199 matches
-
era, se dusese pentru totdeauna pentru mine. “O să vină, maică, odată timpul ca eu să nu mai fiu, îmi spusese ea cândva, să ai grijă de sufletul tău, să te păzească Dumnezeu de rele căci relele te îmbătrânesc și te câinesc!” Venise, mamă, și această vreme, venise prea repede, de-acum chiar că nu mai sunt copil, mi-au dat și tuleele și-am trecut și printr-un război. Seara, fără să-i spun lui tata, am plecat la Dej; îl
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]
-
spre a o expedia pe adresa bibliotecii din micuța localitate a Mehedințiului, iar copiii, în felul lor, vă vor mulțumi!... Gestul domniilor-voastre va așeza acum, la ceas de mare praznic ... XXXI. MAGDALENA ALBU - ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEȘTI, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 980 din 06 septembrie 2013. „Să se arunce totul câinilor! Totuși... suntem prea săraci. Astolf, ca ultima noastră bucată s-o aruncăm câinilor;noi înșine suntem niște câini flămânzi.” (LEONID ANDREEV) Specia umană
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Stalin, centrală cu ajutorul căreia putea fi ascultată orice convorbire dintre „greii” partidului - a fost declarat spion, arestat și executat. Socotind că Grișa Kanner știe prea multe, totodată consecvent cinicei definiții dată de el recunoștinței („Recunoștința este un fel de boală câinească”) și principiului că nu există oameni indispensabili, Stalin se descotorosește în anul 1937 de incomodul lui colaborator. Cam tot la fel va proceda peste puțin timp cu sinistrul Ejov. După ce acesta a căzut sub influența lui „totală, absolută, aproape hipnotică
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
a fi o trupină putredă, dar ce; trupina poate mișca? Mă apropiam cu sfială, călcând ca un motan care vrea să prindă o vrabie. Soarele se ridicase peste pădure, iar o boare de vânt adia ușor. Câteva fire de iarbă câinească sunt aplecate și sub măceși văd un cap de căprioară. Spaima a dispărut. Pun toporul jos, îngenunghez, dau iarba în care-și găsise ascunzișul la o parte și-i iau bine seama ca un vechi vânător ce sunt. Mă simte
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
ei nu este cuceritor numai prin valoarea audibilă, are și o proprie lumină a duhului. Nu există altă cauționare a vinei de a nu ne dărui sufletului un cântec al Danielei Condurache azi, decât dăruindu-ne două mîine! Ce timpuri câinești am trăi să avem parte numai de cântece lătrate! Dar timpul nostru are un puseu de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
înțelege pe femei. Dar, vai, a fost odată prea frumos, Ca-n filmele de dragoste a fost, Și-acum, ne omorâm sârguincios Și zilnic ne distrugem fără rost. Ne-nvinge viața fără orizont Și voi ne-nvingeți, într-un mod câinesc, Trăim ca niște văduve de front Și mâinile mereu ni se aspresc. V-am tot iertat, v-am tot acoperit, Și, să mai amânăm, nu-i înțelept, Ar fi, să recunoaștem, în sfârșit, Femeia, n-are, totuși, nici un drept. Acum
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
de marcă, ieșea și intra, pe poarta de veche feronerie, fercheș, radios, jovial. Acum? Ea Alzheimer. Dispărută total, nici măcar ivindu-se între tufănelele ei dragi din curte. El autorul unui cutremurător jurnal nescris. Anonim. Moșu. A rămas de la ultima nuntă cîinească. S-a pripășit în frunzarele de lîngă bloc. De origine maidanez, încercat în asprimile vieții lui de vagabond, are totuși ceva de rasă în făptura-i aducînd cu a șoricarului, dar mai masiv, mai greoi, pe picoarele lui scurte și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alei lungi, care se termină Într-o poartă, genul care În familia mea induce Întotdeauna mirare și venerație. Dar acum doamna Drexel o cotește pe alei. (La capătul lor locuiesc noile mele colege de școală.) Trecem pe lângă tufe de lemn câinesc și pe sub bolți de gard viu și ajungem la casele izolate de pe malul lacului, unde așteaptă fete cu ghiozdanul În spate, stând drepte. Poartă aceeași uniformă ca și mine, dar pe ele arată cumva altfel - mai Îngrijit, mai la modă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de ziua celui mai sfânt dintre cei vreo cinșpe-șaișpe prea cuvioși sfinți Ioan cu care ne-a procopsit calendarul creștin ortodox, mai avem voie să mai tragem o harașpincă prelungită, ca să putem lua în piept de mâine viața cel puțin câinească imaginată de alde Băsescu și brelocul său agățat la cureaua nădragilor, numit Boc cel mic. Dar eu, pensionarul de serviciu la praștia de tras cu alune în veverițele copilăriei mele, nu am decât să deschid televizorul și însetat de cultură
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
o asemenea eroare...? Copilul acesta nevinovat În celulă? La un loc cu toți hoții de buzunare...?” “A fost arestată astăzi În jurul prânzului, fiind acuzată de vagabondaj...!! Mai mult, a Îmbrâncit un ofițer În uniformă, Încercând să fugă!” Observând Însă, privirea câinească a omului din fața lui, Încercă s’o dreagă. “Ce putem face? Noi trebue să executăm ordinele, În caz contrar...!!” Câteva momente mai târziu ușa se deschise iar Atena fu introdusă legată În cătușe cu mîinile la spate!! Privind-o, puțin
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
stupoare!! Cu un ritual studiat, acesta scoase la fiecare pâine În parte mijlocul ce echivala cu jumătate din pâinea respectivă, iar cele două jumătăți rămase le tranșă cu multă grijă În sferturi egale aruncând fiecăruia rația Înjumătățită cu un tupeu câinesc Încât nimeni nu avu curajul să protesteze...! Bătaia de joc atingea dimensiuni fulminante. Și unui invinuit ce declară „Greva foamei” i se pune la dispoziție un codru barosan de pâine, să nu moară În această tentativă de-a opține un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
câinilor ar trebui să facă cinste dramei mistice a vieții animale. Shadow - ăsta e un nume bun. I-a plăcut de mine din prima clipă, așa cum fac de obicei câinii. Și asta deoarece cred că în mine sălășluiesc câteva mirosuri câinești interesante. Și mie mi-a plăcut de el. Taticule, câinele ăsta era făcut să trăiască. Habar nu avea ce noroc dăduse peste el. În visele lui, în hoinărelile lui, amărâtul de câine se visează pe Twenty-Third Street, dar n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu un coșciug din lemn de pin, sfoară și mai multe cearșafuri vechi, de o aplicație incertă. Alaiul emana o funestă aromă de formol și de colonie de talcioc, componenții săi etalînd tenuri străvezii ce Încadrau niște zîmbete gălbejite și cîinești. Fermín se mărgini să arate spre celula unde aștepta defunctul și binecuvîntă tripleta, care răspunse Încuviințînd și făcîndu-și respectuos semnul crucii. — Umblați În pace, murmură Fermín, tîrÎndu-mă spre ieșire, unde o călugăriță cu un opaiț ne salută cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
că n-ai avea nimic Împotrivă... — Și nici n-am, Fermín. Numai că m-ai luat prin surprindere. Rămîi În pat și Întoarce-te la Carole Lombard, care pesemne că te așteaptă. Și Învelește-te, că afară e o noapte cîinească și te mai și pricopsești cu vreo boală. Eu am să mă duc În sufragerie. Fermín Încuviință cu blîndețe. VÎnătăile de pe față i se umflau, iar capul, garnisit cu o barbă de două zile și cu părul acela rar, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ochii injectați de sînge. O julitură recentă Îi traversa obrazul stîng, tivit cu sînge uscat. — Unde-i? — Ce anume? Fumero Își lăsă privirea În jos și scutură din cap, murmurînd În sinea lui. CÎnd Își ridică fața avea un rînjet cîinesc pe buze și un revolver În mînă. Fără să-și abată privirea de la mine, Fumero lovi cu dosul pistolului vaza cu flori ofilite de pe masă. Vaza se făcu țăndări, revărsînd apa și tulpinile veștede pe fața de masă. Fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și În compania cui băuse În tot acest interval de timp?! Filmul se rupsese și Noimann nu-și mai aducea aminte decât niște lucruri foarte vagi, cum ar fi de pildă faptul că năimise lăutari ca să cânte la o nuntă câinească și că el Însuși dansase, lăsându-se pe vine, În jurul lor. Unde se Întâmplase asta? Nu cumva În fața Poștei mari? Dar, dacă ajunsese să sugă și deodorantele aceasta, era desigur foarte grav. Dar oare nunta lui Bikinski se petrecuse-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
un dulău ciobănesc, cușca se dovedi a fi prea mică pentru două suflete. Incomodat și puțin alertat de îndrăzneala copilei, dulăul voi să iasă din cușcă însă, deodată cu el făcu și Viviana aceeași încercare, dezamăgită probabil de interiorul căminului câinesc. Neavând loc să iasă, Ursu se retrase în cușcă și Viviana deodată cu el, după care, amândoi în același timp au repetat încercarea de a ieși. Simțindu-se captivă în cușcă și neputând să iasă, fetița se sperie și începu
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
cu mine - și o pusesem și pe Penelope să-mi confirme asta În mod regulat -, dar Începusem să mă Îndoiesc serios de validitatea acestei afirmații. Mi-am aprins Încă o țigară de la prima și n-am băgat În seamă privirea câinească dezaprobatoare a lui Millington. Disprețul față de propria-mi persoană Începea să-mi cuprindă umerii ca o pătură caldă, bine-cunoscută. Cât de rea trebuie să fie o persoană ca să nu fie În stare să-și exprime bucuria sinceră, neprefăcută, Într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase valori morale, intelectuale și spirituale, au dărâmat altare, au tâlhărit și tâlhăresc poporul, sărăcindu l până la pieire. Nepăsători și cinici, speranța ne-o îmbracă în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a stăpâni vremelnic material și nu spiritual devenind faună și animal, învinsul, în cazul nostru legionarul, devine floră și îl apropie de Dumnezeu. Caznele îl desăvârșesc pe om și nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în viața sa spre care mărșăluiește
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
până la Huntsville, aproape de granița cu Tennessee. Homer stătea cu privirea pironită pe indicatorul vitezometrului ce oscila nervos în jurul a 950 km/oră, dar gândurile lui gravitau aiurea, la viața-i de până atunci, mizerabil de agitată, la viața și mai câinească pe care avea s-o îndure acolo, la Houndsville, cum răsbotezase zeflemitor numele orașului spre care gonea. Și, deși gândurile îi erau sumbre, prin mintea lui Homer nu trecu nici o presimțire a teribilului thrill ce-l aștepta în următoarele patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
au dus spre disperare și umilință urmașii fanarioților din vechea Țară Românească, neofanarioți care au făcut din această frumoasă țară a României un fel de colonie a Bucureștilor. Poate măcar Moldova de dincolo va scăpa până la urmă de această soartă câinească... O urare pentru maghiari Ce mai trebuie atâta școală pe capul românului, când toate problemele lumii au fost deja rezolvate de alții, când România are nevoie doar de tinichigii, după spusele celui mai mare specialist în produse distilate, ajuns președinte
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
meu, se îndepèrteazè, continuându-și singuratic misiunea de descifrare a semnelor presèrate pe drum, lângè copaci sau pe lângè garduri, sunt semnelele teritoriale ale semenilor sèi, cèutând un loc nemarcat unde sè-și lase și el umedul mesaj al trecerii prin câineasca lume, Nu vine, nu poate pleca înainte de a dansa și cu domnul director, sèrbètoritul, soțul ei e la București, e singurè! Încè nu mi-am fècut nici un plan, unde o voi duce dacè totuși va veni, pentru un restaurant e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
pretexte, iar asta nu face decât să-i sporească și mai mult bănuielile ei, iar mie, teama. Nici măcar cu Noga nu mai am răbdare, m-am săturat să văd speranța din ochii ei când se întoarce de la școală, o speranță câinească, parcă aș fi eu însămi, parcă mi-aș vedea în ea toate frustrările adunate, aleargă în camera lui și apoi iese imediat de acolo, înfrântă, ce avem de mâncare, întrebă ea cu voce scăzută, nici nu mai întreabă când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ritmat, ca tobele, cele douăsprezece labe de zăvozi, ale Alcătuirii, aducând mai curând cu brâncile de urs! Trei căpățâni cu boturi ude, roșii, se căscau năpraznice, împodobite devălmaș cu trei perechi de ochișori lipiți, ca de căței abia fătați, căpățânile câinești arborând, în completare, trei rânduri de urechi imense, aspre, sure, blegoșate, membranoase, precum urechile de liliac! Din boturile întreite, se scurgea necontenit, odată cu saliva verde, leșioasă, și un fel de muget țiuitor monoton, egal, exasperant, care servea negreșit, nu doar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]