5,886 matches
-
stupida producție de moment a spațiului anglofon, care a uitat gustul subtil al experimentului și a început să hăhăie penibil melodii în două acorduri, și acelea mai mult false. O incursiune spre locul de obârșie al acestui curent propun maeștrii cântăreți Maria Răducanu și Maxim Belciug cu albumul "La Tarara": creuzetul iberic, matcă a unui metisaj muzical fericit exploatat în secole mai inteligente și mai cuviincioase ale Europei (Ravel, Lalo, Bizet etc). Reîntoarcere în matricea stilistică don quijotescă și tauromahică prin
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
și peste câteva minute eram la Ocna Sibiului. Mărturisesc că speram să retrăiesc, de data asta la modul "acvatic", experiența călătoriei nocturne din ajun. Speranță repede spulberată: din barurile de noapte, unele mai zgomotoase ca altele, răzbăteau vocile stridente ale cântăreților și freamătul insuportabil al orchestrelor. Ai fi zis că toți "vilegiaturiștii" lui Lopahin năvăliseră pe malurile lacului lui Kostia. Noapte pângărită, noapte potrivnică nopții, mi-am spus. Pentru tineri, însă, nu era oare noaptea pe care și-o doreau? Eram
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
-un handicap, cum ar fi cazul unei soliste, altfel optimistă: "Joacă bine, măi, Marine,/ Nu mă face de rușine,/Că eu, dac-aș fi și surdă,/ Picioarele tot m-ascultă." Rezultă de-aici perpetuarea instinctelor primare la noi, la românii cântăreți ? Rezultă. Ca și în cazul sfidării regulilor de circulație prin gramatica limbii române, precum în versulețele "Dup-atâția ani de zile,/ Cine m-ar mai cunoștea?", întreabă cu oarece spaimă altă solistă. Într-adevăr, cine? Noroc că o moldoveancă, simpatică
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
despre cum pot face niște versuri închisoare, șoptite tot timpul, între patru pereți, de oamenii cu carte. Tablourile "după natură" alunecă, ușor, în scene din romane, de la noi și de-aiurea, în biografii de scriitori, ca aceea a lui Filimon, "cîntărețul de biserică peltic și gurmand". Culese dintr-un timp deja "răcit", care-l lasă, cu larghețe, să-și croșeteze subtilitățile pe prozator, nu pe diarist, amintirile își pierd din "buchet" cînd cîte-o "ancoră" le trage la zi. Vorbesc de scurte
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
a unui mit nostalgic pe care britanicii îl cultivă cu obstinație și îl dau drept istorie națională. Istoria pe care o substituie filmul celei oficiale e una nu progresivă, ci circulară. Acest fapt e demonstrat și de unele personaje recurente. Cântărețul Jimmy Sommerville, cunoscut și pentru militantismul său în favoarea drepturilor homosexualilor, cântă falsetto în epoca elisabetană și pop în finalul filmului, plasat în contemporaneitate. La fel de redundant e și actorul Heathcote Williams care îl interpretează pe scriitorul Nick Greene, apoi devenind director
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
identificîndu-se cu fiecare personaj, trăind fiecare eveniment: gidayu. Aici Conlon, asemeni lui, murmură cuvintele Desdemonei, acompaniază celebra arie a violoncelului din ultimul act, se folosește de baghetă pentru a controla orchestra, dar renunță la ea cînd vrea să „modeleze” vocea cîntăreților. El singur e un om „orchestră” prin care muzica circulă, răsună, se împlinește. În fiecare clipă mi-aminteam seducția de neutiat a „gidayu”-lui bunraku care urmărește și povestește destinele marionetelor mute; ca acolo vocile și sunetele păreau să nască
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
ridică la cer și tăcerea publicului este mai mare pentru ei decât pedeapsa iadului. Noi ucidem astfel Biserica, fiindcă voi nu căutați o cuvântare care să aducă frângere de inimă, ci una care să desfate auzul, ca și când ar fi aici cântăreți din chitară, iar noi am linguși însă pornirile voastre și am căuta vorbe frumoase, limbă plină de armonie, ca să fim admirați și să plecăm cu aplauze. Credeți-mă, eu nu vorbesc niciodată astfel decât numai când gân desc”<footnote V.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în Capitală au publicat declarația surpriză a sopranei Angela Gheorghiu care l-a atacat pe directorul Operei Române, Ludovic Spiess, în termeni cît se poate de transparenți, dar fără să-l numească: „Se pare că există o amnezie a unui cîntăreț de operă care a uitat că în vremuri mai grele decît vremurile de acum făcea turnee în toată lumea, și acum, ajuns director, îi împiedică pe tineri să plece în turnee, încearcă să-i țină legați de instituție.” Cum nu credem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
în față și bezna îndărăt. Corul Cîntec funebru Singur, nu! De-ai fi oriunde! Căci noi te cunoaștem, parcă; Orice inimă-ți răspunde, Ziua-ți cînd nu-i să se-ntoarcă. N-am prea vrea noi tînguire, Pizmuim destinul tău: Cîntăreț, erou din fire, Mare, sub semn bun sau rău. Te-ai născut să ți se-arate Fericirea pe pămînt; Prea devreme, din păcate, Floarea tinereții-ai frînt. Ageri ochi să scurmi în lume, Piept năvalnic, simțitor, Ai iubit femei anume
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
și pe Mariana Gaiu și Vasile Cozan, vicepreședinți. L-am cunoscut pe primarul poet Ioan Belbe care a recitat și a primit un premiu. Mi-a oferit cartea de versuri SPIRALE ETERNE. Este autorul volumului «DACUL LIBER DIN OAȘ». Primarul cântăreț Nicolae Săbău a Înmânat de asemenea diplome. Au cântat renumitul ansamblu „Ciocârlia” (ce emoționant a răsunat Rapsodia Română in memoria mea!) , o fetiță talentată pe nume Viorela Stoian, de care vom mai auzi si evident, Nicolae Sabău. Nu au lipsit
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
George C. Scott În rolul principal. Călugărul menționat mai sus era considerat aparte deoarece nu fusese Înainte ortodox și abia vorbea românește: mai a târziu a fost hirotonit episcop sub numele Natanail. La Viena i-am cunoscut deaproape pe faimoșii cântăreți de operă Nicola Ghiaurov și Ljuba Velitsch, care spre uimirea mea erau aplaudați pe stradă de trecătorii care Îi recunoșteau. La cererea mea, chimiști cunoscuți, G. Pannetier, Secretar al Societé Chimique de France și Shigeru Oae, din Tokyo, m-au
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Beach, ne-am Împrietenit cu soprana Virginia Zeani cu care păstrăm relații cordiale. ”Campioană” la interpretat rolul Tosca pe marile scene ale lumii, aceasta este de o modestie neîntâlnită. În casa sa găsești câteodată o celebritate: o discuție despre marii cântăreți, Înconjurați fiind de numeroase fotografii cu dedicații, este practic de neevitat. Alături de doctorul Jean Țăranu m-a vizitat fostul ambasador al Canadei În România, Gilles Duguay și Cristina, soția sa, româncă. Cartea lui Gilles, tradusă În românește de Cristina, “Regina
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din sfânta mănăstire Cernica”. Titlu: ,,Carte de musichie împodobită cu feluri de cântări alese de ale Vecernei de ale Utreniei și la vecernia cea mare”. Pe a treia foaie de gardă copistul a scris cuprinsul: ,,Însemnare de cele ce să
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
fi cea a unei suite de piese cântate, acompaniată instrumental și concepută pe baza unor poeme având forme și structuri diverse. Între piesele vocale sunt intercalate piese instrumentale, ce pot avea structuri metro-ritmice libere sau măsurate. Aceste piese instrumentale acordau cântăreților momente de pauză, în care se puteau odihni. Nouba începe întotdeauna cu o introducere instrumentală, cu rol de preludiu : se prezintă modul în care se va desfășura suita, publicul familiarizându-se astfel cu atmosfera și cu caracterul piesei. Urmează apoi
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Odată cu extinderea numărului de poeme cuprinse într-o nouba a crescut și numărul, dar și importanța solo urilor instrumentale, precum și a interludiilor de acest gen. Acest fapt s-a datorat unor rațiuni practice, legate de necesitatea firească de repaos a cântăreților, solicitați de dimensiunile din ce în ce mai extinse ale textelor poetice. A fost de asemenea luat în considerație echilibrul ce trebuia păstrat între părțile vocale și cele instrumentale, dintr-o nevoie firească de armonie. Interludiile instrumentale au început să fie repetate succesiv, ajungându
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
timbrului său tradițional specific. Comportament și tehnici performative Diferite tehnici performative sunt încă în uz pe teritoriul Africii de Nord și ne putem imagina că existența acestora datează încă din perioada Al-Andalus. Tehnica responsorială între solist și un grup de cântăreți : solistul intonează prima structură melodică, ce este reluată imediat de către grupul format din maximum cinci membri. Repetiția structurii de către cor poate fi identică și integrală, dar se poate constitui și într-un răspuns variat - chiar modificat. Corul poate răspunde printr-
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
și În relațiile dintre ele. Cu toate acestea, de multe ori pe parcursul spectacolului, În special În primele două acte, interpreții nu au reușit să rezoneze cu sentimentele și atitudinile personajelor. Mi-aș fi dorit ca soliștii să nu fie doar cântăreți de operă, ci să devină actori, astfel Încât comportamentul și gesturile lor să se Întrepătrundă cu muzica și libretul pe care lau interpretat. Din punct de vedere vocal, mulți dintre soliștii din distribuție au strălucit, În special Valentin Marele În rolul
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
mănăstirii, arhimandritul Macarie, am trecut în revistă documentele inedite până la această vreme și am propus valorificarea prin tipar a tezei de doctorat, adaptată la condițiile unor studii și a unei cărți - catalog, de care să beneficieze cercetătorii interesați și apoi cântăreții și chiar compozitorii aflați în căutarea unor surse de inspirație autentice. Fondul de manuscrise relevă un important psalt al zonei din deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
biblioteca musicească a maestrului musichi(e)i biserciceșci or(todoxe) Anton Pann, culegere pentru a mea perfectă desăvârșire în fevruarie, martie și aprilie 1851, G. Ucenescu, Bucureșci” Următorul manuscris caligrafiat de Gheorghe Ucenescu - 43 se intitulează ,,Cântări de artă ale cântărețului greco român(u) or(todox): culese și scrise din biblioteca musicală a d-lui Anton Pann de elevul d sale George Ucenescu scrise pentru a sa perfecționare. București anul întai(u), 1850 sem(estrul al) 2 lea”. Manuscrisul grecesc românesc
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
1850 sem(estrul al) 2 lea”. Manuscrisul grecesc românesc nr. 44 pare a fi după titlu un volum VIII, sau a opta carte dintr-o serie neprecizată: T. VIII La prasnice mari și mijlocii cântări bisericeșci greceșci și românești ale cântărețului român(u) George Oucenescu elev(u) al D. Anton Pann, București, 1851”, singurul document amintit doar de muzicologul Viorel Cosma<footnote Cosma, Viorel Muzicieni din România Lexicon, vol. IX (Ș - Z), București, Editura muzicală, 2006, p. 136. footnote>. Manuscrisul grecesc
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
I, p. 165; footnote>. Alte două prețioase documente muzicale sinaite sunt cele datorate unor figuri prea puțin cunoscute ale muzicii noastre de cult: Ioniță Stoicescu Logofețelul (născut la Ploiești în 1801 și înmormântat în același oraș în 1889), și Ilie Cântărețul. Manuscrisul bilingv - greco - român - 49 este scris de Ioniță Stoicescu - Logofețelul, în Ploiești, în anul 1832 și cuprinde cântări ale Liturghiei: heruvice, răspunsuri, axioane și chinonice duminicale și ale mai multor sărbători împărătești ș. a. Atestat de Eforia Școlilor, la 20
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor rămase de la acest ilustru psalt, „muzician remarcabil (...) bun profesor și un bun cântăreț bisericesc, stimat în toate straturile sociale ploieștene (...) un bun și talentat copist caligraf”<footnote Ionescu, Gheorghe
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor rămase de la acest ilustru psalt, „muzician remarcabil (...) bun profesor și un bun cântăreț bisericesc, stimat în toate straturile sociale ploieștene (...) un bun și talentat copist caligraf”<footnote Ionescu, Gheorghe C. - p. 120 footnote>. A devenit un dascăl de mare autoritate a Școlii de cântăreți din Ploiești, oraș în care a oficiat în calitate de cântăreț
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ilustru psalt, „muzician remarcabil (...) bun profesor și un bun cântăreț bisericesc, stimat în toate straturile sociale ploieștene (...) un bun și talentat copist caligraf”<footnote Ionescu, Gheorghe C. - p. 120 footnote>. A devenit un dascăl de mare autoritate a Școlii de cântăreți din Ploiești, oraș în care a oficiat în calitate de cântăreț la biserica Sfântul Gheorghe. Însemnare de pe fila 275v a Manuscrisului grecesc - românesc nr. 49: „Această cărticică ce să numește anthologie adecă floarea Dumnezeieștilor cuvinte iaste a sfinți(e)i sale părintelui
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cântăreț bisericesc, stimat în toate straturile sociale ploieștene (...) un bun și talentat copist caligraf”<footnote Ionescu, Gheorghe C. - p. 120 footnote>. A devenit un dascăl de mare autoritate a Școlii de cântăreți din Ploiești, oraș în care a oficiat în calitate de cântăreț la biserica Sfântul Gheorghe. Însemnare de pe fila 275v a Manuscrisului grecesc - românesc nr. 49: „Această cărticică ce să numește anthologie adecă floarea Dumnezeieștilor cuvinte iaste a sfinți(e)i sale părintelui Theofan Ieromonahul și cântăreț (al) Sf(intei) Monastiri Ghighiu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]