113 matches
-
dolari. Aproximativ 70 % din acestă valoare reprezenta prejudiciul cauzat de trupele sovietice țăranilor din județul Baia, ceea ce înseamnă 9.870 kg legume 1.489.876 lei/595,9 dolari.1 Celelalte 30 de procente reprezintă valoarea pagubelor suferite de gospodarii câmpulungeni, pagube ce se cifrează la 861.924 lei/344,7 dolari, circa 5.710 kg legume.2 Fiind așezate într-o zonă geografică unde relieful predominant este cel deluros și montan județele aflate în atenția noastră dețineau mari suprafețe de
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Astfel, volumul furajelor ridicate de unitățile sovietice a crescut în acest an cu 966.510 kg, fiind mai exact de 1.999.660 kg, în valoare de 66.868.630 lei/26.747,4 dolari. Prelevările de furaje din gospodăriile câmpulungene s-au cifrat, în 1945, la 36.989.990 lei/14.795,9 dolari, sumă ce reprezintă contravaloarea a 1.106.160 kg furaje, cu 1.016.160 kg mai mult decât în anul anterior.1 Județul Baia, cu o
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de șef al secției, preluată cu 3 ani în urmă. Și despre acesta se spunea, se cârâia în dreapta și-n stânga că secția nu prea mergea, că omul era aproape de pensie și că nu-și prea dădea interesul. Omul era câmpulungean. Avea multă experiență. Era uns cu toate alifiile. Își făcea lesne autocritica, așa cum se cerea. Și Bițu știa că trebuia să procedeze cu mult tact și înțelegere. Omul umblase pe la mai multe secții, până-n 1956. Venise apoi acasă; și ocupase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Cu suratele ei germane vorbea totuși duminică de duminică; era catolică și mergea cu regularitate la biserica din centrul târgului, ridicată la vreun deceniu după instaurarea stăpânirii habsburgice. Coana Zitta era, în aparență, o româncă de la munte, perfect integrată obiceiurilor câmpulungene. Avea prietene și cunoștințe printre vecine și orășence în întreaga urbe de la poalele Rarăului. Dar, în realitate, părinții și înaintașii ei o zămisliseră și împodobiseră să fie o veritabilă nemțoaică, responsabilă în cadrul familiei cu cei patru "K": Küche bucătărie, Kemenate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai departe. Să mai învețe oleacă de carte, în plus. Că nu strică! Mai ales că vremurile-s grele. Și unde-i un singur salariu... știu eu... dac-apoi... n-au să ajungă amândoi să cam tragă mâța de coadă... Câmpulungenii din preajmă au cam înlemnit când au auzit replica lui moș Costache. Vai de mine și de mine, cuscre dragă. Dar se vede treaba că dumitale nu prea ești mulțumit... Așa-i, cuscre? Nu-i cazul să fiu eu mulțumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
apă, la toate se făcea rând - numai la moarte nu. Am văzut prima dată morți și aproape că mergeam pe lângă ei fără să mă gândesc. Oameni care au Înghețat, care nu aveau ce mânca. Acea comunitate... că nu eram cu câmpulungenii, ci cu rădăuțenii, pentru că ne-am despărțit, Însă familiile cu care eram erau toate din Câmpulung. Condițiile Îngrozitoare și lipsa de bani au Început să-și facă efectul. Nu aveai ce mânca și totul costa din ce În ce mai scump. Și iarna. Iarna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de ei foarte bine, fiindcă ei stăteau acolo Într-un fel de lagăr... Adică evreii din Craiova i-au adăpostit, dar ei erau așa, Într-un fel de cerc restrâns, un fel de ghetou... Iar dumneavoastră ați fost evacuați Împreună cu câmpulungenii? Da, pentru că a fost evacuată toată Bucovina de Nord... Înainte de deportare au existat planuri, discuții, În familie, de a scăpa, de a evada? Nu, că nu mai era cum și nu mai era unde... La Câmpulung ce statut juridic aveați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
semnate împreuna cu Elena Lazarovici), Dorna Candrenilor, satul de la poalele Oușorului, Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat al bejenarilor bucovineni, la care se adaugă Momente din Istoria Romaniei Orientale (2003), ori cea în care salvează de la neagra uitare una dintre personalitățile câmpulungene ale epocii interbelice: Cu Iorgu G. Toma despre naționalism si verticalitate (2004). Absolvent al Secției de istorie-limbă și literatura română a Facultății de Istorie Filosofie, după o lungă perioadă de activitate la catedră, a funcționat, după 1990, timp de opt
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
danie de la răposatul Alexandru Vodă cu uric de danie (documentul acela fals!!- n.a.) iar vecinii mănăstirii de acolo de la Vama au făcut acele curățituri pe moșia mănăstirii ca să se hrănească, iar acum s-au sculat vecinii mănăstirii și au vândut Câmpulungenilor de și-au făcut case pe moșia mănăstirii; pentru aceea numai ca să aibă a-și ținea ei moșia pe uric ce au și să le spargă și casele Câmpulungenilor, iar Câmpulungenii întra cui mână s-ar fi dat banii de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
hrănească, iar acum s-au sculat vecinii mănăstirii și au vândut Câmpulungenilor de și-au făcut case pe moșia mănăstirii; pentru aceea numai ca să aibă a-și ținea ei moșia pe uric ce au și să le spargă și casele Câmpulungenilor, iar Câmpulungenii întra cui mână s-ar fi dat banii de acolo să și-i ia, iar moșia mănăstirii să o lase în pace, căci curățiturile acelea nu le-au făcut (vămenii - n.a.) să le vândă ce le-au făcut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acum s-au sculat vecinii mănăstirii și au vândut Câmpulungenilor de și-au făcut case pe moșia mănăstirii; pentru aceea numai ca să aibă a-și ținea ei moșia pe uric ce au și să le spargă și casele Câmpulungenilor, iar Câmpulungenii întra cui mână s-ar fi dat banii de acolo să și-i ia, iar moșia mănăstirii să o lase în pace, căci curățiturile acelea nu le-au făcut (vămenii - n.a.) să le vândă ce le-au făcut să se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sta împotriva cărții domniei mele” . Potrivit dreptului feudal românesc, cei care se așezau pe moșia boierească sau mănăstirească, indiferent de statutul lor social anterior, trebuia să împărtășească soarta vecinilor, să dea zeciuiala de pe partea de moșie pe care o lucrau. Câmpulungenii care au cumpărat de la vămeni acele locuri fără acte (nici nu putea fi vorba de înscrisuri cu valoare judiciară), numai pe baza unor învoieli, au insistat să stăpânească acele locuri, fără a se recunoaște vecinii mănă stirii Moldovița, motivând că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15 aprilie 1718, dat din Iași, trimite pe vornicii de Câmpulung ( cei doi vornici erau reprezentanții domnului în Ocolul Câmmpulungului - n.a.) să strice casele câmpulungenilor fă cute în hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni de moșie și nici unii nu au arătat nimic, de au vrut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Plăteau dări numai domniei, fără să fie impuse prin autoritatea statului. Neavând privilegii și drepturi recunoscute prin acte, „nu aveau moșia de uric și de ohabă” asemenea boierilor sau mănăstirilor, vrâncenii au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și câmpulungenii și-au putut dobândi parte din drepturile avute. Asemenea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și câmpulungenii și-au putut dobândi parte din drepturile avute. Asemenea țăranilor din Câmpulung și țăranii din zona Dornelor (partea care rămăsese la Moldova) erau „proprietari” fără acte, moșia lor fiind domeniu domnesc, de la care domnul Moldovei, Scarlat Alexandru Calimah, a dispus
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
foi de dafin, cimbru și restul de ceapă crudă, supa de carne, vinul, oțetul și o linguriță de zahăr. Dăm vasul la cuptorul încins timp de o oră. Se servește cu garnitură de cartofi prăjiți și sos de usturoi. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și lăsăm să fiarbă acoperită cu capac la foc domol. Dacă fierbe mai greu, adăugăm apă caldă. Când este gata, decorăm cu verdeață. Se servește cu mămăliguță sau piure de cartofi, salată de varză călită, castraveți sau gogoșari murați. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
acest eveniment, a avut loc și lansarea cărții Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc și faptele sale, semnată de fiul satului, Vasile Diacon, despre care am amintit deja. Despre importanța acestei lucrări, care îl aduce în actualitate pe Nectarie Cotlarciuc, a vorbit scriitorul câmpulungean Ion Filipciuc, arătând că „acesta este al doilea mitropolit care se bucură de o astfel de serioasă și cuprinzătoare monografie, după cea dedicată mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici, de Constantin Hrehor”. Cele petrecute la Stulpicani de Sfântul Nicolae, trebuie consemnate în analele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
găsi un document echivalent cu jurământul de la Strasbourg (842) și carta capuană (960). Din felurite pricini, între care uzul oficial al limbii slavone în biserică și cancelarii, primul text în limba română (lăsînd la o parte urmele fragmentare) rămâne scrisoarea câmpulungeanului Neacșu către judele Hanăș Beagnăr din Brașov (1521). Îndată după aceea folosirea limbii române (nu mai nouă decât celelalte graiuri romanice) devine frecventă. Dar întîiele tipărituri și mss. miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
foi de dafin, cimbru și restul de ceapă crudă, supa de carne, vinul, oțetul și o linguriță de zahăr. Dăm vasul la cuptorul încins timp de o oră. Se servește cu garnitură de cartofi prăjiți și sos de usturoi. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cei mici pe care-i scoți la soare. îmi venea să zburd, să sar și totuși câtă durere și amărăciune mi-a adus ziua de ieri. D-rul Tanner Leopold a devenit medicul raionului Șargorod și a venit ieri în inspecție. Câmpulungean cum e, ne-a adus vești de la câmpulungenii noștri din Șargorod. Nu pot concepe, nu pot înțelege cum pot muri atât de ușor oamenii. Și dacă mor atât de ușor, cum de nu mă impresionează mai mult moartea acelora pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îmi venea să zburd, să sar și totuși câtă durere și amărăciune mi-a adus ziua de ieri. D-rul Tanner Leopold a devenit medicul raionului Șargorod și a venit ieri în inspecție. Câmpulungean cum e, ne-a adus vești de la câmpulungenii noștri din Șargorod. Nu pot concepe, nu pot înțelege cum pot muri atât de ușor oamenii. Și dacă mor atât de ușor, cum de nu mă impresionează mai mult moartea acelora pe care i-am cunoscut și mi-au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
În partea superioară se află capul scutului, dințat, de argint, încărcat cu trei securi roșii. Semnificația elementelor însumate: Elementul principal al stemei îl constituie bradul, preluat din vechea stemă a localității. Capul dințat al scutului simbolizează vechea frontieră pe care câmpulungenii au apărat-o de-a lungul timpului. Cele trei securi simbolizează îndeletnicirea locuitorilor așezării - paza hotarului. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. ---------
HOTĂRÂRE nr. 987 din 25 iunie 2004 privind aprobarea stemei municipiului Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159489_a_160818]
-
și Dragoș descălecătorul și Bogdan I (1359-1365), întemeietorul Moldovei. Istoricul Dimitrie Onciul afirma: "„Voievodatul Câmpulungului a fost, după tradiție, primul centru al descălecătorilor din țara vlahilor de peste munți.”" De aici, cât și din alte surse, Teodor Bălan conchide că: "„Voievodatul câmpulungean a fost primul centru politic al descălecătorilor maramureșeni, întemeiat fiind de Dragoș Vodă odată cu Principatul Moldovei”." Prima mențiune scrisă despre Câmpulung Moldovenesc și cunoscută până acum datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), prin care
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
și bătrânilor, aleși din mijlocul sătenilor. Slujitorii domniei intrau rar în ocol și atunci numai pentru cercetarea și judecarea unor situații deosebite. Cartea domnească din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menționează următoarele: "„Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea și de la naintașii noștri cu cărți domnești, întâi pentru vama - să nu plătească vamă pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea pentru oamenii domnești, al patrule pentru strânsul banilor
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]