4,593 matches
-
Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR (Capitolul 9) - Bună dimineața! Diossippe auzi, ca prin vis, glasul slujnicei. Își etală corpul mlădios, în toată splendoarea lui, printre așternuturile din cânepă și de sub plapuma de lână fină, rămânând cu privirea ațintită spre geam. Aerul proaspăt al dimineții se strecura prin fereastra întredeschisă. Toamna își trimitea aromele culturilor bogate, care împânzeau împrejurimile amazoanelor. Regina se ridică din pat și se apropie de
LA DRUM de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1402315289.html [Corola-blog/BlogPost/365465_a_366794]
-
dorit să se înfrupte din struguri, când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărca cu paie de orz o saltea făcută special de mama, din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[ - Material combustibil sub formă de chirpici, obținut din dejecțiile animalelor adunate în tot timpul anului, care în final se tasau cu un tavălug și apoi se decupau cu un satâr special
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
și inconfundabila, ocupațiile tradiționale și moravurile sale, în raport cu morală creștină ortodoxă...” pentru că „Așa sunt cărțile Nadiei Linul Urian. Portrete de oameni plini de frumusețe și hâr, prin care străbate lumină, sau, în opoziție, suflete opacizate de țină păcatelor. Citiți doar «Cânepă» și vedeți cum se străduiește autoarea să îndese în desaga neuitării terminologia, ștearsă de tot din memoria colectivă a românilor, legată de această esențială ocupație a femeii de la sat, care posedă o adevarată industrie casnica a confecțiilor vestimentare tradiționale românești
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_p_calota_1473216883.html [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
spate cătrințele roșii, iile cu pumnașii întorși, apoi chieptarul cu flori mari, tot roșii și cu ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de bărbați cât și de femei. La bărbați, cămeșa cu mâneca largă, pantaloni țesuți din cânepă în trei sau patru ițe, pe cap - pălării mici, rotunde iar în picioare călțunide din pănură sau de piele; în general portul popular era dominat de culori puternice, cu precădere roșul. Sebeșul de Sus a fost un sat tipic transilvănean
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
căuta-n oale bucata de carne cea mai moale, cea mai mare, că-i pentru Dănuț al ei! Pe urmă, cât va mânca el, se va duce să aducă ligheanul de pe prispă, să-i pună să se spele... Stergarul de cânepă țesut tot de ea, miroase-a busuioc și levănțică. Săpunul de casă, făcut de ea firește, a pelin... Sufletul cată odihnă-n năzăreala asta binecuvăntată și-l hrănește pentru o clipă cu pace... Simte mirosul de leuștean din ciorba aia
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
dificil să fie determinată cromatică costumului, putem doar presupune că aceasta era susținută de nuanțele naturale ale materialelor utilizate: nuanțe de alb-bej, griuri și brumărie - culoarea naturală a linii de oi. Materialele folosite pentru îmbrăcăminte erau de proveniență vegetală precum cînepa și inul, si animală: pieile și blănurile. Bărbații asortau cămașă cu pantaloni pînă la glezne, destul de strimți, uneori foarte lungi și încrețiți, formînd cute transversale asemenea ițarilor de lină, purtați de țăranii moldoveni pînă la începutul secolului al XX-lea
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
albume cu diferite variante fotografice, transformate ulterior în cărți poștale valoroase. Costumul purtat de barbati Piesele, care definesc aspectul vizual - decorativ ale costumului bărbătesc sînt: cămașă, ițarii și brâul, căciulă sau pălăria, sumanul, cojocul și mantaua. Cămașă de în sau cînepă, cu lungimea pînă mai jos de genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblata din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
trei deținuți și a fost considerată „imposibilă” din cauza curenților golfului. După ce le-a atras prin diferite tertipuri atenția gardienilor, au confecționat sfori din păr împletit cu migală(!) - adus de la frizeria închisorii - cu corcoațe și șuvițe sau fire de ață de cânepă desprinse din preșuri sau cârpe care erau găsite pe jos pe oriunde, au săpat timp de aproape doi ani o galerie de serviciu pentru a ajunge trei etaje mai sus până pe acoperiș și aici au reușit prin rotație, unul stând
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
dorit să se înfrupte din struguri când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărcă cu paie de orz o saltea făcută special de mama din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
de resort - sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
paște zorit, o să bea aproape opt găleți de apă la fântână, direct din ciutură. Mi-e sete... Îmi privesc iar umbra. Până la toamnă, când voi fi iar tuns zero, părul e ca o bidinea uzată, în smocuri, o bidinea din cânepă, după culoarea firelor! Ceafa și umerii sunt de culoarea pâinii arse, cămașa legată la brâu a fost cândva bleu, acum se văd firele albe ale țesăturii, pantalonii scurți de doc erau albaștri dar cred că sunt din piele de cameleon
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1411710512.html [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
Apa e limpede. Simt crăpăturile buzelor cum dor, știu că mă las în genunchi deși nimic din mine nu a spus nimic, mă întind pe burtă, văd în petecul acela de oglindă metalică o frunte maro, părul ca fuiorul de cânepă din pod, ochii ca două pete albe, buzele ating apa prea repede și mâlul de pe fund face explozie, schimb locul, sărut apa și văd cum gângănii mărunte se împrăștie în toate părțile prin apa nemișcată, sorb, un gust de coclit
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1411710512.html [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau pe suport sub formă de cruce
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
sunt pentru perete cu agățătoare pe spate sau icoane pentru masă. Ca mod de realizare icoana propriu-zisă este pictată pe dosul sticlei în oglindă. După aceea se atașează pe bucata de lemn, este încadrată cu un chenar de sfoară de cânepă și i se aplică foița de aur. Temele predilecte sunt: chipuri de sfinți, scene biblice și îngeri. Cea mai frecventă temă este Maica Domnului cu Pruncul. Tehnica este în tempera combinată cu emulsie de ou. După trasarea conturului se lăcuiește
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
celei care se face la biserică de Rusalii, reprezentând încununarea activității omului. „Instalația 1948/99” este făcută din vătale, 1948 reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă un colier făcut din țevi și ghemulețe de tort. A mai realizat un mozaic de peste 100 de metri pătrați și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
i-a povestit lui Grapă în mare parte biografia lui Beldie, printre care și episodul de unde i se trăgea numele de Beldie. Grapă aflase că Beldie era poreclit de copii așa, din cauză că mama vitregă îl bătuse cu niște fire de cânepă verde, și de atunci toți îl strigau BELDIE! După acea bătaie de pomină a zăcut mai mult de o săptămână, doftoricit de chiar bunica vitregă, cu iruri cum era moda pe atunci. Nu l-a văzut nici un medic în timpul cât
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_iarmaroc_mihai_leonte_1327296609.html [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1]și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
VII ȘI TU, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017. Îmi înflorește timpul pe urme, drumuri cu borne pe marginile sorții se-ncheagă într-o limbă tămăduind durerea întărind cusăturile vieții cu ață din cânepa luminii. Destinul meu ca o cremene încă nemișcată din loc privește trecerea asemenea apei șipotind între curbele valurilor. O ceață cu fața pătată și aspră, copaci aproape desfrunziți și desculți uitând să se ascundă după colțuri răsuflă ușurați ecoul unui
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
scrisul. Atunci să vii și tu destrămând din mine întunericul, apele limpezindu-le împărțind darul secret al iubirii. Citește mai mult Îmi înflorește timpul pe urme, drumuricu borne pe marginile sorțiise-ncheagă într-o limbă tămăduind durereaîntărind cusăturile viețiicu ață din cânepa luminii.Destinul meu ca o cremeneîncă nemișcată din locprivește trecerea asemenea apeișipotind între curbele valurilor.O ceață cu fața pătată și aspră,copaci aproape desfrunziți și desculțiuitând să se ascundă după colțurirăsuflă ușurați ecoul unui tunet.Asimetric și oblic cad
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
mai sus de Baștea unde pe vremuri era o moară purtată de apele Someșului ca să macine grâul și porumbul oamenilor din partea locului, și până cred mai jos de Valea cea pustie de pe vremuri unde părinții mei cu mine dimpreună aduceam cânepa s-o punem la topit . Fiind unul dintre cele mai frumoase dealuri din partea locului , așa cum am arăta mai înainte , poate din tot Podișul Someșan , deși ca înălțime e întrecută de multe dealuri chiar din apropiere , Cetățaua Vadului rămâne totuși unul
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466839307.html [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
a văzut Pa, n-a văzut Pa... N-a văzut Parisul ce-ai să ve... ce-ai să ve... ce-am să-și arăt eu ție. CUCU: Uite că se poate. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Nțâ! Cânepă vreau. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Incognito. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Indian tonic. ESCROCUL: Te fac in...te fac in... te fac nevăzut dom'le. CUCU: Neneee, nevăzut dom'leee. ESCROCUL: Te fac
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1_ion_untaru_1357194947.html [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
în Versuri de seară, Arghezi dezvăluie Mițurei, printr-o alegorie taina venirii ei pe lume. Explicația nu mai vine din domaniul popular: aici avem de-aface nu cu barza, ci cu un păianjen pogorât dintr-o stea „ pe un fir de cânepă lucitoare “. Păianjenul este, de fapt, o păienjeniță ( tonul este tot de poveste) foarte năzdrăvană: “Avea ca tine o guriță/ ( Mânca-o-ar mama! Și părul ca niște dude/ Brumate negre, ude “. Și în proză Tudor Arghezi rămâne tot poet. Mă
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]