ Și până la coapse apărați de parapetul/ Galeriei, cea de curând și ca o butie nituită/ Trecut-am cu bine de cel de-al treilea/ Mare cutremur al generației noastre,/ Cu bărbăție trăind și cu liniște/ Sprijinindu-ne gândul în steaua noastră;/ Și-am adus lauda cui am știut/ Și-am luat-o înapoi pe
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
5.83 0.172 4.90 0.204 3.58 0.279 tribuția aburului și apei calde ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tratarea și distri- 943.79 0.001 49.96 0.020 6.45 0.155 3.92 0.255 2.63 0.380 butia apei ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărfuri alimentare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărfuri alimentare 358.92 0.003 37.26 0.027 4.53 0.221 3.42 0.292 2.51 0.398 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărfuri nealimentare ────────��─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărfuri nealimentare 308.20 0.003 39.11 0.026 4.55 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121766_a_123095]
-
15 7611.00.00 Rezervoare, cisterne, cuve și recipiente similare - 7 pentru orice substanțe (cu exceptia gazelor comprimate sau lichefiate), din aluminiu, cu o capacitate peste 3001, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic 76.12 Rezervoare, butoaie, butii, bidoane, cutii și recipiente similare din aluminiu (inclusiv recipiente tubulare rigide sau flexibile), pentru orice substanțe (cu exceptia gazelor comprimate sau lichefiate), cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic: 7612.10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Sursă de finanțare*2) .................. Capitol*1) ............................. Cheltu- din care: Numa- Cas- ieli de rul tigul perso- Chel- contribuții aferente depla- mediu mediu nal tu- sări, de lunar (mii ieli To- contri- chel- cheltu- deta- poș- (lei) Luna lei) cu tal butii tuieli ieli sări, turi sală- (mii pentru pentru pentru tran- ocu- riile lei) asigu- consti consti- sfe- pate (mii rări tuirea tuirea rări lei) sociale Fondu- Fondu- (mii de stat lui lui de lei) (mii pentru asigu- lei) plata rări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134372_a_135701]