326 matches
-
o amintire îmbrăcată de statuia lui, o căutare recentă pentru un final valid. Șoseaua se întindea curată și ondulata, admiteam intersecțiile câteodată aglomerate, dar niciodată nervoase, reclamele în stil retrograd, dar până la urmă interesant, propunând evenimente rurale, pline de viață câmpeneasca, Franklinii lui Chaucer: Winterfest Medieval Fair, Parramattta Park, Saturday and Sunday, ... Cavaleri și domnite, armuri autentice, concursuri de Ev Mediu în secolul douăzeci și unu, în Australia: „Music and merriment, Jesters, Jousting, Falconry, school holiday fun, Medieval Knights and Ladies în Parramatta
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
toate aceste lucrări părinții mei făceau clacă, adică chemau oameni (vecini, rude) să-i ajute pentru că, la rândul lor și părinții mei se duceau la ei, la clacă. La sfârșit se lăsa cu o petrecere la fel ca la șezătorile câmpenești: mâncare, băutură și ca desert, gogoși, plăcinte. La țară, toate anotimpurile au fost frumoase iar oamenii erau onești și gospodari, sfințeau locul pe unde călcau. Acum, la maturitate, îmi face plăcere să-mi amintesc de fiecare anotimp în parte și
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 673 din 03 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului GHEORGHE VICOL HAIKU Pălăria mea capcană pentru greieri - muzici captive. Sub frunză melcul - vântul a lăsat pe jos mere bolnave. Zbor de ciocârlii cu uverturi câmpenești - fițe de sezon. Clopotul bate - pe clopotniță cioara cu nuca în cioc. Scutur covorul - albina-mi cercetează vârful nasului. Am tras în stilou apă din mare - poem despre crabi. Distrat soarele - și-a uitat portofelul pe fundul bălții. În primăvară
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
suflet ca aici. Cuculețul, pitpalacul, mierlița și alte păsări dragi, dezmierdate și cântate în creațiile oamenilor acestui loc, prind glas parcă mai altfel în văzduhul câmpiei. Comuna Țigănești, având o astfel de așezare, ne-a oferit multe trăiri ale frumuseților câmpenești. De câte ori străbat acest drum mi se umple și inima și gândul de aleasă simțire.”. Întoarcerea către obârșii are meritul - ce nu poate fi contestat - al unei monografii în adevăratul sens al cuvântului, prezentând evenimentele istorice în derularea lor cronologică și
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
și tendințe novatoare se formează și crește viitorul autor. Era o perioadă de letargie și ușor avânt al modernismul european, însă suferind și de impactul balcanismului combinat cu tradițiile si jovialitatea locuitorilor autohtoni, pentru care la mare pret erau sărbătorile câmpenești de la care lăutarii nu lipseau. Anton Pann cunoștea destul de bine limbile: română, greacă, bulgară, turcă și rusă. Acest lucru îl va ajuta la culegerea de texte populare și îi va fi de folos și la învățarea tainelor muzicii bizantine avându
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
mai mulți decibeli vocii sale baritonale, ca să se facă înțeles, prin vacarmul ce-l crea acompaniamentul și vocea manelistului, ce se producea sârguincios, pe scena improvizată la marginea luminișului, care devenise locul obișnuit de desfășurare a acestui gen de serbări câmpenești cu duhoare electorală. -Bă Petre, că tot veniși, ia spune, ție nu ti-e puțin rușine? îl luă la rost, în glumă, dar afișând un aer extrem de serios, Stemate. Hai, că pă oamenii ăștia-i înțeleg, că ei n-a
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
ridică pe sus închise ea ochii. El o duse chiar pe pământul din care avea să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Adrian Păunescu, pe domnul Andrei, copil, pe Florian Pitiș, precum și renumita tabără de sculptură în aer liber. Toată recunoștința mea Doamnei Directoare Voinea Ancuța care mi-a făcut această mare bucurie, ducându-mă cu autoturismul personal la acea minunată manifestare câmpenească din poiana Măgurei. - Au trecut foarte mulți ani de atunci. Cenaclul era conceput de un fel de aventurier literar, o persoană care, mai târziu, a fost acuzată în „România literară” de lucruri imorale. Între timp, tot mai des, am început
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
și dealurile Bihorului. O vacanță acasă La eveniment au fost invitați, si au confirmat deja participarea, o serie de jurnaliști și reporteri americani, care vor imortaliza momentul și-l vor face cunoscut întregii planete. Festivitățile vor continua cu o serbare câmpeneasca, o masa festivă cu mâncăruri și băuturi tradiționale românești. Atmosferă va fi întreținută de cântăreață de muzică populară Florica Opriș Abaghioaiei, care va interpreta melodii din folclorul local până în zori. Motivul pentru care anunțăm atât de repede evenimentul din 23
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
sau, unde se ducea vară. Se întânlise și aici cu codrul drag lui și cu râul. În jurul orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de zid cu grădini îndărăt și ulițele largi că un drum de țară în care un copac răsărea deodată, împingeau satul până către inima târgului. Peste această patriarhalitate se așezase
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
la apariția unui fel de conac boieresc, de care Nașa Olea era așa mândră și încântată că acum voia să îl arate la toți. De bucurie că i se umpluse curtea cu atâtea neamuri, Bunica a decretat declanșarea unei sărbători câmpenești . -Puneți tot ce aveți pe mese, de mâncat și de băut, a stăruit ea, iar toate mătușile în frunte cu mama, s-au pus pe aranjamente. - Între timp, Mătușa Ileana își tratase deja căteva măsele și acum cânta o melodie
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
cutreiera trei județe, bătând drumurile între București, Predeal și Moeciu, ocupându-se conștiincios, de turism. De această dată, veniserăm singuri la Urluiu, fiind perioada de concedii, când toată lumea era împrăștiată, în cele patru zări, însă și așa, găseam fermecătoare, atmosfera câmpenească de aici, care într-o seară de vară ca aceasta, te ducea cu gândul, la un colț de rai. Era o noapte caldă de august, iar tot ce vedeam în jurul nostru, răspândea grație, frumusețe și sensibilitate. În orice parte ai
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
strunele cobzelor ori de maneliștii care aduseseră cu ei, nu numai averile ci și sfintele noastre tradiții. Astfel sleitele civilizații ale occidentului cunoșteau vigoarea culturii noastre iar în zilele de sărbătoare, cam toate, precum bine știm, fumul grătarelor de la petrecerile câmpenești umpleau văzduhul cu arome care-ți luau mințile. Plus casetofoane la maximum cu melodii strămoșești precum: „Cucul și pupăza” sau „Magdaleno, spune drept”. Unele țări, speriate de faptul că propriile lor valori puteau pieri sub acest tsunami cultural, au început
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
ridică pe sus închise ea ochii. El o duse chiar pe pământul din care avea să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
poate odihni sub alte priviri, luminată de alte înțelesuri, ca o suferință și ca o iertare... Nu pot zâmbi eu însumi decât cu părtașă nostalgie, amintindu-mi umbra de regret mărturisit de tatăl scriitorului, într-un moment de zăbavă al câmpeneștilor lor învredniciri: “- Mi-ar fi plăcut ca unul dintre voi să se fi făcut scriitor...!” (Nota bene: ca o răzbunare, sau ca o revanșă a destinului, ambii frați Gociu, și Ion (despre care ne rezervăm plăcerea de a scrie cândva
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Boeriu, consilierului județean Ioan Sala și a consilierilor locali Ramona Buz și Răzvan Sala și, alături de partenerii evenimentului - Consiliul județean Bihor reprezentat de președintele Cornel Popa și Primăria municipiului Salonta reprezentată de primarul Török László, s-au bucurat de atmosfera câmpenească a tradiționalului Festival al Sarmalelor. Cei care și-au făcut „oleacă de vreme” și au venit să vadă „mândrele noastre obiceiuri, să asculte hidedea cu goarnă, dar mai ales să-și stâmpere setea cu un strop de pălincă de prune
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
viril, grațioasei femei, lascivul galben. Muzicantele cu harfă concurează frapant grațiile din dancing-urile de azi. "Bacante dansînd", dintr-un Pompei care și-a conservat tragic sub lavă culorile, anunță deja somptuozitatea Renașterii, pe un Giorgione. În al cărui "Concert cîmpenesc" femei goale în prezența costumaților cavaleri anunță, la rîndu-i, "scandalosul" "Dejun pe iarbă" al lui Manet. De unde se vede că lumea devenise, progresiv, tot mai pudică, de vreme ce plina femeie goală, în compania celor doi curtezani, puși la patru ace, à
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
le resemnifica și transgresa În ceva pozitiv, nu poate fi trecut cu vederea. Desigur, e de datoria minoritarilor de a-și construi ocazii de afișare a ceea ce sunt. Dar e mare distanța dintre, de pildă, frumoasele festivaluri sau ospitalierele serbări câmpenești ale rromilor și circul organizat uneori de activiștii gay, prin marșuri sau alte manifestări. Mi se pare cu totul ieșit din comun să facem paradă de viciile noastre. E ca și cum am asista la un marș al celor care mint, fură
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
eclectic, tonul adesea ofensiv, prin articole precum Cultură și prostie al lui Eduard Sbiera (1923), perspectiva fiind în genere una de speculație sociologică asupra fenomenului cultural. Materialele literare propriu-zise ocupă un spațiu mai restrâns. Colaborează cu versuri Zaharia Stancu (Bezna, Câmpenească), G. Palladi, Volbură-Poiană, Sanda Movilă, Vasile Militaru; cu proză, Nestor Urechia, Ion Dragoslav, Gh. Brăescu; cu eseuri, Al. Bilciurescu. Începând cu numărul al treilea din 1922, N. Iorga publică studiul Artă românească, ce conferă o oarecare notă teoretică (de altfel
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
nevoind să ia nimic de la pământul care-i mâncase copilul. El se 'ntoarse în Ardeal, tot atât de vesel precum venise odinioară, lăsând în urmă-i tot, tinerețe, avere și mormintele familiei. La crucea din sat și Scormon sunt două gingașe idile câmpenești; iar Budulea Taichii - poate nu atât de sobră în formă ca Popa Tanda - e de-o adâncime psihologică mai mare încă. Scrisă cu umor, e de-un gen necunoscut pîn' acum la autorii români. Adâncimea marii seriozități morale a autorului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a dictat această realitate, singura a cărei „impresie” a fost formulată În noi tocmai de realitate.” ( În căutarea timpului pierdut, Gallimard, Pléiade, vol.IV, CR și CE + +, 1989, p.458). CR +. Vals rapid, de la Începutul secolului XX, popular la petrecerile câmpenești din preajma Parisului (n.tr.). CN -. Groundhog Day, În regia lui Harold Ramis (USA, 1993), cu Bill Murray și Annie MacDowell. CU + + CR + CR + Ce mică-i lumea, ed. II, traducere de George Volceanov, Polirom, 2003, p. 315. Ibid, p. 315
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect în chip parnasian, nu exultă în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de expresie simbolistă, alteori de cristalizări parnasiene, este în esență aceea a unui romantic. Ecouri din Mihai Eminescu și G. Coșbuc se regăsesc în textele acestui poet, îndatorat la începuturile sale și lui D. Bolintineanu sau lui Al. Depărățeanu. Idilele câmpenești, mai suave ori mai senzuale, dar oricum naive și edulcorate, pastelurile, respirând un aer bucolic, îl apropie de V. Alecsandri. E un temperament labil, când contemplativ, când exaltat, cu frecvente pendulări între euforie și deznădejde. Există în stihurile sale o
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
astfel, pragmatismului lumii rurale. Nota lirică este totalmente absentă. E doar prezentarea rece, concentrată, a faptelor (Calul). Doi tineri ciobani, Stroe și Bâlea, surprind pe câmp o fată dormind și o violează. O replică brutală la vechile scrieri despre amorul câmpenesc. Scena pare filmată cu încetinitorul, fără comentarii, lăsând cititorul să înțeleagă evenimentele acestei psihologii abisale (La câmp). Când află că va muri în curând, un țăran bolnav se manifestă sălbatic împotriva doctorului care îi stabilise sorocul. Și aici faptele sunt
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Alecsandri și nemișcarea lunatică a lui Eminescu, Sihleanu ar fi adus, de trăia mai mult, un temperament sangvin, furtunos, de fiu de boier cult trăind între salon și sălbăticia de la moșie, biciuit de turburea ereditate pe jumătate aristocratică, pe jumătate câmpenească. Complexitatea bărbatului rafinat și barbar totdeodată, pe care se va încerca s-o înfăptuiască Macedonski mai târziu, o găsim la Sihleanu nefabricată. Instinctul războinic, literar la romantici, la el născut în tradiția unui trecut frământat și crunt, este autentic”. SCRIERI
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]