3,622 matches
-
de metasonie. Aproximând o definiție, metasonia este parcursul simbolic-ascensional al OS, ca metaforă a unui înțeles posibil, dintr-o rostire de gând, tălmăcitoare. De această dată, autorul ar putea spune: Ascultați lucrările mele până ce le veți putea vorbi, prin opera cântului vostru! 7. Timp netimpuit (metatemporal) = timp al cărui conținut este sublimat, din veșnic atractor în infinit dăruitor. Astfel, OS este însăși izvorârea unui bine în sine, profund și tămăduitor, dincolo de orice condiționare (evaluare și/sau materialitate). Nu mai putem vorbi
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
regiuni. A armonizat, orchestrat și introdus melodii și procedee de influență orientală în compozițiile sale de muzică clasică. Moare împușcat pe baricade, în timpul Comunei din Paris. footnote>) - care a trăit în Algeria în sec. XIX - există o asemănare izbitoare între cântul gregorian și muzica de sorginte arabo-andaluză. El afirmă în studiul său La Musique arabe, ses rapport avec la musique grecque et le chant grégorian [Muzica arabă - legăturile cu muzica greacă și cu cântul gregorian]<footnote citat de Christian Poché în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
sec. XIX - există o asemănare izbitoare între cântul gregorian și muzica de sorginte arabo-andaluză. El afirmă în studiul său La Musique arabe, ses rapport avec la musique grecque et le chant grégorian [Muzica arabă - legăturile cu muzica greacă și cu cântul gregorian]<footnote citat de Christian Poché în La Musique arabo-andalouse [Muzica arabo-andaluză], Paris / Arles, Cité de la Musique / Actes Sud, 1995, p. 46. footnote>) că nu a sesizat niciodată în muzica savantă algeriană existența micro-intervalelor. Salvador-Daniel remarcă totodată similitudinile extrem de evidente
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Dumnezeu cântări de laudă și mulțumire împreună cu toți sfinții. Prin muzică această apropiere este realizabilă, atâta vreme cât ideea superioară a credinței există, ca principiu vital călăuzitor menit să combată răul esențial. 2. Antecedentele muzicii sacre Aceste antecedente au vechi rădăcini în cântul ebraic și monodia religioasă. Pentru studiul cântecului ebraic cel mai prețios izvor este Biblia, ce cuprinde opere literare antice, poezii, învățături, legi, prorocii și scrieri din primul veac al creștinismului. Din scrierile biblice reiese că religia era strâns legată de
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
-se până azi, psalmodia ebraică trecută prin filtrul creștinătății romane și rămânând apanajul bisericii bizantine a căpătat o formă evoluată și stabilă cunoscută sub numele de coral gregorian, Papa Grigore cel Mare (590-604) fiind cel care va reforma și oficializa cântul liturgic. Legătura muzicii ebraice cu cea creștină este evidentă prin preluarea procedeelor liturgice de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și oficializa cântul liturgic. Legătura muzicii ebraice cu cea creștină este evidentă prin preluarea procedeelor liturgice de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și responsorial își are originea în cântul antifonic ebraic, când cele două coruri levitice cântau unul la octava superioară și altul la octava inferioară, și în cântul responsorial în care forma de execuție consta în alternarea solistului cu răspunsul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cea creștină este evidentă prin preluarea procedeelor liturgice de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și responsorial își are originea în cântul antifonic ebraic, când cele două coruri levitice cântau unul la octava superioară și altul la octava inferioară, și în cântul responsorial în care forma de execuție consta în alternarea solistului cu răspunsul mulțimii. O altă formă a monodiei religioase a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și responsorial își are originea în cântul antifonic ebraic, când cele două coruri levitice cântau unul la octava superioară și altul la octava inferioară, și în cântul responsorial în care forma de execuție consta în alternarea solistului cu răspunsul mulțimii. O altă formă a monodiei religioase a evului mediu o reprezintă cântecul melismatic, cunoscut sub numele de Aleluia (o formă latinească alterată a invocației ebraice însemnând Lăudați
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
liturghiei luterane a condus la organizarea autorizată și uniformă a imnologiei protestante germane. 2. Anthem-ul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Anthem”, 93-103. footnote>, ca gen muzical este apropiat de motetul francez și cantata germană, forma inițială fiind a cântului alternat, iar scriitura sa se evidențiază prin folosirea frecventă a imitațiilor melodice ale diverselor voci, ca factor de unitate. Termenul de anthem derivă din antifonie, fiind specific englez. Structura anthem-ului este foarte diversificată datorită textului (biblic, psalmi, imnuri, poeme) tradus
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
lacrimile. Drumul vieții n-a fost ușor: „ M-am regăsit prin florile de tei,/ Am râs și printre hohote, am plâns!” Fiecare dintre noi a trecut prin acest moment, dar poate nu și prin următorul. „Și auzind de dincolo un cânt/ Am suspinat plângând și-apoi am râs.” Cântul ar trebui să fi fost nezdruncinata ei credință, fie firul roșu, care străbate toată creația ei: IUBIREA. E vorba despre iubire în toate formele, începând cu iubirea față de cei apropiați, față de omul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
am regăsit prin florile de tei,/ Am râs și printre hohote, am plâns!” Fiecare dintre noi a trecut prin acest moment, dar poate nu și prin următorul. „Și auzind de dincolo un cânt/ Am suspinat plângând și-apoi am râs.” Cântul ar trebui să fi fost nezdruncinata ei credință, fie firul roșu, care străbate toată creația ei: IUBIREA. E vorba despre iubire în toate formele, începând cu iubirea față de cei apropiați, față de omul drag și încheind cu iubirea față de EL, dragoste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
țară. Cariera ei muzicală a fost încununată cu multe succese, inclusiv premiul 1 la Rapsodia Românească și Maria Lătărețu, marele premiu Maria Tănase, și marele premiu și Miss Folclor la Antena 1. De curând și-a lansat primului album muzical “Cânt de dragu inimii” care conține piese din zona Sălajului, album realizat cu orchestra condusă de maestrul Ovidiu Barteș. Studentă în ultimul an la facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Vlăduța este în același timp și membră a Ansamblului “Icoane” al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și sfînt În rîma ce-i tîrîtă blînd Printre oscioare de mormînt Chiar și-n cuțitul ce-l împlînt În inimă cînd curu-ți cînt În elegia-mi fără sunet Bătrîn și ticălos cum sînt
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
o armonioasă conviețuire se învecinează cu demonstrația că "ura între naționalități" a fost aprinsă de păturile conducătoare în scopul menținerii dominației de clasă. în altă cuvântare, condamnarea monarhiei absolutiste, cu argumente iluministe, amintește de celebra diatribă a lui Slobozan din Cântul X al }iganiadei. Gândirea progresistă îi înlesnește o înțelegere foarte actuală a noțiunii de patriotism, care în concepția sa "cere dezinteresare și sacrificii pentru patria întreagă, chiar dacă aceasta stă din mai multe naționalități, pentru binele tuturor, fără distincțiune de naționalitate
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
al poeziei lui A. Toma? Ciorna răspunsului lui Cazimir umple opt pagini dintr-un carnet cu scoarțe cafenii și seamănă binișor cu un plan de lecție: invocă un șir interminabil de titluri (Va fi mai bine, Trăiască Comuna!, Secerișuri sfinte, Cîntul vieții, Cîntecul luntrașului, Avangardei, Șomaj, Solar, Acesta e cîntecul pîinii amare, Cînta o țesătoare, Marșul rezistenței, Răvaș din Ucraina, Imn păcii, Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi e fiertul
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
Andrei salvează abatajul, Semnați Apelul păcii!, Marșul păcii, Prin zăbrele, Partidului, Noi cei trimiși, Dar din dar, Popor, izvor renăscător), iar citatele sînt de o fidelitate uluitoare: Mi-e inima ca un ghioc ce-a prins 1) în el tot cîntul vieții, Cu ciripirile de joc și trilurile tinereții, Prin ea bat ritmic din ciocane toți robii palizi din uzine Și urcă subteranul tunet al uraganului ce vine. Spre noi Bastilii ea se-aruncă 'nainte-vă pe baricade, Printr-însa trece primul
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
noi Bastilii ea se-aruncă 'nainte-vă pe baricade, Printr-însa trece primul glonte și rînd pe rînd cu bravii cade. Dar renăscînd mereu prin crezul în om, vă strigă dîrz: Tăiați o poartă-n ceru-albastru, intrați trufași în cele sfinte!" (Cîntul vieții) Treaba risca să se încurce la Constituția R. P. R. (examinator: Ion Coteanu), subiectul tras la sorți fiind Statul feudal și dreptul său. Ce legătură ar fi putut să aibă cu Constituția R. P. R. va rămîne pe veci
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
reeducare operat de comuniști, iar acum e pensionar la București, aproape împăcat cu lumea, și aproape senin. Cel puțin așa apare din rândurile sale confesive. Horia Gane are și vreo 12 cărți manuscris dar și o frumoasă epopee în nouă cânturi sub titlul de Grădinile suspendate ale cuvântului bine cântărite în metrul lor clasic, dificil de îmblânzit, și demonstrând răbdarea cea bună de a cizela forma până la picioarele metrice perfecte. Ineditul formulei dar și profunzimea meditațiilor se cuprind perfect în simplitatea
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
Franceze de Etnomuzicologie - care dezbate furtunos o seamă de chestiuni organizatorice presante pentru societari, dar fără interes pentru cele ce urmează - are loc inaugurarea volumului À tue tête. Chant et violon dans le Pays de l'Oach, Roumanie / Din răsputeri. Cânt vocal și violonistic în Țara Oașului, România Ca să înțelegeți titlul acestui volum semnat de Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob și Speranța Rădulescu, rememorați-vă cântările urlate ale bărbaților și femeilor din Oaș și recitiți episoadele de mai sus. Volumul, care a
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
semăna cu dumneata". "Era în amurg", îi spun. "Era cam pe seară", îmi răspunde. Atunci suntem aproape noi!" exclamăm, și plecăm aproape împreună. Locul Îmi arată curbura spatelui; Făcută anume să alunece rochia". Oftează fără să o doară: "Cu gura cânt la flaut". Și mă îndeamnă complice: Caută locul, dar să știi că e schimbător. Ieri era lobul urechii, cândva a fost pubisul, azi nu mai știu". Va trebui să încerc, să parcurg întregul din creștet până la călcâile roze. "Nu-mi
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
ai venit. ce ziua țesea, noaptea destrăma. ziua covoare din neasemuite cuvinte. strigăte se făceau până în zori. țes. eu copilul de patruzeci de ani. eu mortul de ieri. în mine moartea mai adâncă decât în pieptul tatei. iubirea târzie cum cântul înghețat pe ram. între cei patru pereți a fost vremea colindelor vremea magnoliei vremea zmeurei. ai ajuns dar încă nu ai venit. ai trimis șoimul cartea o bucată din miles davis. summertime. apoi pieptenul peria să înmulțească distanța. eu am
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
pînă-n inimă. o inimă nicicînd zărită, în sine o chemare dăruită auzului, însăși lumina o răsfrîngere de sunet al Facerii mistuit, cel ce aude. doar auz acum și dacă ne-am fi născut surzi, oare n-ar mai fi existat cîntul păsărilor? Un cîine a lătrat la nașterea ta pînă-n zori adieri amare de fum. septembrie. semn rău, s-a mai spus, apoi a început delumirea, desprinzîndu-mă un punct în aerul vibrînd de arșiță, a rămas mîhnirea - un ecou din adînc
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
unui talger cu portocale întunericul e gîrbov, neauzit expiră femeile iarna în somn fecund - ce dăruire mai deplină, o portocală. o însingurare dincolo de păcat și inocență, doar aburită de amintirea arborelui, însă aerul s-a prăbușit în gri în fața catedralei, cîntul închis în martie, muguri se revarsă în degete domnule Bach, chipul tău tăcut și albit de vreme senin plutește estimp peste străzile înfremătate de o primăvară străină acestui pămînt
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
are urmări nefaste, astfel că zeul Enlil intervine pentru revenirea ei; în final se vorbește despre învierea lui Tammuz, iubitul zeiței Ishtar. Probabil că readucerea la viață a lui Tammuz a fost motivul coborârii în infern a zeiței. în Odiseea, cântul XI, Homer descrie călătoria în lumea infernală a lui Ulise. Sigur, textul homeric nu are nici o legătură cu poemul mesopotamian. Dar motivul literar? Nu-l va fi preluat autorul Odiseei din bogata literatură orientală? Simplă ipoteză în absența unor dovezi
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
-l, Doamne, să învie, ca Lazăr dintre morți, Să resădim trecutul știrbit în două cărți, Ce stau pereche-n crucea aducerii aminte. Le-am răstignit cândva, și nu mai știu, Părinte? Din ele, Doamne, -am vrut ca să-ți citesc și cânt, Dar am simțit pe limbă și cuiul din cuvânt. Cărți Tomuri țesute-n brume și-n aur ferecate, Cu chei pierdute-n vânt și lacătele sparte, Au fost în beciul nopții puse cu fier în jug, Trase pe câmp de
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]