334 matches
-
soților Mariano și Esmeralda Filipepi. Ognissanti, locul unde locuiește familia Filipepi, este o parte a Florenței de pe malul râului Arno, un cartier locuit în special de meșteșugari. Mariano Filipepi este tăbăcar, porecla celui mai mare dintre frații Filipepi este ""Botticello"" ("butoiaș"), de aici numele de mai târziu al pictorului. Unul dintre frații săi, Antonio, e aurar și gravor, iar tânărul Sandro își însușește primele cunoștințe de desen sub supravegherea lui. Așa cum scrie Giorgio Vasari, între aurari și pictori legăturile erau strânse
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
Welt” (D. 743) și „Schwanengesang” (D. 744). Incidentul ar fi putut juca un rol în separarea de Mayrhofer, cu care el locui la acea vreme. A fost poreclit „Schwammerl” de către prietenii săi, care este descris de Gibbs ca tranducându-se ca „Butoiaș” sau „Ciupercuță”, din cauza înălțimii sale de 1,52 m. Compozițiile dintre anii 1819 și 1820 prezintă o evoluție și o maturizare marcantă a stilului. Oratoriul netermina, "Lazarus" (D. 689) a fost început în februarie, fiind urmat de un număr de
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
produse pe timpul Primului Război Mondial și după aceea, utilizau aceleași cartușe de 8 mm, dar cu pulbere fără fum. Revolverul Model 1892 este o armă cu dublă acțiune și cadru fix, accesul la camerele de încărcare făcându-se prin bascularea cilindrului încărcător („butoiașul”) către dreapta. Prin această mișcare, erau extrase și cartușele trase. După reîncărcare, cilindrul era fixat în cadru și zăvorât. În plus, plăseaua stângă putea fi rotită spre înapoi prin intermediul unei balamale, pentru a permite accesul la mecanismul interior pentru curățare
Revolver Saint Etienne, model 1892 () [Corola-website/Science/335504_a_336833]
-
cilindru rotativ ce conține mai multe camere de ardere pentru cartușe, care prin rotație vin pe rând în dreptul țevii. Este o armă portativă, care se mânuiește cu o singură mână, având camera cartușului în afara țevii, într-o piesă specială numită „butoiaș” care are mai multe camere de cartușe (de obicei șase). Ca inventator al revolverului este creditat americanul Samuel Colt (patentul din 1836), deși mai fuseseră realizate unele tipuri de revolver și înainte de acesta; de exemplu, italianul Francesco Antonio Broccu concepuse
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
cremene rotitoare a lui Collier, patentată deja în Anglia. Meritul său constă îndeosebi în utilizarea pieselor interșanjabile, invenția sa pretându-se astfel la producția de masă. Odată cu inventarea cartușelor cu înveliș de alamă s-a creat posibilitatea încărcării acestora în butoiașul revolverului prin spatele acestuia, deci mult mai rapid (la primele revolvere încărcarea se făcea prin partea anterioară a butoiașului). Ideea de a perfora complet locașele pentru cartușe din butoiașul revolverului, permițând astfel încărcarea din spate, îi aparține americanului (1855). Concurentul
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
pretându-se astfel la producția de masă. Odată cu inventarea cartușelor cu înveliș de alamă s-a creat posibilitatea încărcării acestora în butoiașul revolverului prin spatele acestuia, deci mult mai rapid (la primele revolvere încărcarea se făcea prin partea anterioară a butoiașului). Ideea de a perfora complet locașele pentru cartușe din butoiașul revolverului, permițând astfel încărcarea din spate, îi aparține americanului (1855). Concurentul firmei Paterson, , a cumpărat în 1856, de la Rollin White, dreptul de a exploata noul tip de butoiaș de revolver
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
cu înveliș de alamă s-a creat posibilitatea încărcării acestora în butoiașul revolverului prin spatele acestuia, deci mult mai rapid (la primele revolvere încărcarea se făcea prin partea anterioară a butoiașului). Ideea de a perfora complet locașele pentru cartușe din butoiașul revolverului, permițând astfel încărcarea din spate, îi aparține americanului (1855). Concurentul firmei Paterson, , a cumpărat în 1856, de la Rollin White, dreptul de a exploata noul tip de butoiaș de revolver, singurul tip susceptibil de a funcționa cu noile cartușe. ul
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
anterioară a butoiașului). Ideea de a perfora complet locașele pentru cartușe din butoiașul revolverului, permițând astfel încărcarea din spate, îi aparține americanului (1855). Concurentul firmei Paterson, , a cumpărat în 1856, de la Rollin White, dreptul de a exploata noul tip de butoiaș de revolver, singurul tip susceptibil de a funcționa cu noile cartușe. ul a fost o armă individuală foarte răspândită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, fiind utilizat atât de personalul forțelor armate
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
nou, operație ce necesita folosirea ambelor mâini, în timp ce la revolverul cu dublă acțiune era suficientă doar o nouă apăsare pe trăgaci. Principiul de funcționare a revolverului, ca armă de foc cu repetiție, se bazează pe rotirea, după fiecare foc, a „butoiașului” (cilindrul rotativ ce conține cartușele) având ca scop aducerea pe rând a fiecărui cartuș în poziția de tragere, mai exact în dreptul țevii și al percutorului. După executarea fiecărui foc poate fi necesară armarea mecanismului de percuție (în cazul „revolverelor cu
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
armarea mecanismului de percuție (în cazul „revolverelor cu simplă acțiune”) sau nu este necesară armarea (în cazul „revolverelor cu dublă acțiune”). Spre deosebire de pistoalele semiautomate, tubul gol al cartușului tras nu este aruncat după executarea focului, ci rămâne în cilindrul rotativ (butoiaș). După epuizarea cartușelor, pentru reîncărcare (la majoritatea revolverelor) trebuie rabatat butoiașul în lateral, extrase tuburile cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș. La unele mărci de revolvere această operație se face prin „frângerea” armei (ca la puștile de
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
nu este necesară armarea (în cazul „revolverelor cu dublă acțiune”). Spre deosebire de pistoalele semiautomate, tubul gol al cartușului tras nu este aruncat după executarea focului, ci rămâne în cilindrul rotativ (butoiaș). După epuizarea cartușelor, pentru reîncărcare (la majoritatea revolverelor) trebuie rabatat butoiașul în lateral, extrase tuburile cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș. La unele mărci de revolvere această operație se face prin „frângerea” armei (ca la puștile de vânătoare), realizându-se astfel accesul la locașurile cartușelor din butoiaș. La
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
tubul gol al cartușului tras nu este aruncat după executarea focului, ci rămâne în cilindrul rotativ (butoiaș). După epuizarea cartușelor, pentru reîncărcare (la majoritatea revolverelor) trebuie rabatat butoiașul în lateral, extrase tuburile cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș. La unele mărci de revolvere această operație se face prin „frângerea” armei (ca la puștile de vânătoare), realizându-se astfel accesul la locașurile cartușelor din butoiaș. La revolverele cu „simplă acțiune” (în ) la tragerea fiecărui foc era necesară armarea manuală
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
rabatat butoiașul în lateral, extrase tuburile cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș. La unele mărci de revolvere această operație se face prin „frângerea” armei (ca la puștile de vânătoare), realizându-se astfel accesul la locașurile cartușelor din butoiaș. La revolverele cu „simplă acțiune” (în ) la tragerea fiecărui foc era necesară armarea manuală, prin tragerea spre poziția din spate a „cocoșului” (piesă metalică denumită astfel deoarece inițial avea forma unui cap de cocoș, cu creastă zimțată). Această acțiune rotea
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
La revolverele cu „simplă acțiune” (în ) la tragerea fiecărui foc era necesară armarea manuală, prin tragerea spre poziția din spate a „cocoșului” (piesă metalică denumită astfel deoarece inițial avea forma unui cap de cocoș, cu creastă zimțată). Această acțiune rotea „butoiașul” cu o poziție, aducând astfel un nou cartuș în dreptul țevii. Prin apăsarea trăgaciului cocoșul se deplasa spre poziția din față, angrenând percutorul care lovea capsa cartușului și producea astfel aprinderea încărcăturii. Urma o nouă armare și o nouă apăsare pe
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
nou cartuș în dreptul țevii. Prin apăsarea trăgaciului cocoșul se deplasa spre poziția din față, angrenând percutorul care lovea capsa cartușului și producea astfel aprinderea încărcăturii. Urma o nouă armare și o nouă apăsare pe trăgaci etc., până la epuizarea cartușelor din butoiaș. În filmele western se poate vedea uneori o metodă de tragere extrem de rapidă folosind revolverul cu simplă acțiune. Pistolarul scotea rapid revolverul și îl poziționa în dreptul centurii, puțin spre lateral, cu țeava îndreptată spre țintă, iar cu mâna cealaltă lovea
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
timpul necesar pentru ochire, totul depinzând de experiența și abilitatea trăgătorului de a nimeri ținta), supraîncălzirea armei (daca „"fanning"-ul” era practicat fără pauză) și uzura mai rapidă a revolverului decât la tragerea normală (în special a piesei care oprește „butoiașul” în poziția cu camera de ardere aliniată cu țeava). O perfecționare a mecanismului de tragere a apărut odată cu revolverele cu „dublă acțiune” (în ). La aceste arme cocoșul se armează simultan cu apasarea pe trăgaci, obținându-se astfel o mânuire mai
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
acțiune este necesară armarea manuală a „cocoșului” înainte de fiecare foc, iar la revolverul cu dublă acțiune, chiar dacă nu mai trebuie manevrat „cocoșul”, trăgaciul are o cursă foarte lungă (comparativ cu cea de la pistol), în prima fază realizând armarea și rotirea „butoiașului” și abia la sfârșitul cursei declanșând trăgaciul. Și la acest capitol, pistolul este superior revolverului. Dacă în butoiașul revolverului se pot încărca, în general, între 5 și 8 cartușe (cele mai folosite fiind cele cu 6 cartușe), pistoalele semiautomate moderne
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
mai trebuie manevrat „cocoșul”, trăgaciul are o cursă foarte lungă (comparativ cu cea de la pistol), în prima fază realizând armarea și rotirea „butoiașului” și abia la sfârșitul cursei declanșând trăgaciul. Și la acest capitol, pistolul este superior revolverului. Dacă în butoiașul revolverului se pot încărca, în general, între 5 și 8 cartușe (cele mai folosite fiind cele cu 6 cartușe), pistoalele semiautomate moderne ajung la 15, 17 și chiar 21 de cartușe, oferind o putere de foc mare. Acesta este și
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
chiar mai bine, de mai multe proiectile mai slabe dar trase rapid decât de 6 bucăți cu probabilitate mai redusă de a-și atinge ținta”. De asemenea și ca viteză de reîncărcare pistolul este superior revolverului. La revolver, trebuie rabatat butoiașul, extrase tuburile goale ale cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș, în timp ce la pistol doar se scoate încărcătorul consumat și se reintroduce cel plin (încărcătorul de rezervă). Revolverul este însă superior pistolului din punct de vedere al muniției
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
de 6 bucăți cu probabilitate mai redusă de a-și atinge ținta”. De asemenea și ca viteză de reîncărcare pistolul este superior revolverului. La revolver, trebuie rabatat butoiașul, extrase tuburile goale ale cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în butoiaș, în timp ce la pistol doar se scoate încărcătorul consumat și se reintroduce cel plin (încărcătorul de rezervă). Revolverul este însă superior pistolului din punct de vedere al muniției ce poate fi utilizată. Robustețea constructivă a revolverului a făcut posibilă fabricarea unor
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
corporația , la Norwich, Connecticut. Celebritatea acestei firme a unor ambițioși antreprenori americani a venit odată cu producerea pe scară largă a revolverului "Smith & Wesson Model 1". Succesul respectivului modelul s-a datorat unor inovații tehnice, în primul rând un cilindru rotativ („butoiaș”) superior calitativ celui creat de Samuel Colt, cilindru realizat prin colaborarea cu inventatorul american . Și alți producători de arme de foc au preluat invenția lui White, ceea ce a dus la un proces pentru drepturi de autor, câștigat de Rollin White
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
în lentilă (unghiul dintre axa optică și raza venită de la un punct) și unghiul de ieșire (dintre axa optică și imaginea punctului respectiv) nu este liniară. În funcție de sensul abaterii de la liniaritate, imaginea unui dreptunghi va căpăta o formă fie de „butoiaș”, fie de „perniță”. Imaginea unui obiect plan așezat perpendicular pe axa optică este în mod ideal tot plană. În realitate, lentilele simple dau o imagine curbată, astfel încât surprinderea acestei imagini pe un sensor plan - film fotografic, (peliculă cinematografică, sensor CCD
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
esență tare, fiind acționată cu o cheie masivă, tot din lemn. Tinda este încăperea care are acces în exterior, ea fiind spațiul unde se depozitează și păstrează produse alimentare sau obiecte de uz gospodăresc: cofițe, donițe, ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite pe butuci. În partea stângă a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
specific zonei. Între cuptor și peretele din față se află un pat din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]