139 matches
-
o biserică aflată în satul Scurtești. În perioada interbelică, comuna Ștefești aparținea tot plășii Varbilău și avea în subordine în plus față de Scurtești și satul Livadea, întrucât comuna cu reședința acolo fusese desființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat, în componența actuală, satul Livadea trecând la comuna Vărbilău. În comuna Ștefești se află (1780), monument istoric de arhitectură de
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Șotrile este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile (reședința) și Vistieru. Comuna se situează între zona de deal și cea de munte, pe valea râului Doftana. Pământurile pe care se află comuna au aparținut în trecut familiei domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei. Comuna se află
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca fiind formată din satele Lunca Mare, Șotrile-Câmbineanul și Șotrile-Vistierul, cu 2292 locuitori. În 1931, era alcătuită din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile și Vistieru, componență care s-a păstrat de atunci. În 1950, a devenit parte a raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, revine la județul Prahova, reînființat. Treisprezece obiective
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
ori; astfel, în 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu satele Provița de Sus, Șchiopata, Secăturile, Fricoasa (sat preluat de la comuna Breaza de Jos) și Valea Poienii, având pe atunci în total 3152 de locuitori. În 1950 a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1964, satele Fricoasa și Secături au fost rebotezate "Izvoru", respectiv "Plaiu". Comuna a revenit la județul Prahova în 1968, la reînființarea acestuia, în configurația actuală. În comuna Provița de
Comuna Provița de Sus, Prahova () [Corola-website/Science/301718_a_303047]
-
În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din județul Prahova, după care în 1950 a fost alocată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a reînființatului județ Prahova, păstrându-și compoziția de-a lungul secolului al XX-lea. În comuna Brebu se află fosta mănăstire Brebu (1640-1650) din satul Brebu Mânăstirei
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
majoritar etnici bulgari, urmași ai bulgarilor emigrați peste Dunăre în secolul al XVIII-lea) și 276 de case. Moșia din comună era atunci proprietatea statului, care o obținuse de la Mitropolia ortodoxă a Munteniei în 1854 în schimbul unor terenuri din zona Câmpinei. În satul de reședință funcționa începând cu 1879 o școală cu 58 de elevi (din care 50 băieți), o biserică ortodoxă și o pepinieră unde făceau practică elevii școlii de silvicultură din București. Satul Pasărea aparținea pe atunci comunei Piteasca-Pasărea
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
nenumărate avantaje in urma comerțului care avea loc aici. A funcționat ca vamă din 1422 până în 1840, când, pentru un scurt timp vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră cu Ardealul. Pe drumul Câmpinei existau hanuri pentru călători.Tot aici, în urma cererii scrise a boierului Scarlat Câmpineanu adresată domnitorului Moruzi în anul 1799, se va ține un targ de vite în fiecare zi de luni, fapt ce aduce noi beneficii localității. În 1822, Câmpina
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
2028500 2028600 31 KEVEHAZI VICTOR (n. 1956) Sos. Străulești, nr. 166, sector 1 2012277 15 KHARRAT EMILE GEORGES (n. 1957) Calea Moșilor, nr. 274, bl. 18, sc. B, ap. 67, sect. 2 țel. 093223226 10 LAYE JAQUELINE (n. 1951) Str. Câmpina nr. 16D sector 1 26 LUCIEN CAYOTTE (n. 1934) Str. Pictor Mirea, nr. 14, ap. 1, sc. 1, țel. 2227575 094340658 fax: 2227560 25 MICHAUT JEAN CHRISTOPHE (n. 1962) Calea Călărașilor, nr. 309, bl. 70, sc, 2, et. 4, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
299, 301-302, 304, 307, 310-311, 314, 321, 324-325, 330-331, 337, 339-340, 342-343, 348, 357, 372 Budapesta 228, 307 Budești 159, 161, 163-164 Buitur 36, 151 Buzău 52, 71, 338, 356 C Calafat 159, 338 Călărași 21 Călimănești 324 Cămara 164 Câmpina 43, 257 Câmpulung 305, 332 Câmpulung la Tisa 160 Câmpulung Moldovenesc 241 Canal 31, 57, 62-63, 65, 6770, 74, 79, 110, 133-135, 163, 168, 174-177, 186, 216-219, 225, 239, 311, 323 Capul Midia 129, 136, 210, 218 Caracal 72 Carei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mărăciniș, Scaiu, Schineni, Dracea (< srb. dracă, „spiniș“), Glogova (< sl. glog, „păducel“), Tîrnava (v. sl. trunu, „spin, arbore spinos“), Băgaciu (< magh. bogacs, „spin“), Cochinișu (< magh. kökényes < kökény, „porumbă“), Bodac (< ucr. bodak, „scai“) Sibiu (< sl. siba < svila, „corn, sînger“). O localitate vecină Cîmpinei se numește Cornu (baza acestuia este apelativul rom. corn, care denumește un arbust de esență lemnoasă tare), iar în zonă există microtoponimele Măceșu și Muru, din același cîmp onomasiologic. Dealurile Cîmpinei sunt pline de arbuști mărăcinoși de tip cătină, păducel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Sibiu (< sl. siba < svila, „corn, sînger“). O localitate vecină Cîmpinei se numește Cornu (baza acestuia este apelativul rom. corn, care denumește un arbust de esență lemnoasă tare), iar în zonă există microtoponimele Măceșu și Muru, din același cîmp onomasiologic. Dealurile Cîmpinei sunt pline de arbuști mărăcinoși de tip cătină, păducel etc. Cîrlibaba Deși localitatea (sat în județul Suceava) nu este foarte impor tantă istoric, economico social sau cultural, numele o face inte resantă prin deformările multiple pe care i le-au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
eflorescențe, Însemne de factură nouă care Își au acum locul În marea glastră a orașului (piața C.A. Rosetti), dar și un nou ideal estetic: „Urâtul Încrustat adânc de stihia dezlănțuităă” „ăe izgonit de unda de șoc a vieții (centrul Câmpinei astăzi)”46. La numai două săptămâni de la cutremur, arhitectul patriei noastre socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, consfătuindu-se cu specialiștii, cu arhitecții, proiectanții și urbaniștii, dădea contururi noi greu lovitei noastre Capitale. (ă) S-a indicat atunci, În dialogul tovarășului Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o selecție din poemele apărute în periodice. Au rămas în manuscris ciclul de poeme Grigorescu, textele proiectate să alcătuiască volumele Albastru - poeme de mare, Steaua Doftanei, Cheia universală, precum și Excursii (reportaje din anii 1929-1946), monografia Din trecutul de luptă al Câmpinei. Reprezentativă pentru T.-M. e placheta Standard. Poeme de petrol și energie, unde poetul exaltă, cu un vocabular adecvat, modernitatea industrială, figurată prin sonde, motoare, pompe, uzine, cuptoare, generatoare electrice, linii de înaltă tensiune, birouri dotate cu mașină de calculat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Fabius, Prahova poetică, „Școala Prahovei”, 1931-1932, 18-19; Stelian Constantin-Stelian, „Epode”, VL, 1933, 146; Paul I. Papadopol, „Epode”, „Linia nouă”, 1933, 10; Constantinescu, Scrieri, VI, 92-93; Mihail Sebastian, „Standard”, RP, 1935, 5 158; Stelian Constantin-Stelian, „Standard”, CL, 1935, 3-5; Simion Stolnicu, Câmpina peisajului și a visului, „Naționalul nou”, 1937, 944; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852, Ist. lit. (1982), 937; Sașa Pană, Restituiri, „Revista literară”, 1947, 35; Ion Bălu, Un poet prahovean, VR, 1969, 2; Marius Pop, Alexandru Tudor-Miu, „Flamura Prahovei”, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
CÂMPINA, revistă care a apărut la Câmpina, neregulat, între noiembrie 1927 și noiembrie-decembrie 1929. Redactori sunt Al. Tudor-Miu, Al. Botez, Geo Bogza, iar director, Al. Tudor-Miu. Principalele puncte ale programului revistei sunt „alegerea - ca pe o spumă - din frământările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286057_a_287386]
-
ani B) Învățămînt universitar de scurtă durată la zi Colegiul Specializarea * Colegiul Universitar Tehnic de Administrație din Ploiești Exploatarea utilajelor petroliere și petrochimice 3 Foraj și extracție 3 Tehnologie chimică 3 Birotică 3 Institutori învățămînt primar 3 Colegiul Universitar din Cîmpina Birotică 3 Administrație publică locală 3 Gestiune bancară 3 * Durata studiilor, în ani 38. UNIVERSITATEA "EFTIMIE MURGU" DIN REȘIȚA A) Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Inginerie Tehnologia construcțiilor de mașini 5 Utilajul și tehnologia
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
proze scurte, cronici literare și dramatice, note, studii biografice, mii de articole pe teme științifice, precum și nenumărate traduceri. Cu articole de știință popularizată colaborează la alte numeroase publicații: „Tribuna”, „Epoca”, „România ilustrată”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Gazeta Câmpinei”, „Gazeta politică și literară” ș.a. A. scoate, între 1907 și 1912, revista de astronomie „Orion” și, între 1914 și 1916, „Bibliografia română”. Până la război, tipărește, de asemenea, zeci de broșuri și volume, cea mai mare parte constituind-o lucrări de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
PAGINI LITERARE, publicație apărută la Câmpina, lunar, din martie 2001 până în decembrie 2002, ca supliment al cotidianului „Oglinda Câmpinei”. Redactor-șef este Ion Șovăilă, care asigură și prezentarea grafică, iar în componența redacției se află Cristian Tudor, Andrei Nedelcu, Alexandrina Minculescu și Ion Prahovițeanu. Din august 2001, cu Florin Frățilă editor și cu aceeași echipă redacțională, P.l. este girată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
mare întâmpinare la gară. Chițu acolo. Prin oraș spre biserică, liturghie și Te Deum, apoi la primarul Streinu, unde locuiesc. Acolo fiica sa Theodora. Rămas acasă până la ora 3, apoi plecat cu Chițu. Vizitat spitalul, baia orășenească etc. La bariera Câmpinei, văzut defilarea Diviziei a III-a a generalului Budișteanu, care vine de la Băicoi. Ora 6 dineu, 40 persoane, apoi plimbare prin oraș cu trăsura mea. Enorm de multă lume pe străzi. La primărie retragere cu torțe în fața Corpului al II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Armată. Foarte bine. Ora 10 acasă. Multă lume pe străzi, destul de iluminat. Cer senin cu stele și deloc frig. Luni, 10/22 octombrie. Ploiești-Sinaia. Vreme minunată, cald. Sculat la ora 7½. Acasă până la ora 10, primit câteva persoane. La bariera Câmpinei. Ora 11 sosește Elisabeta. Mare întâmpinare la gară. Ne ducem la barieră, unde sunt trupele Corpului al II-lea. Defilare. Durat o oră și jumătate, 10.000 de oameni. Apoi adunat ofițerii, critica manevrelor. Enorm de multă lume. Întors călare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nu s-o exhibe. Patriotismul e altceva. Nu borhot naționalist. Din când în când, sunt patriot. Atunci când, la fel ca acum, mi se întâmplă să mă întorc acasă de undeva și din tren sau din mașină văd dealurile astea din jurul Câmpinei și al Băneștiului. Atunci, nu știu cum să explic mai bine, simt că dealurile astea îmi aparțin. Îmi aduc aminte cum mergeam acolo să joc fotbal cu Țeavă, Gogu, Cotețu. Îmi amintesc cum furam cireșe - și devin dintr-o dată patriot. E ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
încălcând toate angajamentele, obligațiile înscrise în convenții și tratate, toate promisiunile făcute aliaților săi oficiali. Germanii înșiși au constatat aceste lucruri. Spre exemplificare redau un fragment din mărturiile generalului Erich von Ludendorff: “...la 6 decembrie eram în posesia Bucureștilor, Ploieștilor, Câmpinei. Rușii n-au intervenit încă serios în luptele care s-au dat până atunci... n-am înțeles pentru ce au lăsat ca românii să fie bătuți, abandonându-i în felul acesta. Ar fi putut să acționeze foarte bine în Valahia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Câmpina nr. 32, 34), Lugoj - Splaiul 1 Decembrie 1918, blocurile 16, 17, 18, 19, 20, 21, Cenei (parțial), „Agromec“ Cenei, Sânnicolau Mare - strada Panselelor, bl. A7, „Eclipsă“ S.R.L. , Periam (parțial), Jebel (parțial), Moravița (parțial), Moșnița Veche (parțial). VINERI: Timișoara (stradă Câmpina nr. 32, 34), Lugoj - Splaiul 1 Decembrie 1918, blocurile 27, 28, 29, Jimbolia (parțial) + zona Gării, Sânnicolau Mare - strada Panselelor, bloc A7, strada Popovici, strada Bela Bartok, Pesac (parțial), Jebel (parțial), Moravița (parțial). Citiri de regularizare în județul Timiș în
Agenda2003-4-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280620_a_281949]
-
stația troleibuzului nr. 11 din dreptul Depoului de Tramvaie nr. 1, se va deschide un alt chioșc al Regiei Autonome de Transport Timișoara. ( C. V.) Rezultate meritorii În 11 și 12 martie, C.S. Fudokan Karate Timișoara a participat la Cupa Internațională Câmpina organizată de Federația Română de Arte Marțiale - departamentul Shotokan Karate Do of United Nations, cu o particiapre de excepție - peste 800 de sportivi din 22 de țări (inclusiv Japonia); invitat de onoare a fost Sadashige Kato, 8 Dan, Chief Instructor
Agenda2006-11-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284865_a_286194]
-
mult. E tot timpul tristă și stă cu un caiet în față. Înțeleg, în sfîrșit, că nu rulează bani, ci datorii. Oamenii plătesc la salariu sau la pensie. Sau niciodată. S-a înnoptat. Se văd într-o parte, jos, luminile Cîmpinei, iar în cealaltă, Breaza. Departe. Liniște. Liniște. Sentimentul de pustiu, de libertate, de vis. Deodată, țîșnesc nemilos ma-ne-le-le Cu forță, zguduind pămîntul și auzul. Cuceresc totul, mă cotropesc. Mă aflu în vîrful unui deal, în plin absurd. Pisica Miți doarme
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]