561 matches
-
este, de fapt, pictura bizantină murală în biserici. O frescă se obține din var stins (pastă) de cel puțin un an care este bună de lucru în momentul când pusă pe limbă nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil. Se sclivisește cu un șpaclu, se pictează cât mai repede, se combină culoarea, se elimină apa, când se usucă rămâne carbonatul de calciu (piatră colorată). Pentru realizarea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
geamul aburit Să privesc afară Să văd drum înzăpezit Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea Privind spre ogradă Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Referință Bibliografică: OMUL DE
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358909_a_360238]
-
care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe care o topea la foc și o turna peste niște câlți. El a făcut mulți bulgări de rășină cu câlți, în care a înfipt cuie. Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit spre iaz. Balaurul stătea tupilat între stânci, sorindu-și solzii de aur
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe care o topea la foc și o turna peste niște câlți. El a făcut mulți bulgări de rășină cu câlți, în care a înfipt cuie. Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit spre iaz. Balaurul stătea tupilat între stânci, sorindu-și solzii de aur și era mulțumit că prada îi vine cântând. Când
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
dește“, dar și cuvinte luate din periferia orașului, din limbajul hoților, prostituatelor, cuvinte argotice. Apropierea acestor poezii de tablourile lui Goya nu este lipsită de temei. „Nicăieri ca în scrisul lui Arghezi, afirmă Ov. S. Crohmălniceanu, nu abundă atâtea scame, câlți, fuioare, paie, mucuri, zdrențe, scrumuri, ca în opera argheziană“. Se pot întocmi liste și de expresii arhaice și rustice, dar și de expresii argotice: „cârmâz“, „scăpău“, „fraier“, „birlic“, „putoare“. Altă idee din Testament privește ridicarea țăranului din planul material în
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
cu o palmă zdravănă peste obraz: de ce dai mă'? N-ai zis tu: lipește? Așa că fără supărare - toate astea făceau parte din arsenalul nostru instructiv: petreceți-vă timpul liber cât mai agreabil! Aducea cineva de acasă o minge făcută din câlți și legată cu sfoară și nu ne mai trebuia nimic altceva. O morfoleam prin praf până când ajungea să semene cu o pisică moartă și ne întreceam care marcă mai multe goluri în poarta cealaltă. E greu pentru copiii de astăzi
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
iulie 2012 Toate Articolele Autorului Nimeni nu mai are chef de muncă UE-ul să trimită ajutoare Că noi ne ținem numai de greve Și de blocarea șoselelor naționale! Ne-am săturat de atâta rumeguș Nici Ciupitu nu mai înghite câlți Vrem să trăim într-o democrație Cu șapte zile libere pe săptămână Învățați papagalii să vă aplaude Noi suntem un partid de cerșetori Dacă nu puneți computerele la lucru, Ieșim în stradă și vă răsturnăm! Îmi pare rău că trebuie
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341960_a_343289]
-
sintagma ,,dragoste de meserie'' devenise lozincă. Cine nu își făcea norma de piese sau strica cuțitul mașinii primea câte un patru. Nimeni nu pleca la sfârșitul orelor până nu curăța locul de muncă de șpan, ulei cu o mână de câlți. Azi când trec cu mașina pe lângă clădirile în care cu mult timp în urmă făceam ,,practică industrială'' întotdeauna privesc geamurile sparte. Sunt chiar la stradă. Locul este părăsit dar amintirile se încăpățânează să se ascundă printre ruine și nu au
ÎNTÂLNIRI de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342325_a_343654]
-
vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
greu acum în starea de grație în care ne aflăm. A doua zi, la ora la care sună ceasul mi se pare că s-a pornit războiul nuclear, dar nu-mi pasă. Am capul cât o ciutură, gura plină de câlți mucegăiți iar zgomotul asurzitor al scărpinatului îmi sfâșie timpanele. În timp ce înghit două aspirine plus o găleată de apă, în bucătărie apare nevastă-mea cu figura omului căruia i-a explodat soba în față. O liniștesc spunându-i că sunt trimis
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
chemat La el zicând: „Stai tu nevastă! / De ce fugi ca și de năpastă? Ia fă-te-ncoace cu-ai tăi fii! Haideți la tata, măi copii! Blesteme părintești luați / Atuncea când v-apropiați! Luați și ragila cu voi! / Piepteni de câlți luați apoi!” Copii-ndată au făcut / Așa precum li s-a cerut Și-acuma iată, bunăoară, / Că îi venea apă la moară Și lui Dănilă. Imediat, / Către copii el a strigat: „Hai, de jupân vă apucați / Și-ncepeți să îl
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
apoi la magazia de haine militare unde nu se ținea cont de gabarit sau înălțime, am nimerit o rubașca cu mânecile scurte până la coate, un pantalon scurt până la genunchi și o centură de pânză ruptă pe la mijloc, două fire de câlți o mai ținea. Așa a pornit "leatul"la prima lucrare de construire a unui gard de împrejmuire a unității cu stâlpi de beton de 400 kg. și cum eu aveam 1,83 m înălțime toată greutatea stâlpului se lasă pe
CAP.4 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343094_a_344423]
-
de cereale] în sac grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță[ - Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare.]. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
de cereale] în sac grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță[ - Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare.]. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
Ne ridicam în sus, pe deal, ca să zburăm, Din sănii să ne facem zbor, cum se cuvine, Și ajungeam tocmai pe-alt deal, atâta de ușor, Și zilele creșteau, să creștem și noi bine. Iar anii uite trec, ca niște câlți se pierd, În iernile, din care a plecat copilăria, Acum ne tot privim, și lângă bradul crud, Ca într-un vis renaște, doar temeinicia. Se -aștern lăngă brad, fărâme de- amintiri, Și -n ochi-mi sclipesc cu lacrimi ascunse- Miros
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata, na! până a tăcut... și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace de câlți în mămăligă să se ducă dracului... -Tu ești nebun! Te prinde ăsta și te spânzură de limbă... -Îl bag în aia mă-sii! Până n-oi pune mâna pe Prințesă nu mă las, ori eu cu Prințesa în brațe, ori
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
cu banița în sac grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță . Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
mortuar. Mâna lui fină mi s-a părut că o reține pe a mea. M-am înspăimântat, căci i se schimbase chipul. Avea fața Spânzuratului din Tarot și în craniu, din care i se extirpase creierul, i-au băgat în loc câlți. Satana, clonțul Păsării cu clonț de rubin, și-a făcut datoria. Avem dreptul să știm și noi ce a știut Securitatea Mai știu că agentului Schwartszman Isac-Grișa, la scurtă vreme după înmormântarea lui Nicolae Labiș, i s-au aprobat actele
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
apoi la magazia de haine militare unde nu se ținea cont de gabarit sau înălțime, am nimerit o rubașca cu mânecile scurte până la coate, un pantalon scurt până la genunchi și o centură de pânză ruptă pe la mijloc, două fire de câlți o mai ținea. Așa a pornit "leatul"la prima lucrare de construire a unui gard de împrejmuire a unității cu stâlpi de beton de 400 kg. și cum eu aveam 1,83 m înălțime toată greutatea stâlpului se lasă pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
freza, apoi la magazia de haine militare unde nu se ținea cont de gabarit sau înălțime, am nimerit o rubașca cu mânecile scurte până la coate, un pantalon scurt până la genunchi și o centură de pânză ruptă pe la mijloc, douăfire de câlți o mai ținea. Așa a pornit "leatul"la prima lucrare de construire a unui gard de împrejmuire a unității cu stâlpi de beton de400 kg. și cum eu aveam 1,83 m înălțime toată greutatea stâlpului se lasă pe mine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
pe cei doi copii cu măștile lor de carton - el de iepure, ea de veveriță. Iar în mijlocul încăperii - un Moș Crăciun înlemnit, ghicind foarte bine urmarea și aproape fericit că nu-i puteau observa copiii paloarea obrajilor sub barba de câlți. Charlotte, cu o voce foarte calmă, le-a spus iepurelui și veveriței, care-i priveau pe intruși fără să-și scoată măștile: - Haideți alături, copii. O să aprindeți artificiile. Vorbise franțuzește. Cei doi agenți schimbară o privire plină de subînțelesuri. Fiodor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Vâlcea de a face - chiar în biserică - fumigații de cânepă „pe lângă sicriu”, pentru ca 479Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean sufletul defunctului să nu se întoarcă printre cei vii, ca strigoi (140, p. 265). În același scop, după afumarea sicriului cu câlți de cânepă, câteva femei bătrâne aprindeau cânepă răsfirată pe mor- mânt, înconjurându-l de-a-ndăratelea și descântând (113, p. 198). Astfel, la nările defunctului ajungea nu doar fumul de tămâie din cădelnița preotului, ci și fumul de cânepă din afumătoarea babelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mânt, înconjurându-l de-a-ndăratelea și descântând (113, p. 198). Astfel, la nările defunctului ajungea nu doar fumul de tămâie din cădelnița preotului, ci și fumul de cânepă din afumătoarea babelor vrăjitoare. În fine, în unele sate din Gorj se puneau câlți de cânepă în perna de sub capul mortului pentru ca acesta să nu se facă strigoi sau moroi (88, p. 101). Cu prilejul slujbei de pomenire a morților, țăranii bulgari pun frunze de iederă (Hedera helix, planta zeului Dionysos) atât pe morminte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
printre toți acei tineri de modă veche, falnici și animați de antica demnitate omenească, două ființe monstruoase: nu erau chiar niște pletoși, dar părul lor era tuns după moda europeană, lung la spate, scurt pe frunte, cu aspect ca de câlți de la atâta tras, prins în mod artificial în jurul feței cu două șuvițe urâte deasupra urechilor. Ce spunea părul acesta al lor? Spunea: „Noi nu suntem ca muritorii ăștia de foame, ca amărâții ăștia subdezvoltați, rămași încă de pe vremurile barbarilor. Noi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]